ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "lansare de carte"

lansare de carte

,

gina_miclos_director_executiv_eliteratura_si_autorul_redi_petrescu_romaniabreakingnews_ro

Gina Miclos – director executiv eLiteratura si autorul Redi Petrescu

O nouă ediție a celei mai recente cărți ale scriitorului Nicolae Petrescu – Redi – „Îngândurări. Dicționar aforistic” – a fost lansată, în limba engleză, sâmbătă 26 noiembrie 2016, la București, la sediul Editurii eLiteratura. Versiunea în limba engleză este intitulată „Magic Thoughts”.

„Nicolae petrescu redi este un om de substanță, are „veșmânt literar”, are căptușală bună a cuvântului, a lucrurilor, a esenței. Este foarte greu de scris aforisme, să curpinzi lucruri grele, nuanțate, bune, importante, cu greutate, în câteva cuvinte, într-o singură propoziție, foarte rar în două trei… iar literatura lui… o lasă zestre aici, noua românilor, pentru că lucrările lui Nicolae Petrescu Redi au fost traduse și apreciate în limba italiană, în limba engleză, limba greacă, Redi Petrescu este de altfel un autor foarte bine cunoscut în străinătate. Hadeți să ne bucurăm de el” a spus artista Doina Ghițescu prezentă la lansarea „Magic Thoughts”

petrescu-redi_aforism

CITATUL ZILEI: NICOLAE PETRESCU-REDI pe projesus.ro/citatul-zilei/citatul-zilei-nicolae-petrescu-redi

Video: Doamna Gina Miclos, Director Executiv al editurii eLiteratura, a avut amabilitatea de a fi gazda interviurilor România Breaking News cu  autorul, editorul, traducătorul dar și cu personalitățile prezente la lansarea „Magic Thoughts”

Cartea publicată în primă ediție în limba engleză, conține aforisme grupate pe diferite teme, de la artă și istorie, până la iubire, gelozie, copilărie, bătrânețe, omenie, libertate, revoluție, moarte etc. Se pot regăsi texte ce fac trimiteri la personaje din mitologie, la personalități istorice și celebrități din domeniul artistic, dar și texte despre politicienii de azi, despre presă, justiție și educație. Scriitorul încântă și de această dată prin stilul său savuros, prin metaforele alese, prin ironiile, umorul fin și asocierile neașteptate de idei. „Încercând să te aperi de legea junglei, dai peste jungla legilor”, „Pe pârtia amintirilor, sănuița copilăriei nu se răstoarnă nicicând”, „Goana după aur îți oxidează sufletul”, „Leneșul nu se îndreaptă întinzându-se” sunt câteva dintre aforismele cuprinse în volumul amintit.

 

Nicolae Petrescu-Redi este prezentat în antologii colective de poezie și aforisme, în dicționare ce fac referire la scriitorii români și la personalități prahovene, în „Enciclopedia personalităților din România” (ediția a VII-a, 2012) și în alte volume, iar despre opera sa au scris personalități precum: criticii și istoricii literari Mihai Cimpoi și Ieronim Tătaru, scriitorul Nicolae Dabija, profesorul Marian Chirulescu.

Așa cum am spus chiar în titlul articolul, autorul Redi Petrescu este foarte cunoscut și apreciat peste hotare, citate din opera lui find mereu prezenate pe site-uri , portaluri, sau în prezentarea unor instituții de cultură din Italia, Anglia, Grecia… Hadeți să ne bucurăm de el!

petrescu-redi_italia

“Il saggio sogna di riempire le voragini, lo stupido di livellare i picchi.”

(Nicolae Petrescu-Redi, scrittore, storico, letterato e aforista romeno, 20 ottobre 1951)

sursa: http://www.ilditonellocchio.it/nicolae-petrescu-redi/

petrescu-redi_italia2

Quando la sala del teatro è piena, i polmoni dell’attore hanno meno ossigeno. Ma il cuore… -Nicolae Petrescu Redihttp://www.coppadicitazioni.it/profilo2/nicolae%20petrescu%20redi/#sthash.iqGAaIJs.dpuf

petrescu-redi_italia3

O pagină întreagă dedicată citatelor din Nicolae Petrescu Redi pe portalul Italian

http://www.coppadicitazioni.it/profilo2/nicolae%20petrescu%20redi/

Prezentat în antologia italaină (bilingvă) de aforisme

«Proverbio – la saggezza dei vecchi e la giovinezza della saggezza» scrive Nicolae Petrescu Redi (…)

Sursa: http://www.orizzonticulturali.it/it_interventi_Fabrizio-Caramagna.html

  • Nel tempio della cultura entriamo per imparare a non inginocchiarci. Nicolae Petrescu Redi
  • petrescu-redi_italia5

http://www.frasi-aforismi.it/frasi-e-aforismi-sulla-cultura

petrescu-redi_italia7

petrescu-redi_italia6

Sursa: http://www.informagiovani-italia.com/101_aforismi_sull_autunno.htm

  • Quando la sala del teatro è piena, i polmoni dell’attore hanno meno ossigeno. Ma il cuore…(Nicolae Petrescu Redi)

Sursa: http://nicedie.it/home/index.php/cultura/item/8811-aforismi-alcune-frasi-sul-teatro

Despre precedenta lansare a ediției în limba română: Foto-Video: BookFest 2016 București. Lansarea unei noi ediții a volumului „ÎNGÂNDURĂRI”- Dicționar de aforisme, al autorului NIcolae Petrescu Redi

Publicat de Dorian Theodor CLENCIUromaniabreakingnews.ro

Credit coloană sonoră în materialul video: Ross Bugden – Music „Happy and Inspirational Music ♪♬ – Bedtime Stories.

Material realizat cu sprijinul E-syv.ro și inregistrarievenimente.ro

inregistreari_evenimente_white_over_blue_

,

 Articol actualizat 08.24 PM / 19/11/2016 (Foto - Video)

„…mă izolaseră pentru 3 ani, mă pedepsiseră ca să nu fiu fericit, dar au auzit că de fapt sînt fericit în meditație și rugă…” – Neculai Popa

România Breaking News a transmis Live evenimentul dedicat lansării de carte „FĂRĂ ȊNCHISOARE AȘ FI FOST NIMIC” în ziua de 19 noiembrie 2016, orele 14.00, ora Bucureștiului.

„FĂRĂ ȊNCHISOARE AȘ FI FOST NIMIC”– Neculai Popa în dialog cu Flori Bălănescu, un volum care reuseste sa recompună, din fragmente de memorie, arhitectura odioasă a universului concentrationar, a fost lansat sâmbătă, 19 noiembrie 2016,  la standul editurii RATIO ET REVELATIO din cadrul TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS. Târgul Internațional GAUDEAMUS – Carte de învățătură, ediția 23, se desfășoară în perioada 16 – 20 noiembrie 2016 la Pavilion Central Romexpo din București.

