Redacția România Breaking News RBN Press vă prezintă,  în exclusivitate continuarea setului de analize și rapoarte asupra războiului informațional dus de Federația Rusă prin intermediul mass media, social media și prin partidele politice din România și Republia Moldova. 

Subiectul analizei de azi, îl reprezintă razboiul informational desfășurat de Federatia Rusă prin intermediul partidelor politice din Republica Moldova, un material realizat de Viorel Ciubotaru.

Moscova şi implicarea partidelor europene în propagandă

Moscova a lansat o ofensivă propagandistică nemaiîntâlnită din perioada Războiului Rece, îndreptată împotriva Occidentului prin extinderea rolului „televiziunii de ştiri” a Kremlinului, Russia Today, şi prin lansarea unui serviciu- mamut de radio şi de website-uri de ştiri, numit Sputnik, care ar trebui să emită în întreaga lume.

Ţintele prioritare sunt fostul spaţiu sovietic şi fosta Europă Comunistă, Republica Moldova nefiind ocolită. Atacul propagandistic este parte a noului război asimetric declanşat de Rusia împotriva Vestului şi trebuie să îşi găsească o ripostă rapidă.

Însuşi şeful Marelui Stat Major, generalul Valeri Gherasimov, a scris încă din februarie 2013 într-o publicaţie militară că:

„în secolul al XXI-lea asistăm la ştergerea graniţelor dintre starea de război şi cea de pace. Rolul mijloacelor non- militare pentru atingerea scopurilor politice şi strategice a crescut şi în multe cazuri acestea au depăşit armele în ceea ce priveşte eficienţa. Direcţia de aplicare a metodelor de conflict s-a mutat către utilizarea pe scară largă a mijloacelor politice, economice, informaţionale, umanitare şi a altor măsuri non-militare. Toate acestea sunt suplimentate prin măsuri militare acoperite, inclusiv prin acţiuni de conflict informaţional şi acţiuni ale forţelor speciale”. – generalul Valeri Gherasimov

Rusia nu neglijează nici una din componentele acestui război. Pe plan politic, Moscova cultivă cu grijă atât partidele de extremă stânga „moştenite” de la  Uniunea Sovietică (Die Linke a fost o voce puternică în Germania împotriva sancţiunilor), dar şi partidele naţionaliste, descrise în Occident ca fiind de „extremă dreaptă”, de la Frontul Naţional (Franţa) la Partidul Naţional Scoţian, UKIP  (Marea Britanie), Lega Nord (Italia) şi până la partide de-a dreptul neofasciste şi neonaziste precum Jobbik (Ungaria), pe care le finanţează generos. De altfel, prima reuniune internaţională găzduită de Crimeea ocupată a fost un congres al partidelor de extremă dreaptă organizat de Kremlin la Yalta.

Serviciile secrete americane au iniţiat o investigaţie cu privire la infiltrarea de către Rusia în unele partide politice europene prin intermediul finanţărilor oferite ilegal  în ultimul deceniu, practică ce ar face parte dintr-o strategie a Moscovei de tipul divide et impera în Europa, scrie publicaţia The Telegraph.

Conform sursei citate, directorul comunităţii serviciilor de informaţii (DNI) din SUA, James Clapper, a fost însărcinat de Congresul american să efectueze o astfel  de investigaţie. Demersul ilustrează temerile crescânde la Washington cu privire la determinarea Moscovei de a exploata disensiunile deja existente între statele europene pentru a submina astfel proiectul scutului antirachetă şi a obţine anularea sancţiunilor impuse Moscovei în urma destabilizării Ucrainei.

Potrivit publicaţiei britanice, şi la Londra unii înalţi responsabili guvernamentali consideră că, în prezent, în Europa se desfăşoară „un nou război rece”, iar anvergura şi forţa acţiunilor Rusiei în această confruntare sunt subestimate.

Un raport intitulat „Activitatea de influenţă a Rusiei”, consultat de The Telegraph, semnalează operaţiuni de influenţă desfăşurate de serviciile secrete ruse în Franţa, Olanda, Ungaria, Austria şi Republica Cehă, scrie AGERPRES. Pe lângă cercetarea posibilei finanţări a unor partide politice, investigaţia serviciilor secrete americane va avea în vedere şi identificarea unor operaţiuni menite să alimenteze opoziţia faţă de scutul antirachetă, precum şi sabotarea unor iniţiative prin care UE, în prezent dependentă energetic de Rusia, ar dori să găsească surse alternative de aprovizionare cu energie.

