Albania: s-a deschis o școală românească pentru comunitatea aromână din Selenicë. INTERVIU cu Pano Bakalli

N.red. În acest articol am redat numele localităților în grafia albaneză, trecând în paranteză pronunția în română. 

Joi, 23 septembrie 2021, în mijlocul comunității aromâne din localitatea Selenicë (Selenița) s-a inaugurat școala românească „10 mai 1905”. Pentru a afla despre acest eveniment, am discutat cu domnul Pano Bakalli, Președintele Fundaţiei Culturale Aromâne „Nicolae Iorga” din Sarandë (Saranda), aflat în aceste zile la București.

Domnul Pano Bakalli (foto) ne relatează inițiativele fundației pe care o conduce: în anul 2016 au dezvelit bustul istoricului Nicolae Iorga la Sarandë, iar, la 10 mai 2021, au inaugurat, la Korçë (Corcea), statuia preotului martir Papa Lambru Belimaci. Ne arată că aromânii din Albania trăiesc în comunități compacte, în diferite localități, și că spiritul românesc încă are ecou în inimile și sufletele lor.

În Albania, legea pentru protetajarea minorităților naționale (nr. 96/2017) recunoaște între minorități și pe cea aromână (articolul 2) și dreptul acesteia de a-și păstra identitatea lingvistică, culturală și religioasă (articolul 12). Astfel, inițiativele organizațiilor aromâne din Albania se încadrează într-un cadru legal deja existent.

Ajungem la deschiderea școlii… momentul inaugurării a fost ales pentru a coincide cu ziua înființării, la 23 septembrie 1879, a Societății de Cultură Macedo-Română (SCMR), care a funcționat – cu excepția suspendării activității în timpul regimului comunist – până în ziua de astăzi. La inaugurarea școlii urma să participe regretatul Președinte al SCMR, maestrul Ion Caramitru.

Selenicë este o localitate minieră din regiune Vlorë (Vlora), așa cum ușor ne putem da seama privind stema comunei. La recensământul din 2011, în cadrul reședinței comunei – cu o populație de 2.235 de locuitori – comunitatea aromână depășea numeric locuitorii albanezi. Un nou recensământ este planificat în Albania pentru anul 2022.

În Selenicë există și o școală publică. Școala „10 mai 1905” funcționează în regim de afterschool, cu două clase care poartă numele unor mari personalități: ambasadorul Vasile Stoica și administrator școlar Nicuță Balamaci (fiul preotului Papa Lambru Balamaci). Doi profesori – cu pregătire pedagogică – vor preda limba română, în dialectul aromân și daco-român, pentru 80 de copii. Le vor urma și alte serii.

Deschiderea școlii și dotarea ei se datorează exclusiv Fundaţiei „Nicolae Iorga”, sprijinită cu fonduri din mediul privat. Datorită unor companii de IT reprezentate în misiunea economică română din Albania și Muntenegru, școala a fost dotată cu aparatură modernă (de exemplu, o firmă din Timișoara a donat o imprimantă 3D).

Inaugurarea școlii „10 mai 1905” din Selenicë. Panglica a fost tăiată de președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, dl. Claudiu Târziu.

Domnul Pano Bakalli speră că se vor deschide și alte asemenea școli în mijlocul comunităților aromâne din Albania. Evocăm vremurile în care – în vremea Regatului României – existau în Albania 17 școli primare și două licee cu predare în limba română.

Pasul următor va fi includerea unor ore de limbă română, în dialectul aromân, în cadrul învățământului public albanez, acolo unde există comunități însemnate.

Miza – aflăm – nu este pur sentimentală. Statul român oferă burse de studii universitare pentru persoanele care aparțin filonului etnic românesc, de care pot beneficia și aromânii din Albania. Chiar dacă cunosc dialectul aromân, tot trebuie să urmeze un an pregătitor, pentru familiarizarea cu dialectul daco-român și materiile pe care urmează să le aprofundeze.

Un tânăr bursier al statului român, născut în sudul Albaniei, îl însoțește pe domnul  Pano Bakalli. Născut din părinți aromâni, ne povestește că a venit în România, la studii, când avea 18 ani, pentru a studia medicina. A trebuit să urmeze anul pregătitor, înaintea celor șase ani de facultate. Ne evocă bunăvoința profesorilor și curiozitatea colegilor față de un student venit din Albania care vorbește limba română și se consideră român… Acum a terminat studiile, dar se confruntă cu altă problemă: neavând, încă, cetățenia română, nu poate să profeseze în domeniul medical.

Cetățenia română nu este ușor de obținut pentru toți aromânii din Balcani. Domnul Pano Bakalli ne menționează cazuri în care, pentru a beneficia de drepturile de cetățeni în cadrul Uniunii Europene, au optat pentru cetățenia greacă (cu inconvenientele ei, între care votul obligatoriu) sau cetățenia bulgară.

Fundația Culturală „Nicolae Iorga” pregătește noi inițiative pentru a ține viu românismul în rândul comunităților aromâne din Albania. Domnul Pano Bakalli ne mărturisește că ar dori ca eforturile lor să fie remarcate și în România…

CITEȘTE ȘI:

Interviu cu Dl Pano Bakalli, Preşedintele Fundației „Nicolae Iorga” din Saranda, pe site-ul Fundației „Harriet Martineau”.