Război informațional: ,,Narațiuni Ostile” față de Ucraina în Europa Centrală și de Est

,,Identificarea, analizarea și combaterea interferențelor și manipulării informațiilor străine” – se presupune că -, este una dintre cele mai mari provocări cu care se va confrunta Occidentul în viitorul apropiat, potrivit lui Adam Lelonek –  neweasterneurope.eu  Deși poate fi considerat [cam] târziu, s-au făcut multe în acest domeniu atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional. Cu toate acestea, după cum arată rezultatele cercetărilor recente ale IRI (Institutului Republican Internațional), necesitatea unor măsuri suplimentare este încă clară.

De la invazia (,,operațiunea specială”) pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, prin ,,Proiectul Beacon” al ,,Institutului Republican Internațional” (IRI) s-au efectuat [o serie de] analize ale ,,datelor media online” din mai multe țări ale Europei Centrale și de Est, pentru a urmări ,,unele aspecte ale narațiunilor-cheie care au potențialul de a eroda sprijinul pentru Ucraina”.

Dar, înainte de a dezvolta tema articolului, trebuie să facem o ,,paranteză” (n.a.), pentru a înțelege ce este, ce vrea ,,Proiectul Beacon” și … cine este în spatele lui!

• ,,Înființat în 2016, ,,Proiectul Beacon” a lucrat în acești ani cu OSC-uri de top specializate în dezinformarea rusă pentru a genera informații bazate pe date, pentru ,,a oferi acces la parteneri-cheie și pentru a stimula acțiuni strategice împotriva influențelor externe ostile”. Proiectul Beacon a furnizat date valoroase și a mutat dezbaterea privind dezinformarea pentru a fi mai orientată către sursele exacte și vulnerabilitățile din cadrul societăților. În timp ce multe inițiative actuale se concentrează pe combaterea dezinformarii prin verificarea faptelor – inclusiv a celor satirice -, Proiectul Beacon este unic în ceea ce privește ,,atenția sa acordată surselor și narațiunilor de dezinformare”, precum și ,,asupra impactului pe care aceste campanii îl au asupra societății și asupra stabilității instituţiilor democratice”. Proiectul Beacon este ,,o voce recunoscută și respectată” care a determinat ,,Centrul de excelență NATO StratCom” din Riga, Letonia, să solicite un parteneriat formal cu IRI și ,,Biroul de responsabilitate guvernamentală”, ca parte a cercetării senatorului american Chris Murphy privind dezinformarea in Europa. În plus, prezența biroului IRI de la Bruxelles a permis ,,Misiunii diplomatice a SUA în UE” să solicite Proiectului Beacon informări detaliate cu privire la unele ,,probleme relevante”. În plus, IRI a primit finanțare de la ,,Divizia de Diplomație Publică a NATO” pentru a finaliza sondajele de opinie publică în Balcanii de Vest. Cel mai recent, IRI a primit finanțare de la ,,Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă” al Departamentului de Stat al SUA și ,,Biroul pentru Libertate Religioasă Internațională” (State DRL/IRF) pentru a dezvolta o publicație despre ,,antisemitismul în Balcanii de Vest”. […] Experiența IRI în acest domeniu a dus la publicarea unui ,,Manual de monitorizare a media”, pus la dispoziția publicului, care prezintă cele mai bune practici pentru efectuarea monitorizării media, de la dezvoltarea unei metodologii până la vizualizarea eficientă a datelor. În ultimii cinci ani, IRI a crescut numărul de parteneri activi din rețeaua sa din țările Europei Centrale și de Est.

Așadar, pe acest fond și cu acest prilej, au fost monitorizate ,,tendințele media online” de pe site-uri web, forumuri, bloguri, Facebook, Twitter, YouTube și Reddit, legate de patru subiecte principale:

• sancțiuni împotriva Rusiei,
• refugiații,
• NATO,
• securitatea energetică (se adaugă, doar, pentru perioada de iarnă).

