ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "roman"

roman

,

A apărut acum, de curând, o nouă modă printre tinerii intelectuali și scriitori: a nu mai fi români, a regreta că sunt români, a pune la îndoială existența unui specific național și chiar posibilitatea inteligenței creatoare a elementului românesc. Să ne înțelegem bine: tinerii aceștia nu depășesc naționalul pentru a simți și gândi valorile universale; ei nu spun: “Nu mai sunt român, pentru că sunt înainte de toate om, și cuget numai prin acest criteriu universal și etern”.

Tinerii aceștia nu disprețuiesc românismul pentru că sunt comuniști sau anarhiști, sau mai știu eu ce sectă social-universală. Nu. Ei, pur și simplu, regretă că sunt români și ar vrea să fie (o mărturisesc) orice altă nație de pe lume, chinezi, unguri, nemți, scandinavi, ruși, spanioli; orice, numai români – nu. S-au săturat până în gât de destinul acesta de a fi și a rămâne român. Și caută prin orice fel de argumentare (istorică, filozofică, literară) să demonstreze că românii sunt o rasă incapabilă de gândire, de eroism, de probleme filozofice, de creație artistică și așa mai departe.

Unul dintre ei se îndoiește demult de realitatea unui neam românesc războinic, încât își propune să citească istoria Imperiului Otoman a lui Hammer, ca să verifice dacă într-adevăr s-au luptat vreodată românii cu turcii și i-au învins! Altul crede că orice creier care contează în istoria și cultura “românească” nu e de origine română. Cantemir, Kogălniceanu, Eminescu, Hașdeu, Conta, Maiorescu, Iorga, Pârvan etc. – toți, dar absolut toți sunt străini. Sunt slavi, ovrei, armeni, nemți, orice; dar nu pot fi români, românii nu pot crea, nu pot judeca; românii sunt deștepți, sunt șmecheri, dar nu sunt nici gânditori, nici creatori.

Dacă le pronunți vreun nume despre care se știe sigur că e românesc, au alte argumente. Este din Oltenia? Sânge sârbesc. Este din Moldova? Moldova întreagă e slavizată. Din Transilvania? Sânge unguresc. Cunosc câțiva moldoveni care spun cu mândrie: “Am sânge grecesc!” sau “Strămoșu-meu a fost rus”. Singura lor șansă de a fi oameni adevărați este de a-și dovedi că originea lor nu este curat românească. Nu cred că se află țară europeană în care să existe atâția intelectuali cărora să le fie rușine de neamul lor, să-i caute cu atât  a frenezie defectele, să-și bată joc de trecutul lui și să mărturisească în gura mare că ar prefera să aparțină, prin naștere, altei țări.

Toți tinerii aceștia au de făcut obiecții neamului românesc. Mai întâi, spun ei, românii sunt deștepți, și asta îi împiedică să aibă drame interioare, să cunoască profunzimile sufletului omenesc; îi împiedică să aibă probleme. Cine nu are probleme sufletești, cine nu capătă insomnii din cauza meditațiilor și agoniilor, cine nu e în pragul nebuniei și al sinuciderii, cine nu ajunge pentru zece ani neurastenic, cine nu urlă “Neant! Agonie! Zădărnicie!”, cine nu se dă cu capul de pereți ca să afle “autenticitatea”, “spiritualitatea” și “viața interioară” – acela nu poate fi om, nu poate cunoaște valorile vieții și ale culturii, nu poate crea nimic. Românii sunt deștepți – ce oroare! Unde poate duce deșteptăciunea? La ce-ți folosește faptul că poți cunoaște, superficial, realitatea – când îți lipsește facultatea de a imagina probleme, îți lipsește boala prin care poți întrezări moartea și existența, îți lipsesc înseși elementele dramei lăuntrice?

Tinerii aceștia sunt supărați pe neamul românesc pentru că românii nu au drame, nu au conflicte și nu se sinucid din desperare metafizică. Tinerii au descoperit o întreagă literatură europeană de metafizică și etică a desperării. Și, pentru că desperarea este un sentiment necunoscut românului (care a rămas, în pofida atâtor erezii și culturalizări, drept-credincios Bisericii Răsăritene), tinerii intelectuali au dedus stupiditatea iremediabilă a acestui neam. (…)

Alimentați de lecturi europene, mimând drame europene, voind cu orice preț o spiritualitate care să semene chiar numai exterior cu spiritualitatea occidentală sau rusă – tinerii n-au înțeles nimic din geniul acestui popor românesc, bântuit de atâtea păcate, având nenumărate lipsuri, dar strălucind totuși cu o inteligență și o simțire proprie. Tinerii au reacționat împotriva curentului de acum 10-12 ani, pornit de la Gândirea și Ideea Europeană (Pârvan, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic; originale sunt tot în cursurile și publicațiile lui N. Iorga), care proclamase “autohtonismul”, “specificul etnic” în artă și în gândire și încercase cea dintâi filozofie ortodoxă prin crearea tipologiei românești.

Cauzele acestei reacțiuni (care a început prin a fi pur spirituală, pentru a ajunge în deplin nihilism, negație a istoriei, relativism în cultură, disoluția conceptelor critice etc.) sunt mult prea interesante și prea aproape de noi ca să ne încumetăm să le discutăm în acest articol. De altfel, nici n-am încercat aici să cercetăm întreg fenomenul “a nu mai fi român”, ci numai să denunțăm câteva din aberațiile ultimei mode intelectuale.

Aceia care desperează de destinul de a se fi născut români judecă strâmb meritele și defectele poporului. Ei vor problematici, îndoieli, eroism – iar poporului român îi e cu totul străină îndoiala și despre eroi are o concepție cu totul familiară. Pentru un tânăr intelectual, credința și îndoiala au valoare filozofică, deschid căile meditației, pun probleme; pentru un țăran român nu există îndoială, el crede firesc (așa cum curg apele, cum cresc florile), fără “probleme” (țăranul român este realist; vezi colecțiile de proverbe, ca să înțelegi cum a reacționat el contra încercărilor de idealism, de criticism aduse de popoarele cu care a intrat în legătură). (…)

Este adevărat că poporul românesc suferă de multe păcate, este adevărat că ne lipsesc multe axe – dar aceasta e condiția noastră umană, acestea sunt posibilitățile noastre de a atinge universalitatea. Putem pleca de la ele sau le putem ignora pur și simplu. Dar nu e nici cavaleresc, nici eficace să ne fie rușine că ne-am născut români numai pentru simplul motiv că nu găsim în valențele românești ceea ce vrea Șestov sau Dostoievski.

Mircea Eliade – Oceanografie (1934) – Editura Humanitas, 1991

Publicat și pe cuvantul-ortodox.ro

,

România se vede bine din America. Timișoreanul care-i antrenează pe tinerii americani pentru Olimpiadele de Matematică este convins că țara noastră se află pe un drum bun: „Viitorul României e mai bun decât prezentul”. Răzvan Gelca (46 de ani) este una dintre „mințile sclipitoare” formate în sistemul educațional comunist din România și care acum predă matematica la cel mai înalt nivel posibil.

„Voi, dragi prieteni copii și tineri, sunteți aceia care trebuie să faceți totul pentru a vă însuși cele mai noi cunoștințe în toate domeniile de activitate, pentru a putea fi mâine buni constructori ai socialismului, buni muncitori, buni tehnicieni, buni ingineri, buni profesori, buni oameni de știință în toate domeniile” – Nicolae Ceaușescu.

viitorii_savanti

Cândva savantul lui Ceausescu, azi savantul lui Obama

Asta se putea citi în partea de sus a paginii 21 din revista „Flacăra”, numărul din 26 iulie 1985. Era o pagină dedicată celor mai buni elevi din România în acel an. Printre ei – Răzvan Gelca, un adolescent pasionat de matematică și proaspăt câștigător al medaliei de aur de la Olimpiada Internațională de Matematică de la Helsinki. Era printre cei câțiva „savanți de mâine”, pe care Ceaușescu îi vedea vârf de lance la propășirea socialismului românesc.
Generatia de aur a matematicii românesti

Anii au trecut, Răzvan Gelca a terminat liceul, apoi Facultatea de Matematică la Timișoara, a venit Revoluția și din visul lui Ceaușescu n-a mai rămas nimic Savanții noștri de mâine nu aveau niciun „mâine”. Să trăiești din matematică în România anilor ’90 era, practic, imposibil. Cu un CV serios și recunoaștere internațională, Răzvan Gelca se vede, în 1991, în fața unei ecuații cu o singură necunoscută: țara în care să emigreze. Alege America și visul lui de matematician merge mai departe. Își ia doctoratul a Universitatea Iowa, ajunge profesor la Universitatea din Michigan, apoi profesor asociat la Texas Tech University. Convinși de capacitatea de excepție a matematicianului român, americanii îi acordă postul de antrenor al Echipei Olimpice de Matematică a Statelor Unite.

