Documente: „Pro Basarabia și Bucovina” cere Ucrainei și Republicii Moldova acțiuni concrete și Guvernului României să ia poziție fermă față de perpetuarea dihotomiei între limba româna și așa zisa „limbă moldovenească”

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, organizație neguvernamentală, apolitică și nonprofit  înființată in ianuarie 1990 de refugiați din teritoriile românești  rămase sub ocupație străină, a luat poziție fermă față de perpetuarea până în prezent a dihotomiei terminologice între limba română și cea așa zisa limbă moldovenească, inventată de puterea sovietică sub conducerea lui Stalin în 1928, atât pe cuprinsul Republicii Moldova cât mai ales pe cel al statului Ucrainean, se arată într-un comunicat de presă adresat redacției  romaniabreakingnews.ro

Potrivit Comunicatului,  solicitarea expresă, a fost adresată în scris (scrisoare deschisă), atât Guvernului României, „care trebuie să adopte o unei poziție fermă în dialogul cu partea ucrainiană”, Președinției, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova, cât și Președintelui Volodimir Zelenski și Radei Supreme de la Kiev.

Referitor la statul legal al limbi oficiale pe teritoriul Republicii Moldova, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina amintește Hotărârea Curții Constituționale a Republicii Moldova, care s-a pronunțat la data de 5 decembrie 2013, că hotărârile din Declarația de Independență prevalează asupra prevederilor art.13 din Constituția R.Moldova. Totodata Asociația subliniază faptul că și Comisia de la Veneția s-a pronunțat prin Decizia nr.902/2017  în sensul identității absolute a „limbii  moldovenești” cu „limba română”.  În timp ce moldovenii din Republica Moldova nu folosesc dicționar și translator în dialogul cu românii din România, prin „confuzia” intenționat menținută în legislație de conducerea de la Chișinău, se „legiferează” de fapt aberația ideologiei sovietice inițiate sub conducerea lui I.V. Stalin,  despre existența unei „limbi moldovenești” distincte de limba română, teorie folosită și susținută și în prezent de către autoritățile de la  Kiev.

Document: Solicitarea adresată GUVERNULUI ROMÂNIEI

Extras din document:

Solicitare către Guvernul României:

Adoptarea unei poziții ferme în dialogul cu partea ucrainiană, cu solicitări concrete și termene urgente de aplicabilitate (în cursul acestui an).

            Aceste măsuri urgente sunt:

1.Abrogarea art.7 din Legea Educației adoptată în anul 2017;

Modificarea Reformei teritorial-administrative, în sensul înglobării în macroraionul Cernăuți a celor patru raioane Storojineț, Hliboca,Herța și Noua Suliță precum  și a megacomunei Mămăliga (cu 5 sate românești.) Împărțirea actuală încalcă prevedrile  art.132 din Constituția Ucrainei și pe cele internaționale in materie;

Sancționarea noii Legi a Minorităților adoptată in decembrie 2022, care prin prevederile art.11 legiferează (dacă mai era cazul!) prevederi discriminatorii existente deja în  Legea Educației adoptată în 2017;

4.Renunțarea la dihotomia,de sorginte sovietică -limba română vs.limba moldovenească și în consecință unificarea programelor de învățământ pentru toate  școlile cu predare în limba română din Reg.Cernăuți și  din Reg.Odesa;

Deschiderea de grădinițe și școli cu predare in limba română în toate localitățile cu populație majoritar românească;

6.Reînființarea Catedrei de Limba și Literatura Română în cadrul Universității de Stat din Cernăuți;

7.Recunoașterea și obținerea statutului oficial de minoritate autohtonă pentru români, aceștia locuind în spațiul lor etnogenetic și istoric,acaparat de puterea sovieticâ;

8.Restabilirea toponimiei istorice românești  a localităților cu populație românească, acolo unde regimul sovietic de ocupație a impus o toponimie artificială, care este menținută și în prezent,

9.Înființare unui Vicariat Ortodox Român în Ucraina  (după modelul Vicariatului Ortodox Ucrainian din România) .

