Mărturisirile killerului de la Jilava și știrea despre pretinsa punere sub acuzare a liderului PDM în România nu sunt de fapt despre Jurnal TV și lupta lui cu Plahotniuc. E continuarea aceleiași povești a intoxicării ruse a clasei politice și mass-mediei de la Chișinău.
La război, ca la război
La prima vedere, falsul a fost un rateu lamentabil. Prezentată cu surle și trâmbițe, făcătura fu demascată chiar de DIICOT, întorcându-se astfel ca un bumerang împotriva Jurnalului TV care a difuzat-o, șifonându-i imaginea.
S-au făcut de râs și alte câteva instituții media care au reprodus relatarea cusută cu ață albă, uitând de deontologie, de echidistanță, de un discernământ elementar, chit că trucajul se vedea și de pe lună. Existau toate semnele unui fake news impardonabil: lipsea sursa, contextul, cea de-a doua opinie asupra subiectului și confirmarea DIICOT.
Numai că acest incident mediatic nu-i unul disparat. Avem de a face cu o grenadă de fabricație rusească destinată intoxicării spațiului public. Praful explozibil folosit nu-i nici el întâmplător. Face parte din multitudinea de obuze care zgâlțâie pământul de ani buni, generând corupție, colapsul sistemului bancar, compromiterea clasei politice, proteste în stradă și derută în mințile oamenilor.
Iar la război, ca la război. Rănirea sau chiar moartea celui care, la comanda superiorilor, atrage focul asupra lui nu înseamnă înfrângere. Din contră. O atare manevră suicidală poate aduce câștiguri sforarului care a trimis Jurnal TV să lovească ținta pe post de kamikaze, silindu-l de fapt să-și sacrifice reputația.
Știm ce faceți. Nu veți reuși!
Noi, în Republica Moldova, bănuiam de multă vreme că îndărătul diverselor diversiuni mediatice se tupilează lucrătura serviciilor de spionaj ale Rusiei.
Dovezile vin însă astăzi din Occident, unde în ultimele luni agențiile de contrainformații din SUA și alte state occidentale au deconspirat devastatoare atacuri cibernetice și campanii de dezinformare ale Kremlinului.
Acum câteva zile, bunăoară, premierul britanic condamna acțiunile ostile ale Rusiei împotriva țării sale și a aliaților. „Știm ce faceți. Nu veți reuși!”, (Video / Premierul Marii Britanii către Rusia:„Știm ce faceți. Nu veți reuși”) îl avertiza Theresa May pe Vladimir Putin. Ea a denunțat dezinformarea, ingerințele în alegeri, spionajul cibernetic, actele de „piraterie asupra Ministerului danez al Apărării și Bundestagului” etc. În paralel, Londra făcuse publică informația potrivit căreia Moscova atacase sistemul energetic al Regatului Unit.
Este evident că, din acest punct de vedere, Republica Moldova pare a fi o pradă mult mai ușoară decât orice stat occidental. Chișinăul este ciuruit zilnic de proiectilele războiului hibrid al Kremlinului.
Atâta doar că, privind lucrurile din interior, acest dezmăț informațional este perceput ca fiind un produs autohton. Zgomotul infernal al dezvăluirilor de tot felul, menit să inducă haosul și nesiguranța, este amplificat de cutiile de rezonanță de la fața locului. Ceea ce nu se vede însă este faptul că în spatele lor se ascund centrele de comandă ale propagandei ruse.
Pariul Moscovei
Miza dezinformării din ultimul timp doar în aparență este personalitatea lui Plahotniuc. În realitate, pariul Kremlinului e mult mai mare. Președintele PDM pare doar ținta cea mai convenabilă, nu însă și obiectivul prioritar.
Jackpotul jocului rusesc este de a provoca o neîncredere generalizată în instituțiile statului și de a compromite cauza europeană. Din acest punct de vedere, Moscova, de la 2009 încoace, a repurtat în Republica Moldova victorii spectaculoase. Prin șantaj, intoxicare și coruperea clasei politice, a reușit amânarea până-n pânzele albe a introducerii Pachetului III energetic, devalizarea băncilor și, în consecință, prăbușirea partidelor și politicienilor care au asigurat semnarea Acordului de asociere Republica Moldova – UE.
Folosindu-se de anumite vulnerabilități, reale sau inventate, ale politicienilor de la Chișinău, serviciile de spionaj ale Rusiei, din când în când, prin scurgeri de informații sau mărturii măsluite, servesc presei niște dosare prefabricate sau pur și simplu fake news-uri gălăgioase. Acestea sunt strecurate redacțiilor, evident, nu de Maria Zaharova de la MID sau Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, ci de surse locale mai mult sau mai puțin credibile.