Cu două premii importante în vitrină – „Outstanding Teaching Award” și “D.C. Spriestersbach Dissertation Prize” – cu mii de pagini scrise pe caietele de matematică și preluate de revistele de specialitate, cu două cărți best-seller în matematică și cu amintirea paginii din revista “Flacăra”, Răzvan Gelca trăiește azi o viață de texan adevărat. Uită de cifre străbătând munții din vestul Texasului, grădinărește și umblă cu un aparat de fotografiat la gât, în căutare de peisaje. Am vorbit cu Răzvan Gelca despre trecutul și prezentul lui și despre viitorul României.

“Revăzând articolul din revista «Flacăra» mi-am amintit de colegii mei. Mă gândesc deseori la ei. Atunci, în 1985, în România nu aveai prea multe speranțe. Știu că îmi doream să pot trăi din matematică”, își începe Răzvan Gelca povestea.

Rezistenta prin educatie

În ultimii ani de ceaușism a existat o rezistență prin cultură. Dar până la cultură, a existat o rezistență prin educație. “Invățământul era rezistența prin educație. Sub comuniști, educația era singura avuție. Pentru că era bazat pe competiție și standarde înalte, învățământul nostru era foarte bun. Se poate vedea asta în numărul mare de români care și-au găsit împlinirea lucrând cu creierul, din păcate mai ales pe alte meleaguri”, spune matematicianul român.

Matematica s-a schimbat enorm în ultimele decenii. În primul rând, a trecut de pe hârtie în calculatoare. Iar azi, întrebarea retorică a elevilor de gimnaziu “la ce-mi folosește matematica în viață” nu mai este valabilă. Matematica e puntea dintre toate științele, spune Răzvan Gelca. “Tinerilor care sunt pasionați de matematică le-aș aminti că domeniul ăsta este unul dintre fundamentele actualei civilizații. Le-aș sugera să exploreze domenii noi, să fie îndrăzneți. Cu o bază matematică bună poți porni în multe direcții. Cred că în viitorul apropiat, gândirea matematică, bazată pe raționament logic și putere de calcul, va juca un rol important”.

De ce nu s-a întors Răzvan Gelca în România ?

În cei 22 de ani care au trecut de când a plecat din România, Răzvan Gelca a avut momente în care s-a gândit să se întoarcă. Nu a făcut-o, iar în momentele de sinceritate maximă recunoaște că i se pare o minune că România a fost acceptată în clubul țărilor civilizate (NATO, Uniunea Europeană). Nu s-a întors pentru că și-a dat seama că România nu știe încă să se bucure de această șansă de a fi între țările dezvoltate ale Europei. “Nu știm să folosim asta în avantajul nostru”.

-Cam așa se vede România de peste Ocean. E o altfel de imagine decât fatalismul de tipul “suntem sclavii Europei”, cu care ne-am obișnuit în discursurile publice. L-am întrebat, la final, pe matematicianul Răzvan Gelca cum vede viitorul României și a răspuns scurt, matematic: “Mai bun decât prezentul”.

“În matematică, România este reprezentată de oameni valoroși. Matematicienii români sunt printre cei mai buni ambasadori ai țarii. Americanii cu care vin eu în contact au o părere bună despre țara unde m-am născut” – Răzvan Gelca, matematician român

Cum arătă C.V.-ul unui geniu român?

CURRICULUM VITAE

RAZVAN GELCA,

Born February 28, 1967,
Timisoara, Romania
US and Romanian Citizen

EDUCATION

High school diploma, C.D. Loga High School, Timisoara, Romania, 1985
Coach for Mathematical Olympiads: Titu Andreescu

Diploma of Merit in Mathematics, awarded by the Romanian
Ministry of Education for the highest GPA in the country, University of Timisoara, Romania, 1989
Mentor: Gheorghe Eckstein

MS, University of Bucharest, Romania,1990
Dissertation: Invariant subspaces for subdecomposable operators
Advisor: Florian-Horia Vasilescu

PhD, University of Iowa, 1997
Dissertation: Problems in topology and operator theory
Co-advisors: Charles Frohman, Raúl Curto

APPOINTMENTS

Researcher, Institute of Mathematics of the Romanian Academy 1990-2000
Assistant Professor, University of Michigan, 1997-2000 (post-doctoral position with Ruth Lawrence as mentor)
Assistant Professor, Texas Tech University, 2000-2006
Associate Professor, Texas Tech University, 2006-2015
Full Professor, Texas Tech University, 2015-present.

SHORT TERM APPOINTMENTS

Coach of the US International Mathematical Olympiad Team, Mathematical Olympiad Summer Program, 1997, 1998, 2000, 2002, 2006-present.
Visiting Professor, Université de Nantes, May 1999.
Coach of the International Mathematical Olympiad Team of Brazil, Colégio Etapa, Saõ Paulo, Brazil, 2011, 2013.
Coach of the International Mathematical Olympiad Team of India, Homi Bhabha Center of Science Education, Mumbai, India, 2004, 2005.
Instructor, Awesome Math, Dallas, 2009, 2010, 2012.

ACADEMIC HONORS/AWARDS/GRANTS

First Prize, Balkan Mathematical Olympiad, (Sofia, Bulgaria), 1985.
Gold Medal, International Mathematical Olympiad, (Helsinki, Finland), 1985.
First Prize, Romanian National Mathematical Competition for Universities „Traian Lalescu”, 1986.
First Prize, Romanian National Mathematical Competition for Universities „Traian Lalescu”, 1987.
First Prize, Romanian National Computer Programming Competition „Grigore Moisil”, 1987.
Romanian National Fellowship, 1987, 1988.
Award for best performance on the qualifying examinations, Department of Mathematics, University of Iowa, 1992.
Outstanding Teaching Award, University of Iowa, 1997.
D.C. Spriestersbach Dissertation Prize for best dissertation in Mathematical and Physical Sciences and Engineering, University of Iowa, 1998.
Rackham Summer Grant, University of Michigan, 1999.
Research Enhancement Fund, Texas Tech University, 2000 and 2001.
Grant from the National Science Foundation for the study of the quantization of the moduli space of flat SU(2)-connections on a surface, 2006-2009.
Grant from the National Science Foundation for organizing The Topology and Geometry of Physics Conference, 2008.

PAPERS

1. The topological quantum field theory of classical theta functions with Alastair Hamilton, submitted for publication.2. Classical theta functions from a quantum group perspective with Alastair Hamilton, New York Journal of Mathematics, 21(2015), 93-127.3. Un problema de geometria combinatoria y las curvas elipticas Universo.math, Vol. 1 no. 3 (2014).4. Representations of the Kauffman bracket skein algebra of the punctured torus, with Jea-Pil Cho, Fundamenta Mathematicae, 225(2014), 45-55.5. From classical theta functions to topological quantum field theory, with Alejandro Uribe, in L. Katzarkov, E. Lupercio, and F. Turrubiates (eds.), The influence of Solomon Lefschetz in geometry and topology: 50 years of Mathematics at Cinvestav, Contemporary Mathematics, Amer. Math. Soc., 2014.6. Quantum mechanics and non-abelian theta functions for the gauge group SU(2), with Alejandro Uribe, Fundamenta Mathematicae, 228(2015), 97-137.7. Dynamically consistent discrete-time Lotka-Volterra competition models, with Lih-Ing Roeger, Discrete and Continuous Dynamical Systems, Supplement (2009), 650-658.8. Some results about the Kauffman bracket skein module of the twist knot exterior, with Fumikazu Nagasato, J. Knot Theory Ramif., 8(2006), 1095-1106.9. El polinomio de Jones y la mecanica cuantica, Aportaciones Math. Comun, 36, Soc. Mat. Mexicana, Mexico, (2006), 85–99.10. On the holomorphic point of view in the theory of quantum knot invariants, J. Geom. Phys., 56(2006), 2163-2176.11. The computation of the noncommutative A-ideal for the figure eight knot, with Jeremy Sain, J. Knot Theory Ramif. 6(2004), Vol. 16, 1-24.12. The Weyl quantization and the quantum group quantization of the moduli space of flat SU(2)-connections on the torus are the same, with Alejandro Uribe, Communications in Mathematical Physics, 233(2003), 493-512.13. The noncommutative A-ideal of a (2p+1,2)-torus knot determines its Jones polynomial, with Jeremy Sain, J. Knot Theor. Ramif, 2(2003), Vol. 12, 187-201.14. Noncommutative trigonometry and the A-polynomial of the trefoil knot, Mathematical Proceedings of the Cambridge Philosophical Society, 1(2002).15. On the relation between the A-polynomial and the Jones polynomial, Proceedings Amer. Math. Soc., 4(2001), Vol 130, 1235-1241.16. The A-polynomial from the noncommutative viewpoint, with Charles Frohman and Walter Lofaro, Transactions Amer. Math. Soc., 354(2001), 735-747.17. Skein modules and the noncommutative torus, with Charles Frohman, Transactions Amer. Math. Soc., 352(2000), 4877-4888.
18. On the formula for the quantum invariant of three manifolds with boundary, Bulletin Math. Soc. Sc. Math. Roumanie, 43(91) 2(2000).
19. On the groupoid of transformations of rigid structures, with Louis Funar, Journal of Math. Sci. Univ. Tokyo, 4(1999), Vol 6, 599-646.
20. Topological SL(2,C) quantum field theory with corners, J. Knot Theor. Ramif., 7(1998), 893-906.
21. Topological quantum field theory with corners based on the Kauffman bracket, Comment. Math. Helv., 72(1997), 216-243.
22. The quantum invariant of the regular neighborhood of a link, Topology and its Applications 81(1997), 147-157.
23. Topological Hilbert Nullstellensatz for Bergman spaces, Integral Equations and Operator Theory, 28(1997), 191-195.
24. Rings with topologies induced by spaces of functions, Houston Journal of Mathematics, Vol. 21, no.2(1995), 395-406.
25. Compact perturbations of Fredholm n-tuples, Proceedings Amer. Math. Soc. 122(1994), 195-199.
26. Compact perturbations of Fredholm n-tuples, II, Integral Equations and Operator Theory 19(1994), 360-363.
27. A short proof of a result on polynomials, Amer. Math. Monthly 100(1993), 936-937.