Reamplasarea în centrul Cernăuțiului, al panoului cu prima atestare documantară al orașului în anul 1408 în vremea domnitorului Alexandru cel Bun (panoul a fost înlăturat anul trecut).

Deschiderea unor unități de învățământ românesc, finanțate de România

Restituirea sutelor de mii de cărți donate de ong-uri din România bibliotecilor din localitățile cu populație majoritar românească

            Ne întemeiem aceste solicitări în baza unor  prevederi din tratatele internaționale  ratificate și de Ucraina, pe legislația internă ucrainiana, precum și prevederi din  Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina,  semnat în anul 1997.

            Enumerăm cîteva dintre aceste instrumente internaționale și interne(naționale):

Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale,instrument al Consiliului Europei,semnat de Ucraina la 15 septembrie 1995,ratificat in 1998 și intrat în vigoare la 1 mai 1998;

Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, a fost semnată de Ucraina în 1996,ratificată în 2003 și în vigoare din 1 ianuarie 2006.(Menționăm faptul că în procedura de depunere a instrumentelor de ratificare, Ucraina a declarat, fără un temei științific, rămânând tributară abordărilor lingvistice ideologizate din perioada sovietică,ca fiind distincte limba română și cea moldovenească).

Prin Opinia nr.902/2017 pct.48 a Comisiei de la Veneția pe tema Legii educației din Ucraina,

 ” se reține identitatea dintre limba vorbită de persoanele care se consideră a fi moldoveni și limba vorbită de cei ce se identifică a fi români”.

Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului, ratificată de Ucraina,(art.3 pct.1;art.7 al.1;art.29.lit.c)

Declarația privind  drepturile minorităților naționale din Ucraina din 1 noiembrie 1991;

Constituțiea Ucrainei adoptată în anul 1996, 10,11,53, 92 și 119;

În cazul  refuzului sau tergiversării  de către partea ucrainiană a îndeplinirii  de urgență a aacestor  solcitări, propunem Guvernului României adoptarea unor măsuri ferme de diminuare drastică al spijinului de orice natură acorat Ucrainei ,mergând până la  denunțarea unilaterală al tratatului semnat in anul 1997 argumentul fiind nerespectarea  unor prevederi din art.13 și art.20 din tratat și în plus adoptarea recentă a unor legi care îngrădesc tot mai mult dreptul minorității românești din Ucraina.

      Măsurilor enumerate mai sus,  care se impun a fi  realizate de urgență, le adăugăm și altele , astfel încât, după cum afirma președintele Volodimir Zelenski ”comunitatea românească din Ucraina să beneficieze,în oglindă,de aceleași drepturi de care se bucură comunitatea ucrainiană din România”. Printre aceste măsuri amintim:

Deschiderea Centrului Cultural Român la Kiev și a unei filiale la Cernăuți;

Redobândirea proprietăților istorice ale comunității românești,ca bază economică pentru buna organizare și dezvoltare a vieții culturale a românilor din Ucraina;

Programe în limba română la posturile locale de radio și televiziuna;

Editarea de ziare și reviste în limba română finanțate de guvernul ucrainian;

Demararea unui program de înfrățire administrativă a tuturor localităților românești din Ucraina cu localități din românia

Document: Solicitarea adresată Președinției Republicii Moldova

Document: Solicitarea adresată Guvernului Republicii Moldova

Document: Solicitarea adresată Parlamentului Republicii Moldova

Extras din document (a se vedea mai jos): Solicitare către statul Ucrainean,  Președintelui Volodimir Zelenski și Radei Supreme de la Kiev via AMBASADA REPUBLICII UCRAINA,  E.S. DOMNULUI  IHOR  PROKOPCHUK  Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Ucraina la București, adoptarea  următoarelor măsuri de urgență aplicabile din acest an:

Aceste măsuri  sunt:

1.Abrogarea art.7 din Legea Educației adoptată în anul 2017;