Printre partidele bănuite că ar fi fost finanţate de Rusia se numără în special cele de extremă-dreapta, precum Jobbik în Ungaria, Zorii Aurii în Grecia, Liga  Nordului  în Italia sau Frontul Naţional în Franţa, acesta din urmă primind anul trecut un împrumut de nouă milioane de euro din partea unei bănci din Rusia.

În articolul din The Telegraph se subliniază legăturile extinse ale Rusiei în Austria, dar şi dorinţa Moscovei de a influenţa evoluţiile politice în Marea Britanie, mai  ales în perspectiva referendumului cu privire la rămânerea în UE. Conform acestei publicaţii, alegerea lui Jeremy Corbyn la conducerea Partidului Laburist ar fi  văzută de Rusia drept o oportunitate pentru a slăbi Europa.

În sprijinul acestei ultime teorii este evocată şi prezentarea exhaustivă a campaniei lui Corbyn de către postul Russia Today, iar alegerea lui la conducerea laburiştilor  a fost calificată de ambasadorul Rusiei la Londra drept un „progres major”, diplomatul rus amintind că noul lider laburist consideră că NATO şi-a pierdut raţiunea de a exista după terminarea Războiului Rece. Potrivit lui Igor Sutyagin, expert în probleme ruse la Royal United Services Institute, în prezent propaganda Rusiei este foarte activă şi capătă trăsăturile unui „război hibrid”.

„Campania Rusiei se desfăşoară într-o zonă gri, sub acoperire – uneori şi legal – pentru a  evita ripostele politice, dar cu obiectivul clar de a slăbi determinarea Occidentului de a lupta şi pentru a alimenta îndoielile cu privire la NATO, UE, scutul antirachetă şi sancţiunile internaţionale impuse Rusiei” ¹, consideră expertul citat.

1 Vezi: http://www.ordineazilei.ro/actualitate/international/p/sua-suspecteaza-rusia-ca-finanteaza-partide-europene- cu-obiectivul-de-a-dezbina-ue#sthash.jwOJzrux.dpuf.

Sistemul de Partide din Republica Moldova

Republica Moldova nu face excepţie de la acest fenomen şi suspiciunile privind faptul că mai multe partide şi mişcări/formaţiuni politice din Republica Moldova ar fi finanţate/susţinute de Federaţia Rusă planează mereu, deseori fiind demonstrate atât prin probe concrete de finanţare şi sprijin direct, cât şi prin exemple de analiză a acţiunilor, activităţilor, discursului politic, iniţiativelor legislative, dezbaterilor publice etc.

Acest sprijin se efectuează prin:

• finanţări directe (nelegale, prin scheme ce implică corupţie; pe căi aparent legale, credite, afaceri comune, sponsorizări de concerte, vizite; donaţii prin fonduri de caritate;)
• mass-media (canalele ruseşti şi redacţiile locale ale acestora; presa scrisă şi spaţiul reţelelor de socializare);
• firme de consultanţă, instituţii pretins independente de cercetări academice, sociologice, ONG-uri;

• Biserica ortodoxă (Mitropolia Moldovei) şi afilierile ei din societatea civilă;
• sistemul de educaţie (şcoli, academii slavone, extensiuni universitare );

• Activitatea partidelor politice (dar şi a activiştilor/grupurilor de interese în anumite partide, a căror conducere nu susţine acest tip de relaţii cu agenţii ruşi) este bine structurată pe domenii, potenţiale, grupuri etnice, extinderea geografică, doctrine ideologice şi este coordonată din centre unice.
  sistemul de distribuire a cărţilor.

Partide reprezentate în Parlament

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, Preşedinte: Igor Dodon, 24 mandate

Mişcarea Populară Antimafie, Sergiu Mocanu

Partide extraparlamentare

Partidul Popular din Republica Moldova, Alexandru Oleinic Partidul „Democraţia Acasă”, Vasile Costiuc

Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase

Partidul Liberal Reformator, Ion Hadârcă

Partidul Ruso-Slavean din Moldova, Oleg Topolniţki Partidul Societăţii Progresiste, Marin Livădaru

Partide inactive

Partidul Agrar din Moldova, Preşedinte: Anatol Popuşoi

Partidul Socialist din Moldova, Victor Morev

Partidul Legii şi Dreptăţii, Nicolae Alexei

Partidul Popular Creştin Democrat, Victor Ciobanu

Mişcarea Profesioniştilor „Speranţa-Надежда”, Vladimir Florea Partidul pentru Unirea Moldovei, Ghenadie Calaraş