BOOKS

1. Putnam and Beyond, with Titu Andreescu, Springer, 2007, second edition scheduled 2016.
2. Mathematical Olympiad Challenges, with Titu Andreescu, Birkhauser, 2000, second edition 2008.
3. Theta Functions and Knots, World Scientific, 2014.
 

TALKS DELIVERED AT MEETINGS

1. Theta functions and knots, Conference on Knot Theory and Its Applications to Physics and Quantum Computing, Dallas, TX, January 2015.
2. Weyl quantization versus quantum group quantization of moduli spaces of flat connections on a surface, SMS Spring Conference on Quantization of Moduli Spaces, Geneva, Switzerland, April 2014.
3. Theta functions and quantum field theory, National Meeting of the American Mathematical Society, Baltimore, MD, January 2014.
4. Classical theta functions in a quantum group perspective, 1080th Sectional Meeting of the American Mathematical Society, Washington, DC, March 2012.
5. Obtaining the Witten-Reshetikhin-Turaev invariants from quantum mechanical considerations, 50 Years of Topology, Geometry and Physics at Cinvestav, Mexico City, November 2011.
6. Representations of the Kauffman bracket skein algebra of the punctured torus, Knots in Washington XXXII, Washington, DC, May 2011.
7. La teorìa Chern-Simons desde el punto de vista de la mecànica cuàntica, Congreso Nacional de la Sociedad Matemàtica Mexicana, Tuxtla-Gutierrez, November 2010 (plenary talk).
8. Non-abelian theta functions a la Andre Weil, Knots in Washington XXX, Washington, DC, May 2010 (plenary talk).
9. The theory of classical theta functions from a topological perspective, 1060th Sectional Meeting of the American Mathematical Society, Newark, May 2010.
10. From classical theta functions to topological quantum field theory, 8th Joint Meeting of the American Mathematical Society and the Sociedad Matematica Mexicana, Berkeley, June 2010.
11. Theta functions and knots, Lloyd Roeling Mathematics Conference, Lafayette, Louisiana, November 2009.
12. The reduced Kauffman bracket skein algebra of the torus has a unique irreducible representation, 1037th Sectional Meeting of the AMS, Baton Rouge, Louisiana, March 2008.
13. The quantum group quantization of the moduli space of flat SU(2)-connections on a surface determines the Reshetikhin-Turaev representation of the mapping class group, First Joint Meeting of the American Mathematical Society and the Polish Mathematical Society, Warsaw, Poland, August 2007.
14. The quantum group quantization of the moduli space of flat SU(2)-connections on a surface determines the Reshetikhin-Turaev representation of the mapping class group, „A second time around the volume conjecture” conference, Baton Rouge, Louisiana, June 2007.
15. The computation of the basis of the Hilbert space of a certain quantum system, National Meeting of the American Mathematical Society, San Antonio, January 2006.
16. El polinomio de Jones y la mecanica cuantica, Congreso Nacional de la Sociedad Matematica Mexicana, Mexico City, October 2005.
17. On the holomorphic point of view in the teory of quantum knot invariants, 1002nd Sectional Meeting of the AMS, Pittsburgh, Pennsylvania, November 2004.
18. Towards the computation of the noncommutative A-polynomial of twist knots, 1000th Sectional Meeting of the AMS, Albuquerque, New Mexico, October 2004.
19. On the quantization of the moduli space of flat SU(2)-connections on the torus, 6th Joint meeting of the AMS and the SMM, Houston, May 2004.
20. The computation of the matrix of the quantum group quantization of the moduli space of flat SU(2)-connections on the torus, Spring Topology and Dynamical Systems Conference, Lubbock, March 2003.
21. The computation of the noncommutative generalization of the A-polynomial for the figure-eight knot, National Meeting of the AMS, Baltimore, January 2003.
22. On the quantization of the flat SU(2)-connections on the torus, International Conference on Geometric Topology, Xi’an, China, August 2002.
23. The Weyl quantization and the quantum group quantization of the moduli space of flat SU(2)-connections on the torus are the same, 974th Sectional Meeting of the AMS, Ann Arbor, Michigan, March 2002.
24. Skein modules and the Berezin quantization of the moduli space of flat SU(2)-connections on the torus, 972nd Sectional Meeting of the AMS, Irvine, California, November 2001.
25. The noncommutative A-ideal of a (2,2p+1)-torus knot determines its Jones polynomial, 969th Sectional Meeting of the AMS, Columbus, Ohio, September 2001.
26. Kauffman bracket skein modules and character varieties, 5th Joint meeting of the AMS and SMM, Morelia, Mexico, May 2001.
27. Kauffman bracket skein modules and character varieties, Texas Geometry and Topology Conference, February 2001 (plenary talk).
28. On the noncommutative version of the A-polynomial, 954-th Sectional AMS Meeting, Lafayette, Louisiana, April 2000.
29. On the relation between the A-polynomial and the Jones polynomial, AMS National Meeting, Washington, January 2000.
30. Noncommutative trigonometry and the A-polynomial, 949-th Sectional AMS Meeting, Charlotte, North Carolina, October 1999.
31. Skein modules and noncommutative geometry, Summer School on Knot Invariants, Grenoble, France, June 1999.
32. Skein modules and the noncommutative torus, Knots in Hellas, Delphi, Greece, August 1998.
33. Kauffman bracket skein modules and the noncommutative torus, 932-nd Sectional AMS Meeting, Manhattan, Kansas, March 1998.
34. On the quantum invariant of torus knots, 920-th Sectional AMS Meeting, College Park, Maryland, April 1997.
35. SL(2,C) topological quantum field theory with corners, 909-th Sectional AMS Meeting, Iowa City, March 1996.
36. Topological quantum field theory with corners, Thirteenth annual workshop on geometric topology, Colorado Springs, June 1996.
37. Topological quantum field theory with corners based on the Jones-Wenzl idempotents, Great Plains Operator Theory Symposium, Phoenix, May 1996.
38. Topological quantum field theory with corners via the Jones-Wenzl idempotents, Sixteenth International Operator Theory Conference, Timisoara, Romania, July 1996.
39. Topological SL(2,C) invariants for 3-manifolds with boundary, Minisemester in Knot Theory, Warsaw, Poland, July 1995.
40. On a conjecture of R. G. Douglas and V. Paulsen, South-Eastern Analysis Meeting, Atlanta, March 1995.
41. On a conjecture of R. G. Douglas and V. Paulsen, Great Plains Operator Theory Symposium, Cincinnati, May 1995.
42. Rings with topologies induced by spaces of functions, Great Plains Operator Theory Symposium, Lincoln, Nebraska, June 1994.
43. Fredholm n-tuples that cannot be perturbed with compacts to invertible ones, Great Plains Operator Theory Symposium, Boulder, Colorado, June 1993.
44. Fredholm n-tuples that cannot be perturbed with compacts to invertible ones, Amer. Math. Soc. Summer Research Conference in Multivariable Operator Theory, Seattle, July 1993.
 