În acest context, într-un ,,raport special” (datele au fost colectate în perioada feb. 2022 – feb. 2023) la aniversarea unui an de la invazia – ,,operațiune specială” (24 februarie 2023) -, au fost incluse și alte trei ,,narațiuni”, apărute în mod inevitabil, consecință a conflictului:

• bio-laboratoare,
• „denazificare” și
• potențial război nuclear.

În plus, a fost creat și un ,,tablou de bord” pentru ,,monitorizarea activității paginilor oficiale de Facebook ale misiunilor diplomatice ruse, selectate”, pentru a oferi o imagine mai largă a potențialelor hotspot-uri de dezinformare:

• ,,Toate aceste instrumente, alături de celelalte activități de proiect ale partenerilor noștri, ,,ne permit” [!? – n.a.] să avem o perspectivă unică asupra datelor referitoare la spațiile informaționale din regiunea Europei Centrale și de Est, precum și a fiecărei țări în mod specific.”

Prezentare generală pentru ,,mesageria ostilă” în regiunea CEE

Luând în considerare Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ucraina, cronologia pentru mesajele generale și ,,comunicările potențial ostile” cu privire la toate narațiunile combinate este ilustrată în graficul de mai jos.

Rezultatele datelor au fost automatizate, pe baza unor cuvinte-cheie preselectate, construite pe un șablon comun, dar adaptate pentru fiecare țară în parte.

Un set diferit de cuvinte-cheie a fost selectat pentru a urmări conversațiile generale și altul pentru a identifica ,,componentele potențial ostile”.

Source: IRI Beacon Project Study, Microsoft Power BI

,,Conținuturile potențial ostile” publicate în aceste țări se află pe o traiectorie lentă, descendentă. Cu toate acestea, este clar că, încă, este destul de consistent. Aceasta înseamnă că ,,există și un efort sistematic de a răspândi anumite tipuri de mesaje”.

Luând în considerare tendințele conversațiilor generale, există momente, mai ales în perioadele „mai calme” – de mai puțină intensitate informațională -, când procentul ,,conținutului potențial ostil” constituie o parte mai mare a discursului în spațiul informațional al fiecărei țări.

Datele detaliate despre țarile ,,analizate” sunt prezentate în graficul de mai jos.

Source: IRI Beacon Project Study, Microsoft Power BI

Din 15 februarie 2022 până în 14 februarie 2023, numărul total de menționări ale celor patru narațiuni monitorizate în fiecare țară a depășit 18,64 milioane de rezultate.

Dintre acestea, cele mai multe menționări au fost văzute în Germania (peste 8,4 milioane), Polonia (peste 4,6 milioane), Ucraina (peste 1,5 milioane) și Cehia (peste 1,3 milioane), cu rezultate similare pentru România (830.000) și Slovacia (710.000). ).

În același timp, numărul de ,,mesaje potențial ostile” pentru fiecare țară a fost estimat astfel:

• Germania – 1,5 milioane,
• Polonia – 823.000,
• Bulgaria – 214.000,
• Cehia – 183.000,
• România – 135.000 și
• Slovacia – 113.000.

Aceasta arată că ,,țările cu cel mai mare procent de mesaje ostile” în jurul acestor patru ,,meta-narațiuni” au fost: Bulgaria, Germania, Polonia, România și Lituania – cu rezultate aproape identice pentru Slovacia și Republica Cehă.

Când ne uităm la componenta ostilă dintre ,,meta-narațiuni”, la nivelul întregii regiuni, cu excepția Germaniei (după cum este prezentat în graficul de mai jos), cele mai răspândite ,,narațiuni potențial ostile” au vizat:

• refugiați – 23,86 la sută,
• sancțiuni (față de Rusia) – 21 la sută,
• subiecte legate de energie – 16,88 la sută, iar
• NATO – 8,9 la sută.

Cu toate acestea, în ceea ce privește volumul, cele mai discutate subiecte au fost, în ordine, despre: NATO, sancțiuni, refugiați și energia.

Source: IRI Beacon Project Study, Microsoft Power BI

Pentru întreaga regiune – central și esteuropeană -, Twitter a fost cea mai populară platformă pentru a discuta aceste narațiuni, cu peste 5,57 milioane de tweet-uri. Locul al doilea a aparținut surselor de știri online și al treilea Facebook, cu aproape un milion de postări.

