Profesorul Virgil COMAN un neobosit susținător al luptei românilor din Peninsula Balcanică va fi omagiat la București

Muzeul Național al Țăranului Român și Institutul Frații Golescu organizează în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina un eveniment comemorativ dedicat celui care a fost profesorul Virgil COMAN, un neobosit susținător al luptei românilor din Peninsula Balcanică pentru identitate istorică și națională.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 25 noiembrie 2023, începând cu ora 12.00, în Sala Media a Muzeului Național al Țăranului Român și va fi prezentat și moderat de istoricul dr. Robert Stănciugel.

În cadrul evenimentului, va fi lansat volumul STRIGĂTUL DEZNĂDĂJDUIT AL UNUI POPOR ÎNLĂNȚUIT. JALEA UNEI NAȚIUNI ÎN LANȚURI. BANAT – TIMOC – MACEDONIA – ediție îngrijită de dr. Robert Stănciugel, dedicat memoriei regretatului istoric dobrogean.

Prof. dr. Virgil Coman a  fost șef al Direcției Județene a Arhivelor Naționale Constanța și s-a remarcat ca un neobosit susținător al luptei românilor din Peninsula Balcanică pentru identitate istorică și națională. Un „român meglenit“ aşa cum el însuşi îşi spunea, datorită originii meglenoromâne a mamei sale, s-a născut în 1973 în Medgidia. A absolvit Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Administrative, specializarea Istorie, la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, promoţia 1997, şi cursurile de studii aprofundate în profilul Istorie, specializarea Istoria şi civilizaţia zonei Mării Negre de la modernitate la contemporaneitate, la aceeaşi universitate.

A obţinut titlul de doctor în Ştiinţe Umaniste, domeniul Istorie, susţinând teza de doctorat cu titlul „Din istoria românilor sud-dunăreni în prima jumătate a secolului al XX-lea. Meglenoromânii”. În perioada 1997-2003 a lucrat ca profesor, iar din 2003 până în fatidica zi de 5 august 2016 a condus Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale. Virgil Coman a organizat şi a participat la sesiuni de comunicări ştiinţifice naţionale şi internaţionale din domeniul istoriei şi arhivisticii. Şi-a pus semnătura, ca autor şi coautor, pe numeroase albume şi volume de documente, studii şi articole publicate în culegeri de studii şi reviste de specialitate din ţară şi de peste hotare.

A fost un susţinător absolut în ceea ce priveşte rădacinile româneşti ale aromânilor şi meglenoromânilor. „Da, simt că se doreşte o polemică absurdă din care au de câştigat în primul rând comunitarii. A rezolva astfel de chestiune în instanţă (aproape singur în viziunea mea vor ajunge până la CEDO) mi se pare o absurditate fără margini, culmea ignoranţei şi al tupeului. Solicitarile lor nu sunt de natură politică? Ba sunt de natură politică şi in egală masură, financiară.” spunea istoricul printr-un e-mail trimis unui prieten ziarist.

Profesorul Virgil Coman ne-a părăsit mult prea devreme. Se afla la lansarea romanului istoric „La marginea Imperiului – Origini“, scris de ziaristul Cristian Cealera. Prezentarea era programată pentru ora 18. Directorul Arhivelor a luat cuvântul, a descris cartea, apoi s-a aşezat pe un scaun scuzându-se că îi este rău. Şi-a pierdut cunoştinţa, a părut că-şi revine pentru scurt timp, dar a pierdut lupta, în ciuda eforturilor medicilor.

A trăit printre documente şi s-a stins înconjurat de cărţi. Fusese chemat, pe 5 august, să prezinte o carte, „La marginea Imperiului – origini”, la librăria „Prăvălia de cărţi”. Dumnezeu avea însă alte planuri. Nimeni nu bănuise nicio clipă că Virgil Coman avea să se afle într-o clipită la marginea vieţii sale.

O viaţă prea scurtă, pusă în slujba celorlalţi şi a istoriei dobrogene. S-a stins fulgerător. Nu avea nici măcar 43 de ani. Slujba de prohodire a avut loc, duminică, în arhiplina Catedrală Arhiepiscopală „Sfinţii Petru şi Pavel”, după care convoiul mortuar s-a îndreptat spre Cimitirul Central, unde a avut loc înmormântarea.