SEMINAR TALKS

1. Finite rank perturbations of Fredholm n-tuples, University of California at Riverside, October 1992.
2. Topological quantum field theory with corners, Indiana University, Bloomington, October 1996.
3. Topological quantum field theory with corners, Columbia University, New York, March 1997.
4. Topological quantum field theory with corners, University of Michigan, Ann Arbor, February 1997.
5. Skein modules and the noncommutative torus, George Washington University, Washington, September 1998 (Colloquium talk).
6. Skein modules and the noncommutative torus, Northeastern University, Boston, March 1999.
7. Skein modules and noncommutative geometry, Universite de Nantes, May 1999.
8. The A-polynomial from the noncommutative viewpoint, University of Texas at Austin, November 1999.
9. The A-polynomial from the noncommutative viewpoint, George Washington University, Washington, January 2000.
10. The A-polynomial from the noncommutative viewpoint, Michigan State University, East Lansing, January 2000.
11. Skein modules and noncommutative geometry, SUNY at Buffalo, February 2000 (Colloquium talk).
12. Skein modules and noncommutative geometry, Texas Tech University, Lubbock, February 2000 (Colloquium talk).
13. Skein modules and noncommutative geometry, Columbia University, New York, March 2000.
14. The A-polynomial from the noncommutative viewpoint, Universidad Nacional Autonoma de Mexico, Mexico City, May 2001.
15. On the quantization of the moduli space of flat SU(2)-connections on a surface, University of Texas at Dallas, October 2001.
16. The Weyl quantization and the quantum group quantization of the moduli space of flat SU(2)-connections on a torus are the same, University of Notre Dame, March 2002.
17. The Weyl quantization and the quantum group quantization of the moduli space of flat SU(2)-connections on a torus are the same, University of South Alabama, Mobile, November 2002 (Colloquium talk).
18. The Weyl quantization and the quantum group quantization of the moduli space of flat SU(2)-connections on a torus are the same, University of Wisconsin, Madison, November 2002.
19. Knots and quantum physics, The Boeing Company, Seattle, March 2003.
20. Recursive relations for colored Jones polynomials, Indiana University, Bloomington, November 2003.
21. Recursive relations for colored Jones polynomials, University of Texas at Dallas, January 2004 (Colloquium talk).
22. On the quantization of the moduli space of flat SU(2)-connections on the torus, Tata Institute for Fundamental Research, Mumbai, India, June 2004 (Colloquium talk).
23. Some geometric aspects of quantum topology, Georgia Tech University, Atlanta, November 2004.
24. Computing the basis of a vector space arising in quantum physics , Indiana University, Bloomington, April 2005.
25. The Jones polynomial and quantum mechanics, Boise State University, Boise, November 2006 (Colloquium talk).
26. Teoria espectral y la cuantizacion del espacio de moduli de conexiones planas en una superficie, CINVESTAV, Mexico City, March 2007.
27. Sobre la relacion entre la cuantizacion del espacio de moduli de conexiones planas de su(2) en una superficie y el functor modular, CINVESTAV, Mexico City, September 2007.
28. Nudos y mecanica cuantica, Universidad Autonoma del Estado de Mexico, Toluca, Mexico, September 2007.
29. On knots and linear operators, University of Texas at San Antonio, April 2008.
30. Theta functions and knots, Yale University, New Haven, November 2009 (Colloquium talk).
31. Theta functions and knots, University of Nevada at Reno, February 2010 (Colloquium talk).
32. Theta functions and knots, Vassar College, October 2013 (Colloquium talk).
33. Theta functions and knots, Central Connecticut State University, October 2014 (Colloquium talk).
34.Theta functions and knots, University of Michigan, November 2014 (Colloquium talk).
 

COMMITTEES

Graduate Committee 2014-present.

Undergraduate Committee, Texas Tech University, 2006-2008, 2010-2011.

Hiring Committee, Texas Tech University, 2010-present.

PhD Dissertation Committees of:

  • Jeff Sink, University of Michigan 1999
  • Kendrick Smith, University of Michigan 2000
  • Todd Kennaugh, Texas Tech University, 2009
  • Jea-Pil Cho, Texas Tech University, 2012 (PhD advisor)
  • Nadeeka De Silva, Texas Tech University, 2012
 

MS Dissertation Committee of:

  • Jea-Pil Cho, Texas Tech University, 2010 (committee chair).
 

Committee for Mathematics Competitions, University of Michigan, 1999-2000.

CONFERENCES ORGANIZED

Organizer of the 8th Annual Red Raider Symposium – The Topology and Geometry of Physics Conference, October 2008.

Session organizer at the Sectional Meeting of the American Mathematical Society, April 11-13, 2014.

Co-organizer of 93rd Texas MAA Sectional Meeting, April 11-12, 2013.

Co-organizer of Texas Geometry and Topology Conference, Spring 2002, Spring 2005, Spring 2008, Spring 2011, Spring 2014.

Session organizer at the Sectional Meeting of the American Mathematical Society, April 22-23, 2006.

Session organizer at the Sectional Meeting of the American Mathematical Society, 8-10 April 2005.

Co-organizer of the Spring Topology and Dynamical Systems Conference, March 2003.

ACTIVITIES RELATED TO MATHEMATICS COMPETITIONS

Deputy Leader of the US International Mathematical Olympiad Team, Madrid, Spain, 2008 (US ranked third), Cape Town, South Africa, 2015 (US ranked second).

Leader of the US Team taking part in the Romanian Masters in Mathematics, Bucharest, Romania, 2011 (US ranked first), 2012 (US ranked third), 2013 (US ranked first), 2015 (US ranked second).

Member of the USA Mathematical Olympiad Subcommittee of the MAA, 2013-present.

Member of the USA Mathematical Olympiad Advisory Panel, 1997-present. As such I propose problems for the USA Mathematical Olympiad.

Coordinator of the grading, 40th International Mathematical Olympiad, Bucharest, Romania, 1999, and of the 42nd International Mathematical Olympiad, Washington, USA, 2001.

Advisor for the coordination of grading, 44th International Mathematical Olympiad, Tokyo, Japan, 2003.

Coach of University of Michigan Putnam Team, 1998-1999. In 1998 the Michigan Team placed 14th among over 200 teams. In 1999 the Michigan Team was one of the 5 winners of the Putnam Competition, placing 4th. One of my students, Dapeng Zhu placed 16th.

Coach of the Texas Tech University Putnam Team, 2000-present. In 2000 one of the students, Jeremy Sain, placed 86th in the nation, and in 2001 he placed 78th in the nation.

Grader of the USA Mathematical Olympiad, 1997-2005, 2007-2009, 2013.

Writer of the problems for the Konhauser Problem Fest, 2010, 2014.

Coach of Jay Chung, a student at West High School, Iowa City, 1992-1995. Jay obtained a bronze medal at the International Mathematical Olympiad, Toronto, Canada, July 1995.

Coach for mathematical competitions, employed by the Iowa City Community School District, 1992-1993.

Editor of universo.math, 2014-present

Assistant Editor of Mathematics Magazine, 2002-2007.

Associate Editor for Revista Matematica din Timisoara (Timisoara Mathematics Gazette), 1985-1989.

Talks on mathematical Olympiads presented at

  • University of Michigan, Ann Arbor, February 1998,
  • Northeastern University, Boston, March 1999,
  • Ft. Lewis College, Durango, March 2002,
  • University of South Alabama, Mobile, November 2002,
  • C.D. Loga High School, Timisoara, December 2002,
  • Texas Tech University Summer Math Academy, June 2006, June 2011,
  • Texas Tech University Research Experience for Undergraduates, June 2007,
  • Universidad Autonoma del Estado de Mexico, Toluca, September 2007,
  • Mathematical Olympiad Training Program of the Estado de Mexico, September 2007,
  • Dallas Metroplex Math Circle, November 2007, March 2009, January 2010, November 2010, November 2014,
  • University of Texas at San Antonio, April 2008,
  • Yale University, November 2009,
  • Sistema Elite, Rio de Janeiro, July 2011,
  • Etapa, Sao Paulo, June 2013,
  • Vassar College, October 2013,
  • Central Connecticut State University, October 2014,
 

COURSES TAUGHT

  • Undergraduate: Precalculus, Calculus I, Calculus II, Multivariable Calculus, Advanced Calculus I and II, Introduction to Differential Equations, Advanced Geometry, Linear Algebra, Math for Business Students, Problem Solving, Introduction to Topology, Number Theory for Teachers, Introduction to Mathematical Reasoning,
  • Graduate: Topology, Real Analysis, Low Dimensional Topology, Functional Analysis, Quantum Mechanics.

    HOBBIES

    landscape photography (I love the Southwest), tourism (as long as I organize everything myself), music (classical: instrumental and opera, ethnic: blues, latin, Romanian, etc), skiing (no bumps), snorkeling, kayaking, hiking, history of painting, indo-european languages, cooking, carpentry, gardening.