Forumurile, blogurile, ,,Reddit” și ,,YouTube” au fost mai puțin populare.

Este demn de remarcat recentul protest al ,,Reddit”[2] care a anunțat că, toți dezvoltatorii de aplicații terțe care utilizează vastele rezerve de date ale ,,Reddit”, vor trebui să plătească un preț pentru conținut, iar schimbările ar putea afecta persoane din toate domeniile, de la companii mari, precum ,,OpenAI”, până la micii dezvoltatori.

Probabil, de asta a ajuns ,,mai puțin popular” (n.a.). Potrivit Reuters, unul dintre motivele pentru care ,,Reddit” a decis taxarea accesului la API (interfața sa de programare) este ,,folosirea conținutului său de către dezvoltatorii de programe cu Inteligență Artificială”(AI). Spre deosebire de majoritatea celorlalte platforme de socializare, Reddit depinde în mare măsură de ,,moderatorii voluntari” – ,,moderatori ai comunității care supraveghează gratuit subreddit[3]-urile lor pentru ,,a elimina conținutul ofensator sau ilegal”.

În întreaga regiune – central și est-europeană -, ,,sursele de știri online” au conținuturile, considerate, cu ,,cel mai mare procent din conținut ostil” – de aproape 24%.

În același timp, blog-urile, deși erau mai puțin semnificative, au fost a doua cea mai ostilă sursă de informații, cu aproape 20% din ,,conținut potențial ostil”.

Cazul Twitter este mai degrabă unic, deoarece în majoritatea țărilor monitorizate nu este atât de semnificativ.

Facebook este … ,,singura platformă majoră care are influență în întreaga regiune!”.

În țări precum Bulgaria, România sau Slovacia, Twitter joacă un rol marginal și există o prezență semnificativ mai mică în rândul publicului larg din acește țări.

Spre comparație, numărul postărilor pe Twitter în Bulgaria a fost de 34.292 din 712.261 de conținuturi online în total, în timp ce în Polonia, unde Twitter este mult mai popular, au fost 3.423.254 de tweet-uri din cele 4.661.579 de articole în total. De aceea, discuțiile pe Twitter în astfel de țări sunt în cele mai multe cazuri dominate de actorii mainstream și/sau de oficiali, influențând astfel proporțiile dintre ,,mesajele ostile” și cele generale. Cu alte cuvinte, analizarea doar a datelor de pe Twitter, pentru a analiza situația, poate perturba ,,adevărata amploare și imaginea generală a amenințărilor informaționale” din aceste țări.

Cu toate acestea, dacă includem Germania în setul de date, ordinea și proporțiile se schimbă semnificativ. Narațiunile cu ,,cel mai mare potențial ostil” sunt, în acest caz, cele legate de ,,securitatea energetică”. Subiectele despre ,,refugiați” au ajuns pe locul doi, iar cele despre ,,comunicarea anti-NATO” o depășește pe cea despre ,,sancțiuni”.

Datele arată că numai în spațiul informațional german ,,au existat peste trei milioane de rezultate legate de tema securității energetice”.

Analysis including German sources

Răspuns la amenințările informaționale din Bulgaria, Polonia și România

,,Proiectul IRI – Beacon” cooperează cu parteneri din Bulgaria, Polonia și România în combaterea dezinformarii rusești prin ,,stabilirea de baze pentru crearea unor grupuri operative, formate din actori statali și societății civile”.

Proiectul a fost fondat de USAID, evident. Că, doar, nu de … ,,World Wide Fund for Nature”!

Privind dintr-o perspectivă europeană mai largă, Uniunea Europeană și-a început, de asemenea, ,,abordarea multidimensională a dezinformarii” încă din anul 2018.

Deși poate fi considerat [cam] târziu, s-au făcut multe în acest domeniu atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional, precum și la nivel individual de țară.

Cu toate acestea, necesitatea unor măsuri suplimentare este încă clară.

Identificarea, analiza și combaterea interferențelor și manipulării informațiilor străine va fi una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Occidentul în viitorul apropiat.