Video înregistrarea transmisiei Live

FOTO:

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (6)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (8)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (12)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (1)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (5)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (13)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (14)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (17)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (18)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (24)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (27)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (29)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (30)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (31)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (32)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (33)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (46)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (45)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (41)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (36)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (34)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (40)

Lansare_de_Carte_FARA_INCHISOARE_AS_FI_FOST_NIMIC_Bucuresti_19-11-2016_romaniabreakingnews-ro (22)

„Ei mă izolaseră pentru 3 ani, mă pedepsiseră ca să nu fiu fericit, dar au auzit că de fapt sînt fericit în meditație și rugă, așa că m-au dus înapoi, să fiu nefericit, alături de foștii colegi de celulă, eventual pînă la sfîrșitul condamnării de 25 de ani! Scopul lor era să suferi, cît mai mult, cît mai mult…” – Neculai Popa  fost deținut politic

Neculai Popa: „rușii m-au crescut împotriva lor” (text apărut în revista ROST, iulie-august 2012)

„Povestea lui Neculai Popa spusă de el însuși”

Neculai Popa s-a născut la 22 iunie 1931, la Galați. După intrarea trupelor sovietice în țară, la vârsta la care adolescenții se gândesc la distracții, Neculai Popa se revolta împotriva ocupanților, pe care numai peste câțiva ani îi va asocia cu comunismul. Deși tatăl său a încercat din răsputeri să îi plătească taxele școlare, tânărul nu a putut absolvi liceul Comercial. În timpul stabilizării monetare din 1948, taxele ajunseseră de aproape 20 de ori mai mari decât un salariu bun. Astfel, s-a hotărât să plece de acasă și s-a angajat ca marinar pe un vas românesc, ajungând, pe Dunăre, la Viena. Acolo, tânărul s-a hotărât să ceară ajutor americanilor. Nu se gândea decât cum să întreprindă ceva împotriva ocupanților ideologici ai României. După un scenariu ca de film, este arestat pe 24 martie 1951 la Curtici, sub numele fals Virgil Dumitrescu. A fost judecat și condamnat pentru „înaltă trădare” la 25 de ani de muncă silnică, din care a executat peste 13. A trecut printr-o anchetă grea la Uranus, apoi în tranzit la Jilava – în așteptarea procesului, prin penitenciarele de executare a pedepsei Aiud, Gherla, Pitești, Dej, și iarăși Gherla, de unde s-a liberat la 1 august 1964. A fost urmărit informativ până în 1979, când a plecat în Statele Unite.
Corespondența, proiectele, întâlnirile (rare) cu Neculai Popa au fost atât de concentrate, încât pare că ne cunoaștem de o viață. Ca să ajungi la o bună relație cu un fost deținut politic, bărbat sau femeie, trebuie să găsești codul de comunicare, fără să îl cauți neapărat. Se instituie de la sine. Dacă nu, vom avea o convorbire la limita consemnării mărturiei, a izvorului istoric, a verosimilului. Pentru că o mărturisire își pierde autenticitatea, dacă emițătorul nu reușește să intre în vibrația retrăirii. Rostul martorului este să mărturisească, al istoricului să pună în context, să coroboreze, să analizeze, să emită opinii avizate.
Neculai Popa trăiește de 33 de ani în Statele Unite. Pe 22 iunie 2012 împlinește 81 de ani: 13 ani și 5 luni de detenție politică, alți 15 într-o libertate controlată de Securitate – urmăriri, hărțuiri, arestări scurte, de câteva zile, mai bine de trei decenii de luptă în lumea americană pentru drepturile românilor. Pe 2 ianuarie 1990, Neculai Popa a revenit prima dată acasă pentru a aduce două tone de medicamente și alte lucruri pe care le-a putut strânge în grabă, împreună cu prietenii săi. De atunci, se reîntoarce, câteva luni pe an, în România și în Basarabia. În Basarabia istorică, la Hagi-Curda, în Bugeac, azi raionul Ismail din Ucraina, localitate în care trăiesc preponderent români, cărora le-a ridicat alături de alți români o biserică, sfințită în iunie 2011; la cimitirul românesc de la Țiganca sau la Chișinău, unde în mai 2012 a fost pentru a face demersuri în vederea reconstituirii Cimitirului Eroilor, distrus de sovietici cu buldozerele în 1959. Neculai Popa este un luptător pragmatic, alături de alți români aruncați de comunism în afara țării, precum Valentin Țepordei și Nicholas Dima, în Statele Unite, ori Ștefana Bianu, Cicerone Ionițoiu și regretatul Remus Radina, în Franța. Punctele lor forte sunt altruismul și perseverența în credința că dreptatea pentru victimele comunismului stă și în puterea noastră. Ei sunt victime directe ale represiunii comuniste penitenciare sau urmași ai acestor victime.
Fragmentul ce urmează face parte dintr-o carte aflată în lucru. …continuarea integral pe Blogul Flori Bălănescu

Album foto de la eveniment

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1053157401473320&id=242333175889084

Transmisia Live este asigurată de Romania Breaking News cu sprijinul

e-syvinregistreari_evenimente_white_over_blue_

,

O nouă ediție a celei mai recente cărți ale scriitorului prahovean Nicolae Petrescu- Redi – „Îngândurări. Dicționar aforistic” – a fost lansată, zilele trecute la pavilionul Editurii eLiteratura cu ocazia BookFest 2016 București. Aceasta a fost cel de-al treilea eveniment dedicat apariției volumului, primul având loc la Galeria de Artă din Ploiești iar mai apoi la Centrul „Calderon” din București în 2015. Cartea publicată (ediție nouă), conține aforisme grupate pe diferite teme, de la artă și istorie, până la iubire, gelozie, copilărie, bătrânețe, omenie, libertate, revoluție, moarte etc. În volum se pot regăsi texte ce fac trimiteri la personaje din mitologie, la personalități istorice și celebrități din domeniul artistic, dar și texte despre politicienii de azi, despre presă, justiție și educație. Scriitorul încântă și de această dată prin stilul său savuros, prin metaforele alese, prin ironiile, umorul fin și asocierile neașteptate de idei. „Încercând să te aperi de legea junglei, dai peste jungla legilor”, „Pe pârtia amintirilor, sănuița copilăriei nu se răstoarnă nicicând”, „Goana după aur îți oxidează sufletul”, „Leneșul nu se îndreaptă întinzându-se” sunt câteva dintre aforismele cuprinse în volumul amintit.

Evenimentul a fost organizat de Editura eLiteratura în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și cu România Breaking News, partener media.