Surse:  viitorulromaniei.romath.ttu.edu prin romaniabreakingnews.ro

,

Citeodata, datorita punctelor cardinale , a istoriei sau a unor destine umane incredibile , destinatiile romanesti se ating alegind rutele ocolitoare. Cineastul si scriitorul DUMITRU BADITA s-a incumentat sa redea astfel de vieti , colindind intre Rezina la Nistru, pina dincolo de Carpati, in Transilvania. A zabovit mai mult in Basarabia, cum a facut-o si in seria sa de filme, intitulata duios „Spre vest, spre tara mama „,aplecindu-se asupra romanilor ramasi , pentru o vreme, straini in propria lor tara. Reportajele sale sunt alerte, pentru ca stie sa vada si veridice , pentru ca stie sa si asculte .

Va invitam , alaturi de Editura Tracus Arte care ne ofera volumul sau „Rute ocolitoare” ( 2014) la lansarea de carte ce are loc miercuri 19 noiembrie 2014 , ora 18:00 la Clubul Taranului din cadrul Muzeului Taranului Roman.

Evenimentul este organizat de Institutul Frații Golescu, prin președinte Mihai Nicolae

Vă asteptăm dragi români.

Lansare Dumitru Badita

,

Ultimele cuvinte ale Maestrului:

„Moscova nu este partenerul nostru strategic, ci dușmanul nostru strategic – Îmi amintesc cu câtă mânie proletară s-au izbit asupra mea atunci când am scris că Moscova nu este partenerul nostru strategic, ci dușmanul nostru strategic. Uite că așa și s-a întâmplat.

Azi, Moscova, este pentru RM focarul de unde pornesc toate relele.

Alegerile din 30 noiembrie trebuie câștigate de partidele din fostul arc guvernamental.

Câștigăm alegerile din 30 noiembrie, câștigăm țara!”

                                                                 (Constantin Tănase)

 

Astăzi s-a stins din viață cunoscutul jurnalist român din Basarabia, Constantin Tănase, la vârsta de 65 de ani, la spitalul Arhanghelul Mihail din Chișinău. S-a stins din viață un OM cu suflet mare, OM care a schimbat destine, evoluții, procese. Constantin Tănase a fost jurnalistul cel mai îndrăgit, iubit și respectat. Pentru că a luptat mereu pentru idealul românesc. Pentru ca a spus adevărul. Pentru ca și-a iubit ȚARA, POPORUL ȘI LIMBA ROMÂNĂ. Pentru ca l-a avut pe DUMNEZEU în el! Ne-ai lăsat în „Groapa cu lei”, Maestre… ai plecat în lumea celor sfinți…

(Cristina Morari româncă basarabeancă din Emiratele Arabe Unite)

 

Surse din cadrul redacției „Timpul” au confirmat faptul că, jurnalistul Constantin Tănase de câteva zile se simțea rău și era internat la spital. Deocamdată nu se cunoaște cauza decesului, însă se știe că anterior suferise un infarct.

TANASE-02

Constantin Tănase, și-a consolidat de mulți ani poziția de lider incontestabil al jurnalismului din Republica Moldova, a fost fondatorul, directorul și editorialistul ziarului Timpul. Lingvist, doctor în filologie, Constantin Tănase încă sub puterea sovietică a cultivat curajos dragostea pentru limba română. În anii mișcării de eliberare națională din Basarabia, a publicat o serie de articole de de mare rezonanță patriotică prin care a contribuit la redeșteptarea conștiinței de neam a românilor basarabeni.

TANASE-01

Cariera sa de ziarist profesionist s-a împlinit la mijlocul deceniului trecut. În anul 2001, împreună cu echipa sa de la FLUX, unde ulterior s-au format nume de ziariști care astăzi dau tonul în mass-media din Republica Moldova, a lansat Cotidianul National Independent TIMPUL, ziar care, oferind un model de jurnalism neafiliat politic, a înlesnit lepădarea presei naționale din Basarabia de partizanat și slugărnicie.

img_1448221_thumbs_600x440_1576321 

Biografie:

Constantin Tănase s-a născut la 24 iunie 1949, în comuna Nemțeni, județul Lăpușna, în familia lui Mihail Tănase și a Dariei Ciubotaru. După absolvirea școlii medii din satul natal (1966), urmează Facultatea de Litere a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău

 

A activat în calitate de profesor, director de studii, iar, după ce și-a susținut teza de doctor în filologie, editează monografii, în 1988-1990 fiind secretar știintific al Comisiei de terminologie de pe lângă ASM.

În 1991-1993 este deputat în primul parlament al RM, iar în 1994-1996 – în calitate de director al Centrului național de terminologie – inițiaza și realizează un vast program de editare a dicționarelor de terminologie și punere în circulație în limba româna a documentației oficiale, actelor de identitate etc.

În 1996 este consilier al președintelui Mircea Snegur, iar din 1997-2001 – redactor-șef adjunct, redactor-șef și director al ziarului FLUX.

Constantin Tănase a editat volumele de publicistică „Ochiul lui Esop” (2000), „Patria vuinda” (2001), „Hoții de mituri” (2004) și „Blestemul de a fi” (2009) În 2004, este decorat cu Ordinul Național STEAUA ROMÂNIEI în gradul de comandor.

Dumnezeu să-l odihnească în pace! Redacția R.B.N. PRESS exprimă condoleanțe familiei regretatului Maestru!

 

Mozart – Requiem in D minor …

 

                       Autor: DANIEL SIEGFRIEDSOHN

Redactor R.B.N.Press

Surse foto și de documentare: vipmagazin.md

,

Singura variantă este să le-o dăm peste bot de fiecare dată.

Cu eleganță, cu ștaif… cu spatele drept și cu fruntea sus.

Alte variante nu sunt…

Să vină leneșii cu mâna întinsă singuri acasă… nici gând!

Dacă-i trimit ăia cu forța… avem exemplul francezilor, sunt înapoi în câteva săptămâni.

Să-i luăm noi cu forța nu se poate. Și nici nu cred că vrea cineva…

Așa că singura variantă de a schimba situația este să o schimbăm noi, cu fiecare ocazie, cu fiecare ieșire, cu fiecare interacțiune pe care o avem cu străinii.

Când ne-au spus în Danemarca de la obraz că dacă eram români am fi fost cu mâna întinsă, nu la terasă, la masă cu ei… le-am spus că noi suntem convinși că nici ei nu sunt din Danemarca. S-au uitat uimiți la noi și ne-au întrebat de ce…

– Pentru că am auzit că toți danezii au probleme cu alcoolul dar voi nu sunteți sub masă, morți de beți.

Când s-au comportat urât cu noi în Germania le-am zâmbit larg și am întrebat foarte amabili You miss Hitler, eh?. S-au schimbat la față și s-au bulucit amândoi să remedieze problema… în timp ce noi le-am întors curul și ne-am văzut de drum.

Când s-au întrebat între ei la hotel în Suedia dacă să ne cazeze sau nu, i-am lăsat să se convingă că e OK. Apoi i-am anunțat că ne-am simțit discriminați, le-am cerut banii înapoi și le-am promis că le vom scrie șefilor. Apoi ne-am cazat la alt hotel, trimițând de-acolo mailul către șefii lor și către primărie. De la primărie ne-au direcționat în altă parte… nu-i bai, ne rezervăm timp și pentru asta, o ducem cât de departe se poate.

Ideea este că mulți dintre străini s-au obișnuit cu români umili, cu capetele plecate și cu mâna întinsă. S-au obișnuit să vadă zilnic români care târâie câte un handicap (de cele mai multe ori jucat), să-i vadă pe români cotrobăind prin gunoaie după PET-uri goale.

Mulți dintre străini văd zilnic prin orașele lor oameni umili, murdari, nesimțiți și bădărani… aflând apoi că respectivii sunt români.

Cum schimbăm asta? Mergând cu spatele drept prin lume.

Refuzând să ne fie rușine din cauza leprelor care au fugit din țară care-încotro pentru a cerși, fura și a face combinații.

Spune, atunci când ești undeva, că ești român.

Spune de unde ești.

Spune ce faci.

Privește-i în ochi și arată-le că te simți cel puțin egalul lor.

De cele mai multe ori se vor înmuia.

Ei sunt obișnuiți să vadă la români sau bulgari capete plecate.

Când se trezesc cu priviri directe vor pleca privirea. Ei vor pleca privirea.

Nici agresivi, ofensivi cu orice preț, deranjanți… dar nici umili. Să stăm cu spatele drept și să fim conștienți că în multe puncte le suntem egali. Ba avem câteva chestii unde le suntem peste.

Dacă imbecilul din fața ta nu face diferența între tine și un cerșetor… nu pleca privirea, n-ai de ce.