Mişcarea „Forţa Nouă”, Valeriu Pleşca Mişcarea „Ravnopravie”, Valerii Klimenco

Partidul „Noua Opţiune Istorică”, Victor Alexeev Partidul Republican din Moldova, Andrei Stratan Partidul Muncii, Gheorghe Sima

Partidul European, Viorel Ghimpu

Partidul Popular Democrat din Moldova, Valeriu Pasat

Partidul „Moldova Unită — Единая Молдова”, Vladimir Ţurcan

Partidul Conservator, Natalia Nirca

Partidul „Pentru Neam şi Ţară”, Nicolae Uţica

Mişcarea Romilor din Republica Moldova, Vasile Drangoi Partidul „Patrioţii Moldovei”, Mihail Garbuz

Partidul Regiunilor din Moldova, Mihail Formuzal Partidul Popular Socialist din Moldova, Victor Stepaniuc Partidul Acţiunea Democratică, Mihai Godea

Partidul „Renaştere”, Vadim Mişin

Partidul „Patria”, Emilian Ciobu

Specificul sistemului de partide din Republica Moldova

Astăzi, sistemul de partide din Republica Moldova nu este pe deplin instituţionalizat, fiind în continuă evoluţie. Respectiv, putem afirma cu certitudine că sistemul de partide din Republica Moldova este unul pluralist, instabil, versatil (în continuă schimbare), amorf şi conflictual.

În  viziunea  unor  experţi  ²  ,  în  1991-2000,  sistemul  de  partide   avea elementele sistemului pluralismului extrem din clasificarea lui G. Sartori, în care existau partide antisistem (PCRM, PPCD), partide centriste (PDAM, MpMDP (adică PD), de centru–stânga (PSRM) şi de centru dreapta (PFD). În 2001-2008, se observă unele elemente ale sistemului partidului dominant, în frunte cu PCRM care acumula în jur de 46-50%; iar în 2009-2014 observăm revenirea la sistemul pluralismului extrem (PCRM, PNL se plasează pe poziţii antisistemice faţă de alianţa PLDM, PD, PL-R).

De fapt, sistemul de partide din Republica Moldova pendulează între sistemul pluralismului extrem şi sistemul partidului dominant. În caz de  modernizare politică eficientă, există şansa formării unui pluralism moderat, specific  statelor UE, cu 3-5 partide de bază prezente în Legislativ.

Mai jos propunem o clasificare a partidelor în funcţie de poziţionarea pe eşichierul politic şi metodele utilizate. Trebuie remarcat că diferenţele dintre stânga – dreapta în Republica Moldova ţin mai mult de vectorul geopolitic şi factorul etnopolitic şi mai puţin de cel social-economic, ca în Occident.

Partide centriste:

Partidul Democrat din Moldova şi Uniunea Centristă din Moldova se declară partide de centru care pledează pentru:

• integrarea în Uniunea Europeană şi păstrarea relaţiilor cu Rusia şi CSI;
• statutul de neutralitate; păstrarea independenţei Republicii Moldova;
• reforme moderate: privatizare balansată de o economie orientată social;
• ideea că naţiunea este un concept nu etnic, ci statal, legat de noţiunea de cetăţenie. Respectiv, toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de etnie, sunt moldoveni;
• balansarea între extremele

Partidele de centru-stânga (Partidul Socialiştilor din Republica Moldova,  Partidul Regiunilor):

• păstrarea calităţii de membru al CSI, aderarea la Uniunea Vamală Rusia – Kazahstan – Belarus;
• limba moldovenească, independenţa Republici Moldova, etnia majoritară din

Republica Moldova sunt moldovenii;

• menţinerea statutului de neutralitate permanentă a ţării;
• susţin Mitropolia Moldovei, relaţiile cu Patriarhia Moscovei;

pledează pentru federalizarea Republicii Moldova;2 http://www.bogdantsirdea.eu/?p=1011.