Video: BookFest2016 Lansare „Ingandurari” autor Nicolae Petrescu Redi 

BookFest 2016 București. Lansarea unei noi ediții a volumului „ÎNGÂNDURĂRI”- Dicționar de aforisme, al autorului NIcolae Petrescu Redi (5)

BookFest 2016 București. Lansarea unei noi ediții a volumului „ÎNGÂNDURĂRI”- Dicționar de aforisme, al autorului NIcolae Petrescu Redi (4)

BookFest 2016 București. Lansarea unei noi ediții a volumului „ÎNGÂNDURĂRI”- Dicționar de aforisme, al autorului NIcolae Petrescu Redi (3)

BookFest 2016 București. Lansarea unei noi ediții a volumului „ÎNGÂNDURĂRI”- Dicționar de aforisme, al autorului NIcolae Petrescu Redi (1)

BookFest 2016 București. Lansarea unei noi ediții a volumului „ÎNGÂNDURĂRI”- Dicționar de aforisme, al autorului NIcolae Petrescu Redi (2)

BookFest 2016 București. Lansarea unei noi ediții a volumului „ÎNGÂNDURĂRI”- Dicționar de aforisme, al autorului NIcolae Petrescu Redi (6)

Nicolae Petrescu- Redi s-a născut în 1951, în Puchenii Moșneni – județul Prahova și a publicat 19 cărți de poezie și de aforisme, o monografie a Bulevardului Independenței din Ploiești și o carte despre comunitatea elenă din Prahova. Este președintele Filialei Ploiești a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. din 2015 este si redactor în cadrul Romania Breaking News, unde publică pe teme de cultura, educație si istorie. De-a lungul anilor, i-au apărut poezii, aforisme, catrene, pamflete, cronici literare în ziarul „Prahova”, „Cronica”, „Convorbiri Literare”, „Poezia”, „Dacia Literară”, „Flacăra”, „Gazeta de Transilvania”, „Axioma”, „Sinteze literare”, „Aforisticamente” (Italia), „Literatura și Arta” (Chișinău) dar și în multe alte publicații, a colaborat cu posturi de radio și de televiziune naționale și locale.

Nicolae Petrescu-Redi este prezentat în antologii colective de poezie și aforisme, în dicționare ce fac referire la scriitorii români și la personalități prahovene, în „Enciclopedia personalităților din România” (ediția a VII-a, 2012) și în alte volume, iar despre opera sa au scris personalități precum: criticii și istoricii literari Mihai Cimpoi și Ieronim Tătaru, scriitorul Nicolae Dabija, profesorul Marian Chirulescu.

romaniabreakingnews.ro

,

Scriitorul Iurie Colesnic, de zeci de ani vine în fața cititorilor cu file inedite din istoria și cultura spațiului basarabean.

Zilele acestea în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, ediția 2015 (22 noiembrie), a venit și rândul Bucureștiului să cunoască prin lansarea unui nou volum  din „Chișinăul nostru necunoscut”, o poveste despre un Chișinău miraculos: cu monumente, personalități, fapte culturale impresionante. „A venit timpul să vorbim despre un Chișinău, care dispare, iar altul care întârzie să apară…”, spunea Iurie Colesnic la una din lansările ediției anterioare a volumului la Chișinău.

Poetul Ion Hadârcă consideră că Iurie Colesnic, practic, și-a consumat viața în arhive, dar a scos la suprafață comori nebănuite. „Astfel transpare un Chișinău aproape miraculos, un Chișinău al unor mari arhitecți, al unor noi idei și mari perturbații istorice. Atunci când închizi cartea aproape că ai nostalgia că acel Chișinău aproape necunoscut nu mai este în realitate, a dispărut”, spune Ion Hadârcă.

De la prezentarea grafică a copertei volumului, până la fiecare dintre cele 630 de pagini de text și vechi fotografii: totul poartă amprenta și aerul unei epoci dispărute. „Ideea acestei cărți este de a păstra neatinsă o imagine a Chișinăului din trecut. Îmi propun să sensibilizez cititorul, să-i arăt că totul fuge și ceea ce vine peste noi, un alt Chișinău, o să șteargă urmele unui Chișinău foarte frumos care rămâne în trecut”, a mărturisit autorul în cadrul lansării de la Chișinău, citat de Tele Radio Moldova.

Chișinăul nostru necunoscut…

Iurie Colesnic_lansare_la_Bucuresti__Chisinaul_Necunoscut (3)Dincolo de orașul marilor clădiri, dincolo de celebrele conace și vile pe care le înalță oamenii bogați din Republica Moldova, există un alt Chișinău, nevăzut, neauzit, dar intuit de acei care iubesc trecutul și mult regretat de cei care cred că frumusețea este eternă, iar arhitectura este una din matricele care pot păstra această frumusețe, dăruindu-i eternitatea.
Sunt convins că chiar în aceste clipe undeva pe birourile funcționarilor de la primărie sunt semnate și contrasemnate documente care vizează soarta puținelor clădiri care au supraviețuit celor două războaie mondiale și marii noastre indiferențe. Dar tot noi vom fi acei care într-o zi vom fi nevoiți să spunem cinstit că am fost nepăsători față de patrimoniul nostru cultural, și abia atunci vom aduna toate cioburile, vom aduna toate fărâmele de poze și vom tipări un album care probabil așa se și va intitula:  Necunoscutul Chișinău.
Anticipăm acea tristă situație și propunem cititorului un Chișinău al nostru, necunoscut…

Chișinăul lui Iurie Colesnic este lider la vânzări în Librăriile Cartier – Librăriile Cartier

Video: Iurie Colesnic – „Chișinăul nostru necunoscut”, lansare la București

Iurie Colesnic o personalitate a vieții culturale și sociale din Basarabia

Iurie Colesnic_lansare_la_Bucuresti__Chisinaul_Necunoscut (1)Iurie Colesnic s-a născut la 12 august 1955 în satul Dereneu/ Călărași, Basarabia. Activitatea sa cuprinde un larg spectru cultural : poet, scenarist, istoric al vieții literare, culturale și sociale din Basarabia, editor, publicist, activist pe tărâm obștesc.

Este licențiat al Institutului Politehnic din Chișinău. A lucrat ca referent la Societatea «Știința» (1979-1980), professor de tehnologie specială la Școala tehnică-profesională Nr. 10 din Chișinău (1980-1983), redactor-șef și director artistic la studioul Anima-film (1986-1991), director al Centrului de muzeografie «Mihail Kogălniceanu» (1991-1995, în present, Muzeul literaturii române «M. Kogălniceanu»), concomitant deținând și funcția de director al Editurii Universitas (1991-1993), apoi director al Editurii Enciclopedice «Gheorghe Asachi» (1993-1995). În anul 1995 fondează editura Museum, care în 1996 devine parte a unei structuri mai complexe – Casa Cărții «Mitropolit Petru Movilă» , la care este director.

Iurie Colesnic a debutat în presă încă în anii de școală, cu poezii – mai întîi în ziarul raional «Zorile» din Călărași. În anii studenției la Politehnica din Chișinău a activat la cenaclul literar «Ritmuri». Tot în perioada studenției își face debutul în revista «Nistru» (Nr. 4, aprilie 1977). Mai târziu publică culegerea de versuri pentru copii «Puiul îndrăzneț» (1980), urmată de alte cărți destinate micuților: «Țara cu luceferi» (1986), «Învăț să zbor» (1992), « Necazul ariciului» (1996). Se remarcă prin plachetele lirice destinate adulților: «Arta memoriei » (1987), «Arheologii interioare» (1991), «Spirala lui Arhimede» (1994), «Mi-i dor să vă spun» (2004).