Am scris articolul de ieri așteptându-mă să se strângă ceva povești în care ai noștri au avut de suferit din cauza mentalității formate cu ajutorul cerșetorilor și hoților plecați din România.

Dar nu mă așteptam să se strângă atâtea.

Am vrut inițial să scriu un singur post, cel de ieri, în care să includ și concluziile de azi. Apoi m-am răzgândit și bine am făcut.

Dacă ai timp citește comentariile de la postul Pentru ei românii sunt niște nespălați și nesimțiți care cer bani la colț de stradă.

Așa vei vedea de ce trebuie schimbată situația.

De ce trebuie să îndrepți spatele și să nu te mai rușinezi vreodată că ești român.

Pentru că dacă te rușinezi… înseamnă că și tu ești de acord cu ei când ei spun că românii sunt niște nespălați și nesimțiți.

Desigur, la momentul ăsta aceea e realitatea lor.

Dar realitatea poate fi schimbată.

În timp și cu efortul susținut al românilor care pleacă din țară fără a avea în gând să fure, să jefuiască sau să cerșească.

În primul rând, chiar dacă-i greu, chiar dacă-i greu… în primul rând trebuie să stai cu spatele drept.

Și privește-i în ochi.

Poate că la economie nu suntem cei mai tari. Poate nici la infrastructură, protecție socială, sănătate și câte și mai câte…

Dar la calități umane românul le este egal. Cel puțin.

Stai cu spatele drept.

Nu vreau să mă votezi la alegeri, am fost plecat și n-am apucat să-mi înregistrez candidatura.

Nu vreau să-mi dai nici bani și nici aplauze.

Vreau doar să stau cu spatele drept, alături de tine, când mai plecăm din țară.

Da, sunt negru. Dar sunt român. Din fericire.

Și te rog să îndrepți spatele. Pentru că ai de ce.

Și apropos de România… am prins un răsărit superb în călătoria asta. Superb. Condusesem opt ore fără întrerupere și când am văzut ce era afară am oprit mașina și-am luat aparatul. Am tras câteva zeci de cadre, unul mai frumos decât celălalt.

Unde credeți?

În România:

Autor, sursă: Cabral /cabral.ro

,

Țara mea, România, are mari probleme de la revoluție încoace, nu stau sa le enumar, nu asta e scopul acestui articol, insa cea mai mare problema, din punctul meu de vedere, este aceea de indentitate.

Dupa ce au vazut cum se traieste afara (dar nefacand nimic pentru Romania ca sa fie la fel), un mare numar de conationali au inceput sa denigreze tara.

Unii din lipsa de cultura generala, istorie, altii din rautate, insa toti spun cam acelasi lucru: mi-e rusine sa spun ca-s roman, tara mea e de rahat, etc.

La acestia se adauga si un numar mare de gunoaie ce au interese sa denigreze tara mea, de genul celor ca Soros si ONG-urile lui, maghiarii autonomiști din partidele maghiare si multi altii.

Multe din argumentele acestor specimene par a fi adevarate, tara e la pamant, romanul are toate problemele din lume, insa, daca ai IQ-ul mai mare decat al unei gaini si o educatie cat de cat, incepi sa gasesti foarte multe contra-argumente, am să le expun mai jos:

Romania si romanii nu s-au dus niciodata peste alte popoare in scopul de a-i inrobi, de a le lua pamanturile, de a-i coloniza. Poporul roman NU este un popor de criminali precum alte natii. Noi, românii, avem un respect pentru viață.

Poporul roman este un popor inteligent, detine la nivel mondial mii de patente pentru inventii, ocupa locuri fruntase in mii de companii importante, medici, ingineri, IT-isti, etc, suntem peste tot fruntasi!

Poporul roman este un popor ospitalier, nu este un mit, nu exista tara pe pamant in care minoritatile etnice sa aiba mai multe drepturi ca la noi, poporul roman iubeste oamenii, le doreste binele atunci cand acestia vor sa locuiasca langa noi.

Istoria tarii mele ma face mandru, avem peste 2000 de ani de existenta dovedita istoric, avem mii de lupte cu dusmani nenumarati, am aparat nu doar pamantul nostru, am fost aliati de nadejde impotriva imperiului otoman si a altor invadatori, de multe ori am fost singura sansa, singura pavaza in fata acestor migratori.

Poporul meu v-a aparat si pe voi, cei care astazi vreti pamanturile noastre, resursele noastre, vreti totul de la noi! Armata romana a eliberat ungurii, le-a intrat in capitala victorioasa, a hranit poporul infometat de razboi, nu le-a jefuit satele, nu le-a masacrat popolatia, nu le-a violat femeile!

Sunt mândru de ei!

Tara mea are resurse, nenumarate, gaze, petrol, carbune, fier, cupru si mult aur, etc, destule resurse pentru a asigura independenta energetica pentru cateva generatii de acum inainte. Tara mea are munti, are campii, are mare, are rauri si un fluviu, are de toate pentru a nu-i trebui nimic de la altii.

Țara mea este frumoasă.

Poporul meu este muncitor, peste tot unde merge este apreciata munca pe care o face, nu cere multi bani, invata repede limba locului, respecta identitatea locului in care se afla, nu cere autonomie ca hunii, nu cere drepturi in plus, dimpotriva, de cele mai multe ori are mai putine decat ceilalti. Cu toate astea, munceste si indura, nu se rascoala, nu vrea probleme, la fel ca si acasa la el, vrea doar sa fie lasat in pace, sa-si poata castiga linistit existenta. Sunt mândru de muncitorii români, îi admir!

Sunt atat de multe motive pentru care sunt mandru de tara si de poporul meu, incat ar trebui sa scriu o carte, ar fi una groasa, insa nu vreau sa va plictisesc, vreau doar sa atrag atentia asupra nenumaratelor motive pentru care merita sa iubesti Romania si pe romani. Suntem un popor minunat, greu incercat de istorie, suntem o tara demna de tot respectul, mai ales al europenilor, pe care i-am pazit de multe ori in istorie, suntem egali, suntem europeni.

Singurul lucru cu care trebuie să ne rușinăm ca români este clasa politică mafiota și trădătoare, este cea mai mare rușine din istoria României!

Da, pe aceasta o detest si o expun peste tot unde merg!

Faceti la fel, Romania si romanii NU sunt precum clasa politica aservita si vanduta intereselor straine! Trăiască Nația!

– de Vocea Natiunii /Sursa: stareanatiunii.com

*N.R. Articolul acesta a fost modificat pe alocuri pentru a nu trece peste ceea ce considerăm noi a fi un prag al decenței. Puteți citi materialul așa cum a fost scris accesând sursa. Vă mulțumim pentru înțelegere.

 

,

Constantin Leancă și-a pierdut viața într-un lagăr de muncă forțată al sovieticilor pentru că a îndrăznit, în 1918, să ceară unirea Basarabiei cu România. Ales de șapte ori deputat în Parlamentul României, eroul a murit întemnițat după o judecată și o condamnare ilegale.

Constantin Leancă s-a născut la 10 aprilie 1893 în satul Cuhnești, județul Bălți. În 1915 se înrolează în armata imperială rusă și participă la Primul Război Mondial pe frontul de est. În 1917, după revoluția din februarie, când e abolită monarhia în Rusia, revine în Basarabia și devine președinte al Zemstvei județene din Bălți.

La începutul lui martie 1918 a fost unul dintre autorii unei scrisori trimise Sfatului Țării de la Chișinău în care era revendicată Unirea Basarabiei cu România. În perioada Interbelică a fost membru al Partidului Țărănesc din Basarabia, apoi al Partidului Național Țărănesc din momentul creării acestuia, prin fuziunea, în 1926, a Partidului Țărănesc (Ion Mihalache) și a Partidului Național din Transilvania (Iuliu Maniu).

CONSIDERAT „ELEMENT PERICULOS”

În 1932, dezamăgit de guvernarea național-țărănistă, devine unul dintre conducătorii unui nou partid – Partidul democrat țărănesc, devenit ulterior Partidul radical țărănesc. Între 1939 și 1940, în plină dictatură regală, a fost membru al Frontului Renașterii Naționale.

La 28 iunie 1940, când Armata Roșie ocupă Basarabia, era deputat în Lgislativul de la București și se afla la Bălți. Sovieticii îl consideră „element periculos” și îl condamnă la ani grei de gulag. Se stinge din viața în timpul detenției.

De ce a avut acest destin? Despre soarta unor fruntași ai vieții politice și culturale din Basarabia interbelică de după 1940 o dată cu ocupația sovietică au scris numeroși autori, printre care evidențiem contribuțiile publicistului Iurie Colesnic, a istoricilor Elena Postică și Lilia Crudu și a juristului Mihai Tașcă.