La începutul anului 2016, de exemplu, cunoscutul analist și jurnalist de la București, Sorin Ioniță, publica fișa tehnică a unui document care demonstra că Plahotniuc are, în afară de cetățenia românească și moldovenească, o a treia – cea rusă. În imaginea inserată a pașaportului se vedeau foarte limpede niște note explicative scrise cu pixul în limba rusă. E la mintea oricui că documentul fusese livrat tacit autorului direct de la Moscova în speranța că acesta nu va rata ocazia de a publica o informație senzațională, lucru care s-a și întâmplat.
Aceleași amprente kaghebiste se întrezăresc și pe știrea despre pretinsa urmărire penală a președintelui PDM în România. Pentru ruși nu contează că falsul va fi dezmințit în scurt timp chiar de DIICOT. Minciuna, scoasă la lumina zilei ca din pălăria fachirului, se propagă mai repede și rezistă mai mult în timp decât adevărul.
Se dorește, desigur, nu răsturnarea imediată a guvernului sau provocarea peste noapte a alegerilor anticipate și instalarea la putere a PSRM-ului, după cum își imaginează multă lume. Aceste scopuri rămân, bineînțeles, ele însă nu pot fi atinse dintr-o lovitură. Intoxicarea clasei politice și mass-mediei într-un război de dezinformare are un caracter eminamente utilitar.
Se urmăresc lucruri mici, vorba poetului, dar care te scot din minți. Să pună presiune. Să descurajeze. Să dezorienteze. Să învrăjbească. Să demoralizeze.
Obstrucționarea Băncii Transilvania
În paralel, Rusia caută pe această cale să înlăture obstacolele din calea intereselor ei strategice în Republica Moldova. Povestea cu cocoșul roșu de la Jurnal TV afectează prin ricoșeu Banca Transilvania. Cred că au dreptate observatorii care consideră că, lansând speculațiile pe marginea VictoriaBank, Kremlinul vrea să torpileze totodată intrarea pe piață a băncii românești. Fiind secundată de BERD și, deci, sprijinită puternic de UE și, implicit, de SUA, Banca Transilvania încearcă acum să atace supremația capitalului rus pe piața moldovenească.
N-au lipsit și anterior tentativele occidentale de a se impune în domeniul bancar, dar toate fuseseră zădărnicite de Kremlin prin lobby-ul său corupt din vârful piramidei de la Chișinău. Astăzi însă, când le fuge pământul de sub picioare, rușii se căznesc să obstrucționeze tranzacția, insinuând cum că VictoriaBank rămâne un cuib al combinațiilor ilicite de altădată.
Asta-i tot ce-și propune Rusia prin dezinformare: să sugereze că toți la Chișinău sunt o apă și un pământ. Că cercul vicios nu poate fi rupt. Se provoacă în mod deliberat o stare de disperare ale cărei urmări sunt imprevizibile. Când omul își pierde orice speranță, este posibil orice: apatia, revolta, absenteismul etc. Toate dau apă la moară Rusiei.
Țintele intoxicării
Din naivitate, inconștiență, lipsă de experiență, iar în unele cazuri, din rea-voință, politicienii de la Chișinău cad pe mică pe ceas în cursa întinsă de propaganda rusă. Maia Sandu sau Igor Dodon au luat de bune, de exemplu, afirmațiile făcute de killerul Vitalie Proca în închisoarea Jilava, comentându-le cu generozitate și complezență.
Pe de altă parte, nu doar Plahotniuc, ci și președinta PAS este adesea un potou al intoxicării ruse. Ideea că lupta geopolitică și pericolul rusesc nu contează în cursa electorală de la noi i-a fost indusă tocmai pentru a-i prejudicia șansele în alegerile prezidențiale.
Din păcate, Maia Sandu n-a învățat nimic din înfrângerea suferită în lupta pentru fotoliul de șef al statului. Și la ora actuală, problemele reale de stringentă actualitate lipsesc din discursul ei politic. Ea nu s-a scuturat deocamdată de vrăjeala rusească. Se comportă ca un procuror amator, axându-și mesajul exclusiv pe demonizarea lui Plahotniuc. Dacă-i vinovat, să se ocupe justiția de el, nu liderul unui partid.
Or, acest aranjament narativ despre oligarhul cel rău care ar fi creat un stat paralel începe să plictisească, accentuând scârba electoratului. Îndopat cu basme despre balaurii în plină scenă politică, populația constată cu stupoare că are de a face cu niște mitomani și palavragii fără scrupule, nu cu oameni serioși.
Iată de ce Moscova încearcă să deplaseze situațiile. Să imprime note noi vechilor istorisiri de groază. Să le încadreze în niște scenarii mai palpitante. Și cum punctele ochite sunt tot mai dificil de lovit, este trimis în spațiul informațional câte un om-dinamită sau chiar o echipă-kamikaze, forțate să detoneze încărcătura explozivă pe care o poartă asupra lor.
Sursa: deschide.md