Iurie Colesnic_lansare_la_Bucuresti__Chisinaul_Necunoscut (2)Ca istoric și critic literar s-a impus prin volumele: «Doina dorurilor noastre» (1990, eseuri despre Alexe Mateevici), «Scurtă istorie a cărții românești» (în colaborare, București, 1994), «Dicționar-antologie de istorie și teorie literară» – autor de proiect, editor, în colaborare cu L. Bucătaru, apărut în mai multe ediții consecutive (2001, 2002, 2003). Remarcabile sunt lucrările lui Iurie Colesnic consacrate unor poeți, prozatori, critici și istorici literari români, mai ales basarabeni, sau al căror destin a fost legat de Basarabia – articole, studii, eseuri, fișe biografice, documentări inedite etc., risipite în presa periodică de la Chișinău, ulterior incluse în volume, în primul rând în serialul «BASARABIA NECUNOSCUTĂ» (10 volume).

O realizare deosebită a cercetătorului Iurie Colesnic este volumul «Generația Unirii» (2004), care continuînd volumul «Sfatul Țării» (1997) este o profundă analiză a dominantei de la începutul sec. al XX-lea, IDEEA UNITĂȚII DE NEAM ! Autorul prezintă o multitudine de personalități din Basarabia care au activat și luptat pentru IDEALUL UNIRII CU PATRIA MAMĂ ROMÂNIA !

Iurie Colesnic este un bun manager al activității editoriale, a tipărit cărți în condiții materiale nefavorabile. El nu acceptă pentru tipar orice manuscris, vrea ca volumul editat să trezească curiozitatea cititorilor și să le fie utile pentru formarea ca oameni de cultură și adevărați patrioți.

Iurie Colesnic_lansare_la_Bucuresti__Chisinaul_Necunoscut (4)Activitatea de editor a lui Iurie Colesnic s-a axat pe două direcții distincte: scoaterea unor volume cu caracter enciclopedic și tipărirea, cu ample studii introductive a unor opere inedite, date uitării sau interzise în anii de regim totalitar. Exemple sunt dicționarele enciclopedice «Chișinău: enciclopedie» (1997), «Sfatul Țării»: enciclopedie» (1998), «Femei din Moldova: enciclopedie»(2000). Alte volume cu caracter enciclopedic și monografic, îngrijite și prefațate de Iurie Colesnic sunt: Z. Arbore «Dicționarul geografic al Basarabiei» (2001), Gh. Bezviconi «Necropola capitalei» (1997), Gh. Bezviconi «Scrieri despre Chișinău» (1996), Șt. Ciobanu «Chișinăul » (1996), N. Iorga. «Oameni care au fost» (1990) etc.

Ca editor, Iurie Colesnic a aprobat tipărirea unor manuscrise, prefațându-le și impunându-și viziunea pentru o mai bună editare:
– editarea în premieră la Chișinău a unor vechi și valoroase manuscrise: Romului Cioflec «Pe urmele Basarabiei» (1992); Andrei Ciurunga. «Lacrimi pentru Basarabia » (2001); Leon Donici «Revoluția rusă» (1992); Onisifor Ghibu «Pe baricadele vieții. În Basarabia revoluționară» (1917-1918) etc.;
– cărți despre ocupația sovietică și efectele ei nefaste, despre rezistența antisovietică în Basarabia: Cimbriciuc «Eroi soroceni în războiul de la Nistru», (2004); V. Șt. Pirogan «Pe drumurile pribegiei» (1999); V. Șt. Pirogan «Timpuri și oameni» (2001) etc.;
– cărți despre scriitori sau cu participarea lor: «Cu tot ce-a fost odată el…» (Al. Cosmescu 1992); «Al. Cosmescu. O bibibliografie» (1997); «Al. Donos. Scriitori martiri» (2000) etc.;
– monografii ale unor localități basarabene: Bobeică : «O cronologie pentru istoria satului Cobâlca» (1999); V. Șoimaru : «Cornova» (2000); T. Țopa : «Două sate înfrățite» (2004) etc.;
– bibliografii: «Gheorghe Bezviconi. Biobibliografie»; «Al. Cosmescu. O biobibliografie» (1997); «Al. David. Tipăriturile românești în Basarabia sub stăpînirea țaristă» (1993) etc.
– varia: Ovidiu Creangă. «Epigrame și catrene» (2004), T. Butnaru, Al. Ganenco. «Istoria serviciilor secrete» (2004) etc

Surse de documentare: orasulmeuchisinau.wordpress.comtrm.md/ro/cultura, cartier.md

Publicat de autor: Daniel Siegfriedsohnromaniabreakingnews.ro

,

Dragi români, redacția România Breaking News își cere scuze pentru nerealizarea transmisiei în flux Live a lansării de carte „Dor de România” din 5 aprilie 2015 de la Blue Note Cafe. Impedimente tehnice independente de voința noastră nu ne-au permis realizarea transmisiei pe canalul YouTube.

Vă oferim înregistrarea video a evenimentului:

 

 

 

Scumpii mei, vă rog să invitați și prietenii voștri virtuali și reali la eveniment. Vin cu drag pentru voi și vreau să vă văd pe cât mai mulți! Vă iubesc! Salutări românești din Basarabia! – Diana Enache

facebook.com/events/Dor de România la București

Dragi români, dragi bucureșteni, vă invit să o cunoașteți pe Diana Enache, „fata cu tricolor” din Basarabia, a cărei frumoasă, intensă și profundă simțire românească, a șlefuit-o și a dăltuit-o prin slova românească, așternută într-un altar sublim, închinat Țării Mamă – România.

Cu acest altar, numit „DOR DE ROMÂNIA”, volum de poezii, vine în București pentru a ne împărtăși sublima ei devoțiune și credință față de Țara și Neamul din care facem parte și ea și eu, dar și tu, cel care citești aceste rânduri, fie de ești departe plecat pentru a-ți făuri un rost și un viitor ce nu l-ai putut întrezării printre ai tăi, fie de ești de prin jurul României, deși ai tăi nu au venit de undeva  pe pământul pe care s-au născut, fie  de ești încă în Țară și ai uitat între timp cât de binecuvântat ești că azi ai o Țară – România, în care trăiești,  ai o limbă românească în care poți neîngrădit să te exprimi și să te manifești și încă ai o istorie și o cultură de care să te mândrești neîngrădit la umbra unui tricolor. Poate atunci când nu le vei mai avea, tu cel ce nu prețuiești încă ceea ce ai, ai să întelegi ce moștenire și comoara prețioasă ai avut cândva. Însă cei ce le-au fost răpite aceste lucruri sfinte și dragi le prețuiesc azi mai mult decât noi, asemeni celor înfometați ce prețuiesc fiecare frimitură dintr-o pâine pe care noi, azi nu o luăm în seamă.

De dincolo de Prut, din R. Moldova, au venit mereu tot mai des semnale cat se poate de clare, că romanii din Basarabia simt și gândesc românește și doresc o reîntregire a neamului românesc.  Altarul de poeme numit „DOR DE ROMÂNIA” al „fetei cu tricolor”- Diana Enache, este exemplul cel mai viu și mai real al acestui semnal, semn și sentiment care vine de peste Prut.