Ca membru al Comisiei pentru studierea comunismului, am descoperit dosarul lui Constantin Ion Leancă în depozitul special al Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, alias fostul Comitet pentru Securitatea Statului (KGB). Potrivit acestuia, Constantin Leancă a fost arestat în data de 16 iulie 1940 – și nu 6 iulie cum se menționează în mai toate publicațiile – de către grupul special de anchetă al NKVD-ului din RSS Ucraineană, care avea jurisdicția asupra teritoriului basarabean în primele săptămâni după ocupația sovietică.


DE ȘAPTE ORI ALES DEPUTAT

Imediat i se face o fișă de arestat din care reiese că deținea 8 hectare și jumătate de pământ. Tot din fișa de la NKVD aflăm că avea 6 clase de gimnaziu, ceea ce echivala în vremurile celea cu studii superioare și ceea ce i-a permis să se mențină aproape 20 de ani la rând în Parlamentul României.

A fost ales deputat din partea Basarabiei de 7 ori, prima dată în 1919 din partea Partidului Țărănesc din Basarabia și ultima dată, în 1939, din partea Frontului Renașterii Naționale. Era unicul partid legal din timpul dictaturii lui Carol al II-lea, celelalte fiind interzise, după modelul regimurilor autoritare care domina atunci cea mai mare parte a Europei.

Frontul Renașterii Naționale grupa din oficiu toți funcționarii care altfel își pierdeau calitatea de demnitar (printre membrii FRN a fost reputatul istoric C.C. Giurescu etc).

În cadrul procesului intentat, lui Leancă i se incriminează activități zise contrarevoluționare. Printre acestea se numără participarea sa la viața politică din România interbelică, ca membru fruntaș al Partidului Țărănesc din Basarabia, Partidului Național Țărănesc și altor formațiuni democratice românești (a criticat, de altfel, politica extremistă a guvernului Goga-Cuza). Toate aceste partide în care a fost implicat erau considerate contrarevoluționare.

În logica sovieticilor, numai Partidul Comunist din România avea dreptul la existență. O să vedem din alte materiale de arhivă însă că până și membrii ilegalității comuniste basarabene au fost tratați cu suspiciune de către „eliberatorii” din Est.

Lui Leancă i se incriminează că era apropiat al primarului de Bălți, Ștefan Pirogan, tatăl regretatului Vadim Pirogan, ex-președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici și autor al unor memorii despre experiența sa în gulag.

Revenind la cazul lui Leancă, observăm că regimul sovietic urmărea încă din primele săptămâni ale impunerii regimului său între Prut și Nistru pedepsirea în primul rând a liderilor de opinie care au făcut posibilă Unirea de la 1918, dar și procesul de integrare, atât cât s-a reușit într-un timp prea scurt, a Basarabiei în cadrul României întregite.


FĂRĂ DREPT LA APĂRARE

Pentru sovietici crima nu era definită din punct de vedere juridic, dar din perspectivă politică, în mod absolut arbitrar. Participarea la viața publică din România interbelică era deja un criteriu suficient pentru „eliberatori” de a condamna la pedepse inumane persoane absolut inocente din Basarabia.

După o anchetă preliminară efectuată începând cu data de 16 iulie 1940, dosarul lui Constantin Leancă este transmis Consfătuirii Speciale (Особое Совещание) din cadrul NKVD-ului. Acest organ era unul extrajudiciar, la fel ca și troicile, deci nu se supunea nici unor rigori procedural-legale.

Leancă nu avea dreptul nici măcar formal la un avocat, iar cele 4 persoane care îi decideau soarta erau scutite de a aduce probe în susținerea incriminărilor aduse. Majoritatea condamnărilor operate de acest organ extrajudiciar nu implicau prezența inculpatului. Verdictele se pronunțau în lipsa persoanelor vizate.

Organele de genul Consfătuirii Speciale a NKVD îndeplineau orbește ordinul partidului. În 11 ianuarie 1941, acum 70 de ani, Constantin Leancă era condamnat la 8 ani de lagăr de corecție prin muncă conform articolului 54, punct 13 al Codului Penal al RSS Ucrainene („activitate contrarevoluționară”).

Deși era cetățean român, în verdictul organului extrajudiciar se menționează cu nu deține nici un fel de cetățenie. A fost judecat pentru că a vrut binele comunității în care s-a născut. Nu a rezistat mult timp condițiilor dure de detenție și s-a stins din viață în 1942, la vârsta de 49 de ani. (Sursa: Historia)

,

La sfârșitul lunii august 2014 s-au împlinit 97 de ani de la trecerea în eternitate la numai 29 de ani,a scriitorului și preotului Alexei Mateevici, autorul poeziei “Limba Noastră”, considerată a fi cea mai frumoasa definiție poetică dată  limbii române și care in prezent este Imnul  de Stat al Republicii Moldova.

Alexei Mateevici spunea  la primul Congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia, din mai 1917:

„Trebuie să știm că suntem români, strănepoți de-ai romanilor, și frați cu italienii, francezii, spaniolii și portughezii. Aceasta trebuie să le-o spunem și copiilor și tuturor celor neluminați. Să-i luminăm pe toți cu lumină dreaptă. N-avem două limbi și două literaturi, ci numai una, aceeași cu cea de peste Prut”.

LIMBA NOASTRA

de Alexei Mateevici

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mișcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfințit-au țara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veșnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeșnici.
Nu veți plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Și-ți vedea, cât îi de darnic
Graiul țării noastre dragă.

Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Și citindu-le ‘nșirate, –
Te-nfiori adânc și tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram și-acasă
Veșnicele adevăruri.
Limba noastra-i limbă sfânta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng și care o cântă
Pe la vatra lor țăranii.

Înviați-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeți slinul, mucegaiul
Al uitării ‘n care geme.
Strângeți piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde –
Și-ți avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-vă o comoară
În adâncuri înfundată,
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

Alexei Mateevici – Limba Noastra (Imnul Republicii Moldova)

Alexei Mateevici-Biografie

Alexei Mateevici este unul din cei mai importanti  scriitori români născuți în Basarabia .

1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Cainari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani.

1893 – Alexei învață la școala primară din satul Zaim unde se mutase familia.

1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină conform adeverinței de absolvire) în 1902,  cum laude.

1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic.

1906 – La 24 iunie, moare tatal sau la numai 43 de ani .

1907 – Publica in ziarul  “Basarabia” (din 1907)  poeziile “Țăranii”, “Eu cânt”, “Țara”. Tot aici publică articolele “Sfântul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.1) și “Din cântecele poporane ale Basarabiei” (nr.11).

1910 – Devine student la Academia teologică din Kiev, pe care o termina în 1914.Absolventul  a fost  numit profesor de greacă și latină la Seminarul teologic din Chișinău, devenind totodată membru al  Societății Bisericești de Istorie și Arheologie.

A tradus mult din literatura rusă clasică și a studiat trecutul istoric și cultural al poporului său.

1913 – Publica în revista “Luminatorul” (nr. 8, 9, 10, 11) studiul “Mitropolitul Gavril Bănulescu – Bodoni”.

1914 – Se căsătorește cu Teodora Borisovna Novitschi  și se întoarce la Chișinău. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde învățase.

1915 – Este înrolat ca preot militar și ajunge pe frontul de la Mărășești.

1917 – În vara acestui an scrie poeziile: “Văd prăbușirea”, “Cântec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” s.a.

 La 17 iulie scrie poezia “Limba noastră”, una dintre  cele mai frumoase,daca nu cea mai frumoasa  odă închinată limbii române,o capodoperă. Chiar daca ar fi scris  umai aceasta  singură poezie, Alexei Mateevici tot ar fi devenit, un poet clasic român

Ea a devenit pusa pe muzica lui  Alexandru Cristea (1890-1942), imnul  de stat al Republicii Moldova (începând din anul 1994) .

Poetul s-a imbolnavit de tifos exantematic si s-a savarsit din viata la 13 august (stil vechi), la spital in  Chișinău.

A fost  înmormântat la Cimitirul Central de pe strada Armenească.
În anul 1934 la mormântul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoștea si cu care s-a imprietenit inca din 1910.

Din vulcanul de erupție al revoluției au izbucnit, asemenea lavei clocotitoare și ferbinți și creațiile lui Alexei Mateevici – cel mai înzestrat poet al Basarabiei de la începutul secolului XX, cîntărețul înfocat al frumuseților “limbii noastre”.

Cuget bogat, fire aleasă, el și-a consacrat străduințele slujirii poporului său cel oropsit. Suflet nobil și cinstit, s-a zbuciumat în căutarea adevărului, spre care a tins toată viața sa.

Opera sa poetică în totalitate abia dacă adună patruzeci și trei de tiluri.

Alexei Mateevici , „dacă ar fi trăit ar fi fost un mare poet”.