• susţinerea activă a business-ului mic şi mijlociu (vacanţe fiscale, impozite reduse);
• sunt adepţii unor politici sociale

Partidele de stânga (PCRM) pledează pentru:

• păstrarea calităţii de membru al CSI, aderarea la Uniunea Vamală Rusia- Kazahstan-Belarus. Totodată, PCRM utilizează şi ideea de modernizare europeană;
• menţinerea statutului  de  neutralitate  permanentă   a ţării, care trebuie recunoscută internaţional;
• sunt pentru stat unitar descentralizat;
• susţin Mitropolia Moldovei, relaţiile cu Patriarhia Moscovei;
• sunt adepţii unor politici sociale active;
• se declară adepţi ai ideii comuniste, iar din vara lui 2013 chiar a ideii bolşevice.

Partidele de centru-dreapta (PLDM) pledează pentru:

• limba română ca limbă de stat;
• consolidarea independenţei statului moldovenesc;
• fortificarea naţiunii     politice     moldoveneşti,     fără     a     restricţiona autoidentificarea etnică
• integrarea în Uniunea Europeană;
• aderarea la NATO;
• relaţii pragmatice cu UE, SUA, România, Rusia;
• economia de piaţă, proprietatea privată, transformarea pământului în marfă, inclusiv cu posibilitatea de procurare pentru cetăţenii străini;
• păstrarea statului unitar

Partidele de dreapta (Partidul Liberal, Mişcarea Antimafia, PLR):

• limba romană ca limbă de stat, promovarea istoriei românilor şi a identităţii româneşti;
• relaţii strategice cu România, prin apropiere politică, economică şi culturală;
• integrarea în Uniunea Europeană,
• aderarea la NATO, părăsirea CSI;
• reîntoarcerea la judeţe, păstrarea statului unitar;
• susţin mitropolia Basarabiei;
• economia de piaţă, proprietatea privată.

Unii politologi opinează, că în Republica Moldova avem atât partide de extremă stânga, cât şi partide de extremă dreapta. Partidele de extremă din Republica Moldova au izvoare stabile de existenţă şi funcţionare, în special, izvoare sociale – segmentele majoritare ale populaţiei sărace şi foarte sărace, care le acordă  de fiecare dată susţinere în alegeri. Ambele extreme utilizează metode radicale de comportament una faţă de cealaltă, fiind cointeresate în crearea raporturilor tensionate între ele.³

3     Saca     V.,      Transformări    politico-partinice   în    dimensiuni    de     sistem:     reflecţii    asupra    societăţii moldoveneşti // Moldoscopie (Probleme de analiză politică), Chişinău, USM, № 1, XXV, 2004, p. 100

Partidele de extremă stângă

Astfel, extrema stângă în Republica Moldova este formată din partide marginale, extraparlamentare, care pledează pentru aderarea la uniunea interstatală Rusia – Belarus sau la Uniunea Vamală, aderarea la blocul militar ODKB (Organizaţia Tratatului pentru Securitatea Colectivă), limba rusă ca limbă de stat, reîntoarcerea  la economie planificată, socialism, etc. De extremă stângă pot fi considerate PNB (Partidul Naţional Bolşevic, neînregistrat) formaţiunea «Народное сопротивление», adică „Rezistenţa populară”, care se plasează pe principiile marxismului ortodox. Unii politologi plasează aici şi formaţiunea „Ravnopravie”. Tot aici pot fi incluse şi formaţiuni moldoveniste care au un discurs radical, care luptă pentru un stat moldovenesc, promovează ideea de Moldova Mare,  luptă contra unioniştilor şi României (spre exemplu, Mişcarea Naţional-Democrată). Remarcăm faptul că în perioada 1993-2001, PCRM se situa în extrema stângă. Aflarea la putere a temperat mesajele radicale ale acestui partid.

Partide şi forţe de extremă dreapta, cu mesaje naţionaliste

(Partidul Noua Dreaptă, creat în 2000, existent în România şi Republica Moldova)

• promovează doctrina   legionară   —  în   esenţă   o   formă   de naţionalism etnic centrată pe etnia română, plus valorile creştinismului;
• unirea imediată cu România;
• limitarea limbii ruse, a mass-media ruseşti, a şcolilor ruseşti;
• luptă cu imperialismul american şi rus (au protestat contra războiului din Irak şi Georgia);

• militează pentru interzicerea relaţiilor homosexuale;
• sunt contra avorturilor pentru salvarea valorilor familiei tradiţionale;
• atitudini accentuat agresive faţă de reprezentanţii minorităţilor etnice, în special romi, evrei. ND a fost acuzată de unii intelectuali români că ar fi un „promotor cultural al tezelor rasiste si antisemite”. Membrii ND susţin necesitatea manipulării genomului uman pentru a instaura un filtru  de selecţie a raselor inegale, potrivit Grupului Noua Dreapta, ca statut şi grad  de inteligenţă;

• Noua Dreaptă s-a împotrivit aderării României la Uniunea Europeană, desfăşurând în 2006 campania numită „Vei rămâne fără ţară”.