2.Modificarea Reformei teritorial-administrative, în sensul înglobării în macroraionul Cernăuți a celor patru raioane Storojineț, Hliboca,Herța și Noua Suliță precum  și a megacomunei Mămăliga (cu 5 sate românești.) Împărțirea actuală încalcă prevedrile  art.132 din Constituția Ucrainei și pe cele internaționale in materie;

3. Sancționarea noii Legi a Minorităților adoptată in decembrie 2022, care prin prevederile art.11 legiferează (dacă mai era cazul!) prevederi discriminatorii existente deja în  Legea Educației adoptată în 2017;

4.Renunțarea la dihotomia,de sorginte sovietică -limba română vs.limba moldovenească și în consecință unificarea programelor de învățământ pentru toate  școlile cu predare în limba română din Reg.Cernăuți și  din Reg.Odesa;

5. Deschiderea de grădinițe și școli cu predare in limba română în toate localitățile cu populație majoritar românească;

6.Reînființarea Catedrei de Limba și Literatura Română în cadrul Universității de Stat din Cernăuți;

7.Recunoașterea și obținerea statutului oficial de minoritate autohtonă pentru români, aceștia locuind în spațiul lor etnogenetic și istoric,acaparat de puterea sovieticâ;

8.Restabilirea toponimiei istorice românești  a localităților cu populație românească, acolo unde regimul sovietic de ocupație a impus o toponimie artificială, care este menținută și în prezent,

9.Înființare unui Vicariat Ortodox Român în Ucraina  (după modelul Vicariatului Ortodox Ucrainian din România) .

10 .Încetarea prigoanei împotriva preoților și bisericilor ortodoxe;

11.Libertatea folosirii limbii române în serviciul religios;

12. Reamplasarea în centrul Cernăuțiului, al panoului cu prima atestare documantară al orașului în anul 1408 în vremea domnitorului Alexandru cel Bun (panoul a fost înlăturat anul trecut).

13.Restituirea sutelor de mii de cărți donate de ong-uri din România bibliotecilor din localitățile cu populație majoritar românească și confiscate de autoritățile administrației locale sub pretextul ”înregistrării lor”;

            Ne întemeiem aceste solicitări în baza unor  prevederi din tratatele internaționale  ratificate și de Ucraina, pe legislația internă ucrainiana, precum și prevederi din  Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina,  semnat în anul 1997.

            Enumerăm cîteva dintre aceste instrumente internaționale și interne(naționale):

Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale,instrument al Consiliului Europei,semnat de Ucraina la 15 septembrie 1995,ratificat in 1998 și intrat în vigoare la 1 mai 1998;

Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, a fost semnată de Ucraina în 1996,ratificată în 2003 și în vigoare din 1 ianuarie 2006.(Menționăm faptul că în procedura de depunere a instrumentelor de ratificare, Ucraina a declarat, fără un temei științific, rămânând tributară abordărilor lingvistice ideologizate din perioada sovietică,ca fiind distincte limba română și cea moldovenească).

Prin Opinia nr.902/2017 pct.48 a Comisiei de la Veneția pe tema Legii educației din Ucraina,

 ” se reține identitatea dintre limba vorbită de persoanele care se consideră a fi moldoveni și limba vorbită de cei ce se identifică a fi români”.

Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului, ratificată de Ucraina,(art.3 pct.1;art.7 al.1;art.29.lit.c)

Declarația privind  drepturile minorităților naționale din Ucraina din 1 noiembrie 1991;

Constituțiea Ucrainei adoptată în anul 1996, 10,11,53, 92 și 119;

În cazul  refuzului sau tergiversării  de către partea ucrainiană a îndeplinirii  de urgență a acestor  solcitări,vom  propune Guvernului României adoptarea unor măsuri ferme de diminuare drastică al spijinului de orice natură acorat Ucrainei, mergând până la  denunțarea unilaterală al tratatului semnat in anul 1997, argumentul fiind nerespectarea  unor prevederi din art.13 și art.20 din tratat și în plus adoptarea recentă a unor legi care îngrădesc tot mai mult dreptul minorității românești din Ucraina.