O spune G. Călinescu, în ”Istoria literaturii de la origini până în prezent”, argumentat și foarte convingător de altfel: „Alexei Mateevici, basarabean din Bugeac, mort ca preot militar în 1917 ( luase parte la luptele de la Mărășești) ,ar fi fost un poet mare dacă trăia.
Numai Eminescu a mai știut să scoată atâtea mireasmă din ritmurile poporane.”

Nu cu mult timp înainte de a pleca în eternitate,poetul a adresat aceste cuvinte fraților săi basarabeni și viitorimii:

Basarabenilor

de Alexei Mateevici
Mărășești, 10 iulie 1917

Să știți: de nu veți ridica
Din sânul vostru un proroc,
În voi viața va seca,
Zadarnic soarta veți ruga,
Căci scoși veți fi atunci din joc
Și-ți rămânea făr’ de noroc.

Din cheag de lacrimi, de dureri,
Din trăsnet de mânie sfântă,
Și din nădejdi și zbuciumări,
Din năzuinți și frământări
El trebui facla să-și aprindă
Și-n el pe toți să vă cuprindă.

Și-n țara voastră va purcede
Pe drum de spini și chinuire
Cu gloata celor cari l-or crede;
Și duh aprins de înnoire
Va duce-n propovăduire.

El jalea vechilor câmpii
Numa-ntr-o lacrimă va strânge,
Din spic, din strugurul de vii
În stropi va scurge ape vii:
Din spic — sudori, din viță — sânge
Le va sorbi și nu-ți mai plânge,
C-atunci sorbiții stropi vor arde
Din țară toată vrăjmășia,
Clevetitori, dușmani de moarte,
Și cei cu limbi în două sparte
Atunci vor căuta frăția
Și lepăda-vor viclenia.

Și toți veți fi un gând ș-un nume
Și înfrățiți veți făuri
Un viitor mai bun în lume,
Iar el va ști să vă îndrume
Acolo, unde va zări
C-a voastră stea va răsări.

Dar știți: de nu veți ridica
De printre voi pe-acest proroc,
În voi viața va seca,
Zadarnic soarta veți ruga,
Căci scoși veți fi atunci din joc
Și-ți rămânea fără noroc.

Au trecut  93 de ani de la trecerea în eternitate a marelui poet român basarabean care a fost  Alexei Mateevici…

Ne inchinăm ție , Măria Ta !

Surse: Cer si pamant romanesc

,

Românul Corneliu Chișu (65 de ani), originar din Satu Mare, este un fost absolvent al Institutului Politehnic București. Căsătorit cu o italiancă, Chișu părăsea România în 1976. S-a stabilit inițial în Italia, de unde a emigrat, în 1981, în Canada.

A lucrat mai întâi la Delegația Comercială a Italiei din Toronto, unde oferea sprijin firmelor italiene care doreau să intre pe piața canadiană. După un masterat în inginerie, a lucrat, timp de 19 ani, ca ofițer-inginer în forțele armate canadiene. A participat la misiuni din Bosnia și Afganistan.

Deputatul a explicat, pentru voceatransilvaniei.ro, cum decurge campania electorală în Canada.

Legi stricte în campanie, nimeni nu le încalcă

“Există un sistem extrem de riguros în felul în care e finanțată campania. Fiecare constituent poate să contribuie la nivel federal cu 1.100 de dolari. Asta e limita contribuției pe care o poate face fiecare, individual. La nivel de companii sunt complet interzise contribuțiile politice din partea acestora. Ai o limită în circumscripția ta electorală de câți bani poți să cheltuiești în campanie. Limita în circumscripția mea electorală a fost de 88.812 dolari”, a mărturisit Chișu.

În campanie, voluntarii ajută candidații să își pună afișele. Apoi, candidatul însuși dă cât mai multe telefoane și merge la cât mai multe familii. „Bați la uși, te duci din ușă în ușă și ai cât mai mult contact cu constituenții. A nins în campanie, dar trebuia să fii cu zâmbetul pe buze, trebuia să spui care este politica și platforma partidului și ce poți să oferi constituenților. E foarte important, nu poți să stai la fiecare ușă mult timp, trebuie să ai un mesaj precis și inteligibil”, adaugă el.

„Traseist”, cuvânt necunoscut

Chișu spune că nu cunoaște semnificația cuvântului „traseist” și că, în Canada, se întâmplă extrem de rar ca o persoană să treacă de la un partid la altul. El spune că nu s-a întâmplat niciodată ca un „traseist” să fie revotat în Parlament.

Deputatul a descris și o zi tipică de lucru: „În fiecare zi am activitate de la opt dimineața până la ora șapte seara. Trebuie să participi la dezbateri, la cuvântări, în elaboarea de legi, moțiuni. Este foarte stresant și pentru că trebuie să participi la comisii, care se intersectează cu sesiunea. În fiecare lună ai o săptămână în care poți să te duci să lucrezi în circumscripția electorală, dar sâmbăta și duminica trebuie să participi la evenimente din comunitate. Viața personală este deschisă: afacerile tale personale, finanțare, salariu, absolut tot se cunoaște”.

Absențele din Parlament – „adio, promovare”

Chișu a arătat și cât de mult se ține la prezență în Parlament. În fiecare zi, trebuie să existe un număr minim de parlamentari, aceștia fiind parlamentari de serviciu. Prezența acestora este monitorizată de un „whip” (în traducere, „bici”). Dacă vreunul dintre parlamentarii de serviciu absentează, această încălcare a regulamentului este transmisă conducerii, iar respectivul membru al parlamentului nu va putea fi promovat ca șef al unei comisii, asistent parlamentar sau ministru.

Corneliu Chișu a venit la Satu Mare pentru a încerca să stabilească relații între firmele sătmărene și mediul de afaceri din Canada. Deputatul a vizitat mai multe companii din județ, cărora le-a promis sprijin pentru a intra pe piața canadiană.

Sursa: voceatransilvaniei.ro

,

PORTRET DE EROU –  Plutonierul ȘERBAN NICOLAE, eroul al Primului Război Mondial

„Născut în satul Slobozia din județul Neamț, acest fecior de fruntași gospodari a îmbrățișat încă de tânăr cariera armelor și s-a înrolat ca voluntar în Regimentul 15 „Războieni”.

Prin dragostea pentru această carieră și prin capacitatea sa de muncă puse în slujba îndatoririlor sale, tânărul a câștigat încrederea șefilor săi, care știindu-l ostaș desăvârșit, i-au încredințat serviciul de instructor la școala de ofițeri de rezervă, unde l-a și găsit decretarea mobilizării.
Din acest moment însă Șerban nu mai are răbdare să își continue activitatea de instructor la școală în timp ce camarazii săi făceau acte de vitejie în lupte și aveau nevoie de sprijin. A cerut cu stăruință șefilor săi să fie trimis la regiment pe front, ceea ce i s-a îngăduit până la urmă dar și colegii și ofițerii de la școală s-au despărțit cu greu de el.
S-a distins în toate luptele pe care le-a avut regimentul, atât la înaintarea în Transilvania, în trecătoarea Uzului, cât și în luptele din jurul capitalei, unde a fost și rănit, fiind evacuat în spital. Revenind la corp, se implică în atacurile date de regimentul său în anul 1917, pe Valea Slănicului, unde camarazii îl vor pierde pe acest ostaș inimos.
Era în data de 29 iulie 1917, când Batalionul I, Regimentul 15 „Războieni”, după o luptă de patru zile și patru nopți, cu un inamic de trei ori mai puternic, ocupă vârful muntelui Cireșoaia de lângă Tg. Ocna. Plutonierul Șerban cu plutonul său și două piese de mitraliere, stăpânea punctul cel mai înaintat. Pe la ora 2 00, în după-amiaza acelei zile, inamicul începe un bombardament violent de artilerie. Curgeau ghiulelele în tranșeele românilor precum grindina. De două ori Șerban a fost complet acoperit de pământ scos la suprafață de proiectilele ce cădeau în jurul lui. El și-a păstrat însă sângele rece, s-a scuturat de pământ și a încercat să-și îmbărbăteze oamenii făcând glume pe seama dușmanului. La un moment dat, un glonte l-a rănit drept în frunte pe ochitorul de mitralieră și pe înlocuitorul său.

Atunci plutonierul Șerban a pus mâna pe mânerele mitralierei și a început rând pe rând să își doboare inamicii. Un glonte blestemat l-a lovit însă și pe el drept în față, frângându-i, pentru totdeauna, avântul.
Astfel s-a sfârșit acest vrednic ostaș, care, prin moartea sa, a mai pus o piatră la zidul ridicat în fața dușmanului.”
(Sursa: Col (r)Octavian Mancu, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2007) / M.Ap.N.

 

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press