Neajunsul de bază al sistemului de partide din Republica Moldova  este instabilitatea politică, condiţionată de numărul excesiv al partidelor politice care, pentru a intra în structurile puterii, promovează o politică a „suprapromisiunilor”. Acestea, ţinând cont de resursele limitate, sunt irealizabile, „supraîncarcă” sistemul politic şi, ca efect, trezesc frustrări în masă şi îngreunează procesul de construire a democraţiei.

În viziunea lui Valeriu Moşneagă, acest sistem poate evolua atât înspre sistemul pluralismului moderat, cât şi spre consolidarea sistemului pluralismului extrem.⁴ În viziunea noastră, riscul cel mare al sistemului de partide din Republica Moldova constă în transformarea lui într-un sistem al partidului hegemon, în care un partid mare va tolera existenţa unor partide sateliţi, în măsură în care acestea se vor conforma anumitor reguli de joc. Totuşi, sistemul politic este în evoluţie, iar evoluţiile vor depinde mult de vectorul modernizării, de succesul sau eşecul reformelor democratice.

4 Мошняга. В Политические партии и партийная система Республики Молдовы: трансформационный контекст.// Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Chişinău, USM, № 1, XXIII, 2003, c. 28.

Prevederi din programele partidelor politice care le implică în războiul informaţional al Rusiei în Republica Moldova

Congresul XIII al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova

Pe 29 noiembrie 2015, la Chişinău şi-a ţinut lucrările Congresul XIII al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM). Sarcina principală a congresului a fost alegerea conducerii partidului şi adoptarea rezoluţiilor privind situaţia politică şi social-economică din Republica Moldova. Delegaţii care au participat la congres l-au reales unanim pe Igor Dodon în funcţia de preşedinte al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova.

În discursul său, Igor Dodon a declarat că încă din 2011 a promis că PSRM va deveni o forţă politică importantă, atunci însă, acele cuvinte au fost tratate cu neîncredere, iar astăzi toată lumea vede şi înţelege că formaţiunea a devenit cea  mai puternică forţă politică din Republica Moldova. Potrivit lui, acest fapt este rezultatul unei munci asidue susţinute pe parcursul a patru ani. Igor Dodon  a reiterat că guvernarea actuală trebuie schimbată cu orice preţ şi cât se poate de repede, pe motiv că ţara se află în pragul falimentului economic şi statal. Potrivit lui, în perioada următoare partidul se va afla în pregătire intensivă pentru alegerile parlamentare anticipate şi există o probabilitate foarte mare că acestea să aibă loc  în prima jumătate a anului 2016.

În cadrul congresului a fost adoptat un Program al PSRM de dezvoltare durabilă şi stabilă a Republicii Moldova, care conţine zece paşi în vederea făuririi unui stat

puternic. Printre paşii enumeraţi în program se menţionează „Moldova fără oligarhi şi corupţie”, „Moldova — stat neutru”, „Moldova — lider după ritmul de dezvoltare”, „Integrarea Euroasiatică — garant al dezvoltării ţării şi soluţionării problemelor sociale”, „Moldova — ţară cu un sistem de ocrotire al sănătăţii performant şi accesibil”, „Moldoveni din toate ţările, uniţi-vă!”, etc.

Din programul PSRM

Socialiştii din Republica Moldova susţin întru totul ideea privind perpetuarea unui proces multilateral de tratative în scopul elaborării unui model de securitate general european pentru secolul XXI în schimbul încercărilor din partea administraţiei SUA, faţă de care luăm o atitudine critică, de a folosi ideea securităţii colective în scopul promovării şi realizării unei noi încercări de a reîmpărţi sferele de influenţă la nivel global, fapt devenit o realitate posibilă după destrămarea URSS şi a lagărului socialist.

Din PLATFORMA ELECTORALĂ A PARTIDULUI SOCIALIŞTILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Moldova are nevoie de Altceva!

Partidele de dreapta sunt partide ale războiului. Recent au adoptat decizia de participare a Moldovei la activitatea NATO în calitate de parteneri şi aliaţi. Moldova e un stat neutru, dar, contrar acestui fapt, militarii noştri trebuie să  ia parte la acţiunile desfăşurate de Alianţa Nord-Atlantică.