      Măsurilor enumerate mai sus,  care se impun a fi  realizate de urgență, le adăugăm și altele , astfel încât, după cum afirma Președintele Volodimir Zelenski  ”comunitatea românească din Ucraina să beneficieze,în oglindă,de aceleași drepturi de care se bucură comunitatea ucrainiană din România”.

Printre aceste măsuri amintim:

Deschiderea Centrului Cultural Român la Kiev și a unei filiale la Cernăuți;

Redobândirea proprietăților istorice ale comunității românești,ca bază economică pentru buna organizare și dezvoltare a vieții culturale a românilor din Ucraina;

Programe în limba română la posturile locale de radio și televiziuna;

Editarea de ziare și reviste în limba română finanțate de guvernul ucrainian;

Demararea unui program de înfrățire administrativă a tuturor localităților românești din Ucraina cu localități din românia

*

Mă jos vă prezentăm un foarte scurt  istoric al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina și al obiectivului ei asumat și urmărit cu credință de generații de românii, până în ziua de azi.

Potrivit statului ei, Asociatia Culturala Pro Basarabia si Bucovina are misiunea de a promova si impulsiona integrarea valorilor spirituale, cultural-educative si stiintifice ale romanilor din Basarabia, Nordul Bucovinei, si Tinutu Herta la spatiul istoric daco-roman, de a milita pentru conservarea specificului national si intarirea legaturilor dintre romanii din tara si cei din afara granitelor prin diferite activitati.

Înființarea ei este datorată unui grup de intelectuali români refugiați în anul 1945 la Paris, care în frunte cu diplomatul de carieră Nicolae Dianu au pus bazele (în noiembrie 1950) a Asociației „Pro Basarabia și Bucovina” (sintagmă care a aparținut reputatului profesor universitar bucovinean Grigore Nandriș).

Prin memoriul intitulat „La principale revendication de la Roumanie devant la Conference de la Paix-Paris 1946- Basarabie et Bucovine de Nord”, prezentat Președintelui Națiunilor Unite și sectretariatului Conferinței de Pace, prin articolele publicate în broșura nou înființată „Pro Basarabia”, se urmărea informarea opiniei publice internaționale și păstrarea vie în memoria exilului românesc a situației teritoriale postbelice a României.

Asociația avea să cunoască o revigorare, începând cu anul 1975, când la conducere este ales Nicolae Lupan. Emisiunile prezentate de acesta la posturile de radio „Europa Liberă”, „BBC” , „Vocea Americii”, „Radio France International”, articolele, studiile, reportajele apărute în publicații occidentale și românești în limbile română, franceză, engleză și rusă au contribuit la menținerea unei stări de spirit românesc printre basarabenii și bucovinenii din țară și din diaspora, dar mai ales printre cei din ținuturile istorice românești aflate în afara graniței.

În țară, începând cu anii 1949-1950 în cadrul programului K.G.B-ist de lichidare a elitelor românești au fost arestați numeroși reprezentanți de frunte ai basarabenilor și bucovinenilor, unii dintre ei, membri în Sfatul Țării (Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Pelivan, Elefterie Sinicliu ș.a.)

Nici anii grei de pușcărie petrecuți in Gulagul sovietic, iar apoi în închisorile din țară nu i-au îndepărtat de crezul lor. În regimul comunist, reuniunile clandestine desfășurate în casele unor basarabeni, întâlnirile din cadrul unor ceremonii religioase, dar mai ales activitățile organizate sub egida Studioului de Istorie „Nicolae Iorga” , aveau să constituie o continuă și intensă preocupare privind problematica românilor aflați în afara granițelor țării.