Diana Enache s-a născut la 10 iulie 1994 în satul Abaclia, Raionul Basarabeasca, Republica Moldova. A absolvit școala gimnazială în satul natal și în 2013 a terminat Liceul „Vasile Alecsandri” din Chișinău.

Când a împlinit 17 ani a avut loc o seară de creație în incinta Casei de Cultură din satul natal unde s-au recitat poezii și s-au cântat melodii cu versuri din creațiile tinerei poete cu tonul dat de Isidor și Nicolae Glib.

A publicat mai multe premii la diverse concursuri de poezie naționale și internaționale.

Diana s-a remarcat mereu și prin participarea la diverse adunări, manifestări culturale și naționale românești din R. Moldova, unde de fiecare dată vine cu un tricolor românesc, de unde și numele „fata cu tricolor” și recită versuri scrise de ea, versuri închinate României, neamului românesc.

Ce mai recentă apariție a fost surprinsă și împărtășită românilor din Țară și de pretutindeni, pe canalul YouTube al redacției România Breaking News, de Ziua Unirii Principatelor, zi sărbătorită și la Chișinău chiar într-o Piață unde tronează solemn Domnul Unirii – Alexandru Ioan Cuza. Și aici, eroina noastră a venit cu un tricolor româesc și a recitat versuri în cinstea Unirii de la 1859.

În drapelul tricolor flutură sufletul colectiv al neamului românesc. La mulți ani, România! La mulți ani, români!

Dragi români, de ziua Unirii Principatelor Române, un dar de simțire și solidaritate românească din partea românilor basarabeni adunați la bustul Domnului Unirii – Alexandru Ioan Cuza din Chișinău. Recită Diana Enache, o tânără și talentată româncă din Basarabia (R.Moldova) laureată a Festivalului de Poezie din Medgidia  în anul 2014.

Haideți dragi români, dragi bucureșteni, cu mic cu mare să îi urăm bun venit Dianei Enache în Capitala tuturor românilor, duminică pe 5 aprilie, la Blue Note Cafe, unde volumul de poezii „Dor de România” va fi lansat pentru prima oră la București în compania actriței Doinița Ghițescu, a talentatului Octavian Mândruță care va acompania la chitară și voce dar și a lui Marian Starcea, un celebru compozitor de la Chișinău care va acompania la pian.

Dorian Theodor / România Breaking News

***

Mie dor de România

Mi-e dor de Tine, Țara mea, mai mult ca niciodată,

Mi-e dor de Prutul răstignit în sârma înghimpată,

Mi-e dor de Dunărea în val, câmpiile în floare,

Mi-e dor de cântec și de steag, de munte și de mare.

 

Mi-e dor de tine, neamul meu, român dintotdeauna…

Deasupra țări crește-n nopți mai liniștită luna.

În țara mea izvoare plâng, doinindu-și românește

Și-n codrul mare-al lui Ștefan puterea dăinuiește.

 

Și fiecare bob și stea cunosc aceeași limbă,

Să-ncerce orice uragan, credința nu ne-o schimbă

Al nostru este viitorul, prezentul și trecutul

Când Eminescu susținea – „Suntem români și punctum!”

 

Mi-e dor de voi, toți frații mei, care sunteți în țară

Și zi de zi ne așteptați flămânzi și triști în gară.

Aș vrea să facem pod de flori și să zidim vecia,

Mi-e dor să-ngenunchez la Prut, mi-e dor de România

 

Tu, doar Tu ești Țara mea,

Câte țări puteam să văd cunoscute și bogate,

Românie, tu rămâi cea mai scumpă dintre toate.

Îmi ești leagănul și dorul, casa veche cu pridvor,

Dar și iernile mai blânde, dulcea apă de izvor.

 

Ai crescut mari stâlpi ai vremii, mari actori și interpreți

Și ai fost cântată-n imnuri și ode de poeți,

Iar în timpuri de restriște ai știut să te impui

Și nu ți-ai cedat trecutul și nici limba nimănui.

 

Ai rămas pe harta lumii – o icoană și mai mult

Pentru felul tău cel dacic, existent de mai demult.

E norocul meu pe viață:„ Tu, doar tu ești Țara mea.”

Cum în cer am doar o stea!

 

Mândră sunt și fericită să adorm la al tău sân

Și cu demnitate-oi spune tuturor ca sunt român!

Imi asum măreața grijă să reziști ca în trecut,

Nu cumva să-ți inventeze moscoviții încă un Prut,

 

Să nu-ți fure mersul ager din răstimpul strămoșesc

Sau să-ți murdărească graiul de o viață românesc…

Tricolorul să triunmfe, nu să vină alții stăpâni,

Ca iubirea pentru țară-n suflete de români!

pentru români cu drag,

Diana  Enache

Scumpii mei, vă rog să invitați și prietenii voștri virtuali și reali la eveniment. Vin cu drag pentru voi și vreau să vă văd pe cât mai mulți! Vă iubesc! Salutări românești din Basarabia! – Diana Enache

facebook.com/events/Dor de România la București

Organizatoarea acestei lansări de carte este Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, alături de partenerii: Organizația Studenților Basarabeni și Institutul Frații Golescu. Parteneri media: România Breaking News și Revista Cronici Bucovinene.

Pentru românii care nu pot fi de față, România Breaking News va transmite Live evenimentul, chiar aici pe această pagină.

Lansarea va avea loc pe 5 aprilie, ora 16.00, la Clubul Blue Note Cafe din Str. Nicolae Filipescu nr. 53-55

Lidia Grosu, despre Diana Enache :