În același timp, ,,există actori interni care creează, diseminează și/sau amplifică mesaje care coincid cu propaganda și dezinformarea rusă”.

Asta nu face decât ,,să mărească gama necesară de instrumente la nivel național și internațional”. Cercetările din anul trecut concluzionează că cele trei țări din Bulgaria, România și Polonia au câteva trăsături comune.

În primul rând, toate cele trei țări trebuie să lucreze la ,,o comunicare strategică pentru publicul lor intern și extern. Infrastructurile digitale și cadrele juridice trebuiesc, de asemenea, adaptate la circumstanțele actuale ale războiului”.

,,Guvernele ar trebui să se concentreze pe soluții care sunt [ceva mai] flexibile și includ societatea civilă”. Mai mult, ,,cele trei state nu au definit încă responsabilități în ceea ce privește gestionarea amenințărilor informaționale la toate nivelurile administrative, de la autoritățile locale până la cele centrale”.

În mod similar, ,,structurile administrative din toate cele trei țări nu își folosesc întregul potențial, în timp ce capacitatea instituțională trebuie evaluată, consolidată și dezvoltată în mod corespunzător.”

În același timp, ,,nu există suficientă colaborare între instituțiile statului înseși sau cu organizațiile societății civile. Guvernele ar trebui să găsească modalități de consolidare a rețelelor existente, alături de cele noi, de schimb de informații la nivel de țară” (în cadrul administrației, dar și între stat și societatea civilă). Este nevoie de muncă și aici la nivel regional și internațional.

În cele din urmă, ,,integrarea componentelor de alfabetizare media și digitală la toate nivelurile sistemelor naționale de învățământ ar trebui să fie o prioritate de vârf”.

Potrivit datelor de pe Facebook, analizate de cei care lucrează cu ,,Proiectul IRI – Beacon”, cel mai mare procent de ,,narațiuni ostile despre Ucraina” a putut fi văzut în Bulgaria, Cehia, Slovacia și România, în Polonia fiind o situație complet aberantă.

Deși nu reflectă neapărat întreaga amploare a tendințelor din spațiul informațional pentru fiecare țară, ,,cercetarea ilustrează că există potențial pentru perturbări și radicalizare”. Acest lucru este valabil mai ales când se ține cont de posibilele alegeri viitoare și de retorica populistă care ar putea fi folosită. În ceea ce privește ,,opiniile geopolitice” prezente în sursele Facebook, cele mai mari probleme pot fi observate în:

• Bulgaria (37% pro-Rusia),
• Cehia (16% anti-Occident),
• Ucraina (26% naționalistă),
• Slovacia (11%). cent pro-rus) și
• Germania (18 la sută pro-rus).

Încă o dată, Polonia are un mediu unic de spațiu informațional, cu doar 1,6% surse anti-occidentale, zece la sută naționaliste și 1,21% pro-ruse.

România, …. ?! Nu există! Are probleme cu implementarea digitalizării, pe plan intern, deci nu se poate încadra în ,,schemă”. Încă, se depun la ghișeu ,,mesajele cu conținut potențial ostil”. În rest, tradiționala ostilitate față de AUR, de reforma sistemului de pensii, penseurile  comico-fanteziste din guvern, alegerile viitoare și, mai nou, … ,,patriotismul economic”!

Iar ,,opiniile geopolitice” nu depășesc nivelul … ,,Antena 3”, ,,Realitatea”, sau ,,România TV” – ,,surse de știri”, oricum, cu greutate în ,,mediul propagandistic și de dezinformare”.

După cum se observă, componenta (anti)naționalistă este deosebit de solicitantă și activă.

În majoritatea țărilor cercetate, ,,partea dominantă a mesajelor ostile care subminează sprijinul pentru Ucraina provine din partea actorilor interni, în special a instituțiilor mass-media cu ideologie puternică și a actorilor de dreapta, în special de extremă dreapta”.

Ambii actori sunt ,,principalii creatori și amplificatori ai narațiunilor ostile, este unul dintre puținele lucruri pe care întreaga regiune le are în comun în ceea ce privește conținutul anti-ucrainean, pro-rus și/sau anti-occidental”.