Anul 1989 aduce odată cu schimbarea regimului politic în România și libertatea de asociere, prilej mult dorit și așteptat de românii basarabeni și bucovineni, care au înființat Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (sentința nr.212 din 13 februarie 1990 a Judecătoriei Sectorului 1 pronunțată în dosarul nr. 215/PJ/1990), fiind printre primele ong-uri constituite. Legătura cu „asociația mamă” omonimă de la Paris s-a stabilit în mod legal, fiind asfel continuatoarea acesteia, legal constituita de acum în România.
Fondatorii acestei asociații, în frunte cu Nicolae Radu Halipa, fiul celui care în calitate de Vice-Președinte al Sfatului Țării și-a pus semnătura pe Actul Unirii de la 27 Martie 1918, animați de puternice simțăminte și idealuri, în concordanță cu prevederile statutare ale asociației purced la o intensă muncă organizatorică (au fost înființate 180 de filiale în întreaga țară) și activități desfășurate pe mai multe paliere, atât în țară cât și în Basarabia și Nordul Bucovinei.

La început activitățile organizate în afara granițelor țării aveau, în special, un caracter social-filantropic constând în ajutoare – îmbrăcăminte, alimente, bani,acordate familiilor nevoiașe, precum și cărți – manuale școlare, literatura română, rechizite donate, în special, școlilor din mediul rural. Ulterior, în urma colectelor de carte organizate de filialele asociației și a colaborărilor cu diferite edituri și biblioteci, sub deviza „O carte pentru Basarabia”, am extins donația de carte românească la bibliotecile mari din Chișinău- Biblioteca Națională a R.Moldova, Biblioteca Onisifor Ghibu, Biblioteca pentru copii ”Alexandru donici”, ș.a. Aceleași categorii de bunuri au fost transportate și distribuite în localitățile cu populație majoritar românească din Ucraina (Ostrița, Boian, Mahala, școlile românești din Cernăuți), precum și Societății Culturale”Mihai Eminescu”. Ajutoare specifice au fost donate și unor spitale din R.Moldova. (în sensul celor enunțate, a se vedea câteva dintere adresele de confirmare anexate).

Manifestările științifice, cultural-educative și artistice organizate la București, Chișinău, Cernăuți, precum și în toate localitățile în care asociația  are filiale, au ca scop promovarea valorilor românești din aceste domenii, pe ambele maluri ale Prutului.

Redacția România Breaking News și-a făcut o datorie de onoare din a prezenta și promova acțiunile acestei Asociații, activitățile și comunicatele date către presă și mass-media pot fi urmărite pe pagina dedicată în cadrul portalului de presă, la adresa :

romaniabreakingnews.ro/tag/asociatia-culturala-pro-basarabia-si-bucovina/

Articole de interes:

• Dezvăluiri! Nucleul semiclandestin al viitoarei Asociații Culturale Pro Basarabia și Bucovina sub supravegherea și protecția Securității lui Ceaușescu. Reacția și indignarea Moscovei!

• Declarație! Idealul Reîntregirii, un obiectiv strategic scump tuturor românilor, ce reclamă atitudine, strategie și acțiune în consecință!

• Foto-Video: Protest la Ambasada Ucrainei. Salvați școlile românești din Ucraina! Români sunt solidari cu cei 500 000 de conaționali, în fața ambasadei Ucrainei din București

• „Pro Basarabia și Bucovina”: Reunirea o putem face numai în consens, pregătiți și conștienți de un drept istoric pe care nu-l poate schimba sau interpreta nimeni

• Video: CRONICILE INFERNULUI – DEPORTĂRILE DIN BASARABIA. Lansare „LUPII. AMINTIRI DIN SIBERIA” de Margareta Spânu Cemârtan

• Video: Românii din jurul României și românii din R. Moldova, omiși de rezoluția finală a Conferinței Românilor de Pretutindeni! Reacție dură a președintelui Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina!

• O apreciere pentru „Excelență” în „servirea cauzei românilor din Basarabia, ținutul Herța și Nordul Bucovinei”

• (O)POZIȚIE față de ”Manipulatorii reîntregirii teritoriale a României”

https://romaniabreakingnews.ro