Poeta Diana Enache: chemarea zborului Pornind de la ideea lui Lucian Blaga că „nici un popor nu e atât de decăzut încât să nu merite să te jertfești pentru el, dacă îi aparții”, tânăra poetă Diana Enache, cetățean fidel Țării și originii sale pășește demn pe făgașul poeziei patriotice cu un conținut miezos (“Ai rămas pe harta lumii – o icoană și mai mult/ Pentru felul tău cel dacic, existent de mai demult. / E norocul meu pe viață: “Tu, doar tu ești Țara mea”,/ Unica ești cum e mama, cum în cer am doar o stea!”(Tu, doar tu ești Țara mea)), îndemnându-ne să ne pătrundem de acesta cu ochii sufletului și să-l parcurgem întru a ajunge la esențele toate prin credință și iubire de neam, așadar și de Dumnezeu, pentru că “Cine nu-și iubește Patria, nu poate iubi nimic”, afirma Byron. Eul, în dezamăgire, cu presentimentul că un regim de teroare ar putea să facă uz de forță și să-i stranguleze, prin ideologizare, cele sfinte, acumulate în suflet, apelează curajul străbunilor (“Viața iarăși ne-a trădat, / Rostul nu mai are scuză. / De s-ar face astăzi Cuza / Poate că ne-ar fi salvat”(De s-ar face Cuza)) și, cuprins de revoltă, pledează pentru apărarea valorilor naționale (“Ridică-te, tată, și-ți apără Țara, / Și-ți apără limba ce arde ca para / Și cere dreptate pentru români! / Cu tricolorul să mergi și-n revoltă / Adună de veacuri frumoasa recoltă / Pe maluri de Prut să-i stârpești pe străini”(Ridică-te)), dat fiind că „Patriotismul nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenția că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic”( Mihail Sadoveanu) Prizonier al dorului de tot ce este ideal național, pasionat de această ipostază, eul traversează “viața (care) este doar un cânt ce nu vine-n reluare!” și adună în buchet de alese melodii pe diverse note ale stărilor sufletului – de îndemn, revoltă, chemare, încurajare, mobilizare – în versurile: “Îndemn la ReUnire”, “Aceeași cale, “” Foametea”, “O stea”, “Bocet Râului Prut”, “Limba Română”etc., etc. Astfel, imprimă mister valorilor, ce vor rămâne inestimabile, cu veșnicia frumuseții, indiferent de direcția curgerilor timpurilor, unele percepute ca stigmatizări abuzive îndeosebi când este vorba de denumirea corectă a limbii române, care este suflu ce ne asigură existența precum natura cu tot ce a lăsat în ea Cel de Sus: “Acest grai văzut ca o comoară, / Ca o pâine caldă, codru des, / N-are cum vreodată să dispară – Va rămâne veșnic într-un vers…” Așa cum cuvântul este unitatee de bază a vocabularului unei limbi vorbite, el rămâne pentru omul de creație taina ce urmează să fie nu interpretată, ci descoperită în care să te simți freamăt și siguranță a clipei viitorului , dar care nu poate exista în afara trecutului: “Prin timp trecut e clipa ce-o aștepți / Când te visezi cântându-ți legământul. / Privind cu ochi cuminți și înțelepți / Tu ai putea să înțelegi cuvântul…” (Tu nu poți ști…cuvântul) Mitul pământului apare într-o odă de o frumusețe aparte în care răsună vocea Tatălui într-o reformulare după săvârșirea păcatului de către Adam Și Eva: În sudoarea fetei tale îți vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care ești luat; căci pământ ești și în pământ te vei întoarce”.(Biblia Facerea (Geneza), CAP.3,P.19). Or, calea între început și nesfârșit nu este atât de simplu să o parcurgi dacă nu te pătrunzi mai întâi de limbajul frumuseții, pentru că vrajă se înscrie pe fiecare chip truda Celui de Sus : “Sunt ce sunt, sunt ce vede lumea, / Cum mă crede dânsa poate sunt. Sunt pustiul când se lasă bruma, / Pân-la urmă – bulgăr de pământ…”… Modelată din el, din acest bulgăr de pământ,oamenii devin un continuu circuit, ce urmează să se aștearnă urme adânci (“Sunt ce sunt – ceea ce a dat Domnul, / Umbră ne-nsemnată, glas de vânt, / Sunt frumosul când învie pomul / Lângă tristul bulgăr de pământ ), revenind de fiecare dată la muma- humă întru a lăsa viitorul să respire cu misionarismul împlinit: „Sunt ce sunt – copilă pentru mama, / Sunt mister în ochiul ei plăpând. / Sunt cocorul care pleacă toamna / Și se face bulgăr de pământ / Sunt ce sunt – un vis, o arătare, / Groapă neagră, joc pentru mormânt, / Taină sunt din lacrima de zare / Inundată-n bulgări de pământ. Sunt ce sunt – pustiu sau rătăcire, / Margine de sunet sau cuvânt. / Sunt un om ce crede în iubire / Și se face bulgăr de pământ (Bulgăr de pământ)” În acestă rotație există sensuri pe care ești mobilizat să le percepi pentru a te realiza, a te înscrie dacă nu într-o desăvârșire, cel puțin într-o continuu tentație de farmec ce se pretează teorie a relativității:“De nu poți să fii un an – / Fii o zi, o zi de vrajă! / De nu poți să fii un lan – Fii un bob, dar plin sub coajă…”(Fii). Poeta Diana Enache este chemată de zborul înalt spre perfecțiunea ce nu cunoaște limite, inclusiv cea a omului de creație… Lidia GROSU
,

Decembrie 1989 – decembrie 2014, un sfert de veac de la tributul de sânge dat de poporul român pentru sfânta libertate. Au rămas în urmă multă suferință, multe lacrimi, vieți și destine distruse și întrebări care încă iși caută răspunsul. Mai ales întrebări. 

La aceste întrebări și-au propus să răspundă în cadrul unei mese rotunde, intitulată sugestiv, „Un sfert de veac de la Revoluția Română din Decembrie 1989”, domnii:  Constantin Corneanu, Ion Calafeteanu, Vasile Buga,  Cezar Stanciu, Viorel Domenico, moderator Adrian Cioroianu.

Evenimentul a avut  loc vineri,12 decembrie 2014, la Muzeul de Istorie Târgoviște,   din Str. Calea Domnească și a fost organizat de Consiliul Județean Dâmbovița, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, Institutul National pentru Studiul Totalitarismului, Universitatea Valahia din Târgoviște-Departamentul de Istorie și Editura Cetatea de Scaun.


Cu acest prilej au avut loc lansări și prezentări de carte ale participanților la masa rotundă: „Victorie însangerată. Decembrie 1989”, autor: Constantin Corneanu; „Ceausescu la Târgoviște 22-25 decembrie 1989”, autor: Viorel Domenico; „Nicolae Ceaușescu și mișcarea comunistă internațională”, autor: Cezar Stanciu și „Pe muchie de cuțit. Relațiile româno-sovietice 1965-1989”, autor: Vasile Buga.

Discuțiile au dezvăluit lucruri mai puțin cunoscute publicului, dar ținute  voit într-un con de umbră de anumite interese. Redacția R.B.N. Press vă pune la dispoziție înregistrarea integrală a dezbaterii care a ținut mai bine de două ore și jumătate. Vizionarea necesiă timp și răbdare, dar la sfărșit cu siguranță veți aprecia dezvăluirile și momentele de istorii  inedite, oferite de autorii participanți la dezbatere dar și de moderatorul Adrian Cioroianu. Pentru cei cu mai puțin timp și răbdare, R.B.N. Press va pregăti în zilele ce urmează, materiale de sinteză, foto, video și text, depre conținutul celor doua ore și jumătate ale „mesei rotunde”.

Vizionare plăcută!

 

Un_sfert_de_veac_Revolutia_romana_masa_rotunda_Targoviste

,

Citeodata, datorita punctelor cardinale , a istoriei sau a unor destine umane incredibile , destinatiile romanesti se ating alegind rutele ocolitoare. Cineastul si scriitorul DUMITRU BADITA s-a incumentat sa redea astfel de vieti , colindind intre Rezina la Nistru, pina dincolo de Carpati, in Transilvania. A zabovit mai mult in Basarabia, cum a facut-o si in seria sa de filme, intitulata duios „Spre vest, spre tara mama „,aplecindu-se asupra romanilor ramasi , pentru o vreme, straini in propria lor tara. Reportajele sale sunt alerte, pentru ca stie sa vada si veridice , pentru ca stie sa si asculte .