Aderarea la Uniunea Vamală

Socialiştii vor organiza un referendum, vor anula Acordul cu UE şi vor demara procedura de aderare a Moldovei la Uniunea Vamală. Moldova se află astăzi în faţa celei mai importante alegeri – alegerea partenerului de dezvoltare.

„Eurointegrarea”, ca şi încercarea de a sta pe două scaune, deja a provocat mai multe necazuri şi a adus situaţia din ţară la limită. Majoritatea populaţiei din Moldova este categoric împotriva Acordului de Asociere cu Europa. Mai mult de  un milion de semnături şi 800 de localităţi din Moldova sunt pentru aderarea la Uniunea Vamală. Apropierea de Rusia şi aderarea la Uniunea Vamală este singura garanţie pentru păstrarea ţării şi asigurarea dezvoltării ei.

Neutralitate. Fără NATO

Neutralitatea Republicii Moldova este consfinţită în Constituţie. Actuala guvernare este gata să dea tineretul nostru pe mâinile NATO şi să-i implice în conflicte militare străine.

Uniunea Vamală – este garanţia păcii

Stat integru

Apropierea de Rusia şi aderarea la UV este pentru Moldova singura posibilitate de  a reuni ambele maluri ale Nistrului.

Din OBIECTIVELE PROGRAMATICE ALE PARTIDULUI DEMOCRAT DIN MOLDOVA

20. Consolidarea statutului constituţional de neutralitate permanentă;
21. Promovarea unei politicii externe echilibrate care să asigure imaginea şi interesele Republicii Moldova în context regional şi global, prin integrarea în Uniunea Europeană şi dezvoltarea cooperării cu ţările

Din PROGRAMUL Partidului Comuniştilor din Republica Moldova PCRM nu vede motive pentru participarea Republicii Moldova la vreun bloc militar, considerând blocurile militare drept nişte anacronisme ce contravin valorilor civilizaţiei moderne, drept un instrument folosit pentru reprimarea libertăţii, dar nu pentru afirmarea democraţiei şi securităţii. În acest sens, PCRM va acţiona în vederea diminuării treptate şi eşalonate a componentei militare a tuturor programelor statale şi naţionale şi va proceda la edificarea unui stat demilitarizat.

Din Programul Partidului Social-Democrat

După ce liderul PSD, Victor Şelin, a declarat că  Republica  Moldova poate avea  un viitor în cadrul Uniunii Vamale Rusia – Belarus – Kazahstan, social-democarţii anunţă că vor iniţia discuţii şi consultări ca referendumul legislativ să  se  desfăşoare în aceiaşi zi pe ambele maluri ale Nistrului.

„În mai multe mijloace de informare în masă a apărut declaraţia liderului autoproclamatei republici nistrene Evghenii Şevciuk de integrare a regiunii la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan. În acest sens, este  binevenit faptul ca acest referendum să se desfăşoare pe ambele maluri ale Nistrului”, se spune într-un comunicat de presă al PSD.

Potrivit sursei, în Republica Moldova este format grupul de iniţiativă, care spunea că va organiza în anul 2012 un referendumul legislativ. Formaţiunea, însă, nu a oferit mai multe detalii despre cum va proceda pentru a iniţia Referendumul.

Menţionăm că Şelin a declarat anterior că Uniunea Vamală de Est a fost  întotdeauna pentru Republica Moldova un teritoriu unde se putea cumpăra mai ieftin şi să vândă mai scump. Acesta a menţionat că ţara nu trebuie să renunţe la aspiraţiile sale europene, ci doar să tindă spre locul în lumea modernă, acolo unde este mai avantajos.

Bibliografie:

• http://www.ordineazilei.ro/actualitate/international/p/sua-suspecteaza-rusia- ca-finanteaza-partide-europene-cu-obiectivul-de-a-dezbina- ue#sthash.jwOJzrux.dpuf;
• http://www.bogdantsirdea.eu/?p=1011;
• Saca V., Transformări politico-partinice în dimensiuni de sistem: reflecţii asupra societăţii moldoveneşti // Moldoscopie (Probleme de analiză politică), Chişinău, USM, № 1, XXV, 2004;
• Мошняга. В Политические партии и партийная система Республики Молдовы: трансформационный контекст.// Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Chişinău, USM, № 1, XXIII, 2003,c.