Aceasta include ,,utilizarea teoriilor conspirației și/sau a retoricii populiste și divizoare care prea des coincide direct cu mesajele rusești, dezinformarea și propagandă”.

În ciuda faptului că nu este analizat în prezenta cercetare, ,,Telegram este unul dintre cele mai proeminente canale de difuzare a propagandei și dezinformarii rusești”.

Majoritatea instrumentelor de monitorizare media nu au în prezent capacitatea de a monitoriza Telegram. Cu toate acestea, o monitorizare mai puțin automatizată este acum efectuată de un număr tot mai mare de entități din regiune și la nivel global (din moment ce Rusia folosește atât Telegram, cât și WhatsApp, și în alte regiuni, cum ar fi America de Sud, India sau Asia).

Un mediu informațional extrem de solicitant în această privință este clar în Ucraina, unde circumstanțele din jurul războiului, la scară largă, nu pot decât să faciliteze proliferarea în continuare a anumitor mesaje, chiar și cu ,,subtile conotații neo-naziste”.

Situația complicată de la fața locului (în Ucraina – n.a.), duce la radicalizarea limbajului și există o amenințare serioasă, pentru că ,,o anumită formă de discurs conspirativ anti-occidental ar putea avea potențialul de a crește în timp în mainstream-ul ucrainean”.

În ciuda faptului că ucrainenii se opun în mod hotărât și covârșitor Rusiei – nu numai armatei -, continuă să susțină vectorul politic pro-occidental, deși, există ,,actori” care acuză elitele occidentale ,,că nu sunt suficient de decisive și că nu oferă suficient [de mult] sprijin”.

Dacă acest tip de narațiune prinde rădăcini și se dezvoltă, atunci, acest lucru ar avea consecințe grave nu numai pentru Ucraina, ci și potențial pentru aliații săi din NATO și UE.

CONCLUZIE

Luând în considerare toate datele disponibile, se pare că doar cetățenii bulgari și slovaci sunt unii dintre cei mai vulnerabili la dezinformarea și propaganda rusă. În același timp, există ,,potențial” de a folosi diferite ,,narațiuni ostile” în fiecare țară din regiune.

Doar, în România, de exemplu, ,,potențialul narativ ostil” se presupune că a fost ,,sucombat” … din fașă! Mai ales, după ce fostul ministru de externe, Andrei Marga, a fost martelat mediatic, pentru că a spus deschis un adevăr incontestabil, că ,,Ucraina se află între niște granițe nefirești, …”, ceea ce a provocat fibrilații nato-iștilor mioritici, care l-au acuzat, cu ură patriotică, de ,,insistență în retorica Kremlinului pentru ,,ieșirea din conflict””. În rest, tăcere.

Totuși, una dintre cele mai mari provocări în acest domeniu va fi modul de a face față retoricii și atitudinii actorilor politici populiști și extrem de devotați ideologic ,,cauzei” și …,,slavei”!.

Trebuie să se acorde prioritate ,,creării de cadre juridice și consolidării capacităților pentru combaterea amenințărilor informaționale”.

Se anunță o nouă formă de cenzură, mai elevată!? (n.a.)

În cele din urmă, o strategie mai eficientă ar fi ,,evitarea monopolizării eforturilor de contracarare a dezinformarii de către serviciile secrete” – în special cele militare -, și implicarea prin angajarea organizațiilor societale la nivel local, regional și internațional.

Traducerea și adaptare: MIHAI COPEȚCHI – KOPECKY

Sursa: https://neweasterneurope.eu/2023/04/29/hostile-narratives-towards-ukraine-in-central-and-eastern-europe/ (April 29, 2023 – Autor Adam Lelonek[1]) 

[1] Adam Lelonek este analist MapInfluenCE pentru Rusia în Polonia, coordonator regional al proiectului ,,IRI Beacon” pentru V4 (Grupul de la Vișegrad), Bulgaria și România și lector la UMCS din Lublin, Polonia.

[2] Surse alternative: Reuters, BBC  – 13 iunie 2023.

[3] Subreddit – o comunitate de persoane (un forum) care se adună și discută despre un subiect de interes comun.