Va invitam , alaturi de Editura Tracus Arte care ne ofera volumul sau „Rute ocolitoare” ( 2014) la lansarea de carte ce are loc miercuri 19 noiembrie 2014 , ora 18:00 la Clubul Taranului din cadrul Muzeului Taranului Roman.

Evenimentul este organizat de Institutul Frații Golescu, prin președinte Mihai Nicolae

Vă asteptăm dragi români.

Lansare Dumitru Badita

,

Miercuri, 15 octombrie 2014, are loc lansarea cărții ”România Iubită”, cel de-al doilea volum al deputatului Bogdan Diaconu, președintele Partidului România Unită. Evenimentul se va desfășura de la ora 18.00 la Palatul Copiilor din București (Sectorul 4), Sala Mică. 

Redacția R.B.N. Press promovează transmisia Live de la România Unită aici: 

Interviul acordat de Bogdan Diaconu publicației Cuvântul liber din Târgu Mureș:

Suntem adepții unui naționalism modern, inteligent și realist

Cum s-a născut ideea Partidului România Unită?

Bogdan Diaconu – Romania Unita – Romania IubitaAm publicat în 2012 o carte intitulată ”România Unită”, în care observam că românii au fost dezbinați intenționat de clasa politică, pentru a se împiedica o reformă reală a societății și pentru ca energiile creative și constructive ale națiunii să fie risipite în conflicte interne. Am arătat încă de atunci că nu vom reuși să ne luăm țara înapoi dacă ne lăsăm asmuțiți unii împotriva altora, o categorie socială împotriva unei alte categorii sociale, în loc să căutăm rădăcina răului și să o smulgem. Atunci am dat glas pentru prima oară nevoii de a construi ceva nou, care să-i unească pe români în jurul unui ideal național autentic și modern, în loc să urmeze partidele vechi care practică o luptă de clan între tabere care fac la fel de mult rău țării indiferent care ajunge la putere.

Ce aduce nou Partidul România Unită, față de alte partide?
În Partidul România Unită se implică oameni care cred în ceva, în valorile acestei națiuni, în capacitatea sa de a-și construi un viitor și care prețuiesc ceea ce este românesc. Cred că aceasta este marea deosebire, pentru că în restul partidelor poți găsi doar oameni care își urmăresc diferite interese, dar care nu cred în nimic, motiv pentru care se sucesc de la un an la altul și de la un ciclu electoral la altul după cum le dictează interesele. De exemplu, și PSD critica extremismul maghiar înainte de alegerile din 2012, dar după s-a împăcat foarte bine cu UDMR la guvernare și o face și în continuare fără scrupule. Ceea ce înseamnă că acest partid nu crede în nimic, ci doar își alege anumite teme din oportunism. Eu am fost împotriva UDMR și a tuturor formațiunilor maghiare extremiste și înainte de a fi deputat, și după, indiferent de conjunctura politică și de interese. De fapt, eu fac acest lucru și am în mod constant poziții împotriva înstrăinării Transilvaniei din 2010. De atunci, lucrurile au degenerat periculos în direcția autonomiei maghiare, din păcate.

De ce l-ați ales pe Vlad Țepeș ca blazon al partidului?
Marele domnitor întruchipează idealurile de justiție socială și de neatârnare ale poporului român, iar imaginea sa a fost pe nedrept pătată de interpretări fictive sau răutăcioase, profund nedrepte. Asocierea PRU cu imaginea lui Vlad Țepeș reprezintă și un demers în a restabili un adevăr istoric despre acest domnitor care a trecut prin încercări crâncene, dar care ne-a demonstrat că intransigența față de hoție și față de cuceritori dă roade. Ce este șocant la istoriografia europeană e faptul că numele cuceritorilor rapace care au produs imensă suferință popoarelor lumii sunt pomenite cu o aureolă de glorie, în timp ce un domnitor care își apăra sărăcia și nevoile și neamul, precum Vlad Țepeș, este diabolizat. În felul acesta, am ajuns să glorificăm nedreptatea și forța folosită împotriva nevinovaților, dar să condamnăm autoapărarea și salvarea identității unui neam. Acest lucru se poate și în interpretarea greșită a Revoluției din 1948-49. Kossuth ar fi, cică, marele erou, numai că el a vrut subjugarea românilor și chiar exterminarea lor pe propriile lor pământuri, precum și a altor națiuni din cuprinsul Imperiului de atunci, Avram Iancu este, însă, vinovat pentru că a vrut să-și apere neamul. Pe 6 octombrie, la Arad, UDMR a comemorat faptele de așa-zisă vitejie ale celor 13 generali maghiari (deși nu erau toți maghiari, unii erau mercenari) care au luptat pentru ca Ungaria să supună națiunile din preajmă și să le transforme în pașalâcuri ale Budapestei. Istoria este falsificată sub ochii noștri chiar la noi în țară, iar noi ne propunem să corectăm acest lucru. Vlad Țepeș nu este, așadar, doar un simbol al dreptății, ci și o indicare a faptului că ne vrem istoria înapoi, o istorie adevărată în care cei care își apără ființa națională au dreptate să facă acest lucru, iar cei care au încercat să ne anuleze ca neam să primească eticheta cuvenită, de criminali. Avem în Transilvania foarte multe monumente închinate criminalilor care au luptat împotriva românilor și a României, de la Albert Wass la Batalioanele Secuiești ale morții. Cum putem să tolerăm acest lucru? Dacă ne uităm istoria, o să uităm și cine suntem și ce avem de apărat și de păstrat.

Ați înființat la începutul acestei săptămâni Filiala Mureș a PRU. Care sunt impresiile despre această zonă?
Am făcut un turneu de 2 zile în Mureș, Brașov și Prahova, alături de colegii mei Vlad Hogea (prim-vicepreședintele PRU), Horațiu Șerb (secretar general adjunct), George Roncea (vicepreședinte) și Ana Maria Savu. Mă bucur că am găsit și în Mureș (unul dintre centrele vitale ale naționalismului românesc) patrioți adevărați, dedicați idealurilor naționale și foarte conștienți de provocările cu care ne confruntăm din partea extremismului maghiar. Lansez, cu această ocazie, o invitație deschisă către organizațiile cu care ne-am întâlnit la Târgu Mureș să vină alături de Partidul România Unită, pentru a apăra ființa națională și a stopa maghiarizarea Transilvaniei. Mă refer la Forumul Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș, condus de avocatul Ioan Sabău-Pop, la Uniunea Vatra Românească, aflată sub îndrumarea ing. Florin Oproiescu, la Asociația „Avram Iancu” și la președintele acesteia Ioan Berța, și, nu în ultimul rând, la Despărțământul Astra.

Cum vrea Partidul România Unită să schimbe fața României?
Ne bazăm acțiunea politică pe identificarea celor patru crize adevărate care au lovit România: criza morală, de identitate, criza demografică și, ca o consecință a primelor trei, criza economic, precum și pe consolidarea pilonilor care susțin o națiune: educație, sănătate și siguranța cetățenilor. Doctrina noastră este național-democrată, pe urmele marelui Nicolae Iorga, și în acest sens ne deosebim de tot ceea ce există astăzi pe eșichierul politic românesc. Avem de apărat Transilvania de extremismul maghiar, dar și de realizat reîntregirea României prin reunificarea celor două state românești despărțite artificial de o graniță conjuncturală inventată pentru a slăbi neamul românesc. Propunem un suflu nou în politică, oameni noi, respectul tradiției, credința și valorile strămoșești ca bază de acțiune și de construcție politică.

Cum se raportează PRU la apropiatele alegeri prezidențiale?
Oricine ar câștiga aceste alegeri, România le va pierde cu siguranță pentru că actualii candidați cu șanse sunt reprezentanții unor tabere cu interese precise și deloc favorabile țării. Interesele personale și de grup nu au cum să genereze un președinte pentru România, oricine ar câștiga va fi președinte pentru cei care l-au susținut direct, l-au ajutat și l-au sponsorizat. Atât. Îi îndemn de aceea pe română să meargă la vot ca să diminuăm riscul ca votul lor să fie furat, dar să-l anuleze scriind Vlad Țepeș pe buletinul de vot, pentru a arăta clasei politice că a venit vremea pentru o altfel de raportare la această țară.

Cum definiți naționalismul PRU?
Suntem adepții unui naționalism modern, inteligent și realist, nu dorim nici izolarea României, nici adversități cu alții, dar nici nu putem permite să fim călcați în picioare și transformați într-o colonie economică, socială sau de altă natură. Ne afirmăm dreptul la identitatea românească inclusiv în cazurile pe care anumite cercuri de influență străină insistă să le acceptăm, cum ar fi căsătoria homosexualilor, lucru pe care PRU îl respinge ferm ca un atac la valorile și bunul simț al neamului nostru. Protecționismul economic este un principiu la care ținem mult, îl practică de altfel și țările care ne vor critica primele în momentul în care noi îl vom pune în aplicare, pentru că România este tratată ca o țară de mâna a doua și i se impun lucruri pe care alții le evită fățiș, cum de exemplu renunțarea la capitalul autohton și dependența economică totală de importuri. Nu putem fi o țară puternică dacă noi nu mai producem nimic ci importăm scump mărfuri de proastă calitate, așa cum se întâmplă în prezent! Naționalismul nostru este ceva firesc: avem o țară și vrem să o mai aibă și copiii, și nepoții noștri. Pe cine deranjează acest lucru înseamnă că ne-a pus gând rău, și nouă, românilor, și acestei țări construite cu sânge.

Ce mesaj le transmiteți mureșenilor?
Am un mesaj special atât pentru mureșeni, cât și pentru românii din Harghita și Covasna și, în general, pentru cei care locuiesc în Transilvania și se confruntă cu un proces asiduu și pervers de maghiarizare. Nu vom permite Ungariei să pună mâna pe pământul românesc și nici nu vom lăsa UDMR sau alte formațiuni maghiare să dicteze politica de la București împotriva intereselor naționale. PRU își asumă ca obiectiv oprirea iredentismului maghiar și apărarea Transilvaniei de avansurile nepermise ale Budapestei care sprijină formațiunile maghiare din România pentru a nega dreptul românilor de a trăi în propria lor țară. Toată această creștere a agitației autonomiste are loc, nu întâmplător, într-o perioadă tulbure în care Rusia încearcă să-și extindă zona de influență, iar Budapesta lui Viktor Orban este parte din acest proces. De aceea, acțiunile UDMR și ale celorlalți agenți de influență ai Ungariei sunt o amenințare la adresa securității naționale, pentru că reprezintă încercări ale Moscovei de a destabiliza România din interior prin coloana a V-a a extremismului maghiar. Atragem atenția mereu asupra acestui lucru și vom acționa și politic cu fermitate, pentru a opri acest flagel.

Care este cel mai important lucru pe care ar trebui să îl facă românii în acest moment în care vremurile sunt atât de potrivnice binelui lor?
Cel mai important lucru este să ne iubim și să ne respectăm țara, precum și să ne cunoaștem și să ne apărăm valorile naționale, pentru că numai astfel vom rezista asaltului celor care ne vor împărțiți, sfărâmițați și neputincioși și care vor să ne cumpere pe nimic sau, dacă se poate, să ne ia pe gratis cu totul. Întâi este cultura și apoi civilizația. Dacă nu ne apărăm cultura și identitatea, nu vom rezista nici ca civilizație, pentru că presiunile sunt imense în sensul dezbinării și supunerii. Dacă nu ne iubim limba strămoșească, cultura și credința, nu vom mai fi o națiune, ci o populație ușor de supus și de manipulat conform unor interese străine de binele poporului român. Așadar, ancorarea în tradiție și în identitatea românească nu e opțională, nici un moft pentru timpul liber, ci o necesitate a supraviețuirii noastre ca neam pe aceste meleaguri.

Interviu realizat de Mariana Cristescu / Cuvantul liber, Targu Mures

Sursa: Romania Unita Info

,

A învățat limba română la Moscova și a slujit-o cu dăruire, sacrificiu, credință și speranță la Chișinău.

”Nebănuita forță a scenei” este cartea vieții, activității profesionale puse în slujba publicului și a culturii naționale a renumitei actrițe a Teatrului Eminescu din Chișinău, Ninela Caranfil.

Lansarea acestei cărți la București, la Muzeul Țăranului Român s-a făcut prin implicarea doamnei Ambasador Iulia Gore Costin, Înalt reprezentant al Guvernului României și domnului Mihai Nicolae președinte al Institului Frații Golescu.
Despre omul, artistul,ministrul, Ninela Caranfil a vorbit elogios Dl.Mircea Druc evocînd perioada studenției acolo unde dna. Ninela și-a desăvîrșit limba română, s-a format ca artist cu riscul învinuirilor de loc ușoare de naționalist român sau chiar agent.

Doamna Iulia Gore Costin recunoaște ”Noi cei din Moldova de dincolo de Prut am fost niște privilegiați pentru că am crescut la școala la care Ninele Caranfil a avut întotdeauna un cuvânt hotărâtor. Pentru mine Ninela Caranfil nu este doar o actriță extraordinară, este un om,un punct de reper, iar pentru multi dintre noi a fost și rămîne o conștiință vie.”

Bucuria întîlnirii cu Ninela Caranfil doamnă a teatrului românesc a fost scurtată de graba de a ajunge la spectacolul susținut pe o scenă Bucureșteană de Teatrului Eminescu din Chișinău un alt eveniment ce ar fi merita o mai bună mediatizare în arealul media românesc. Dar…
Să ne trăiți stimată domnă Ninela Caranfil!

Marian Clenciu, Președinte C.N. Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina

www.probasarabiasibucovina.ro

Mircea Druc, Iulia Gore Costin, Ninela Caranfil

Ninela Caranfil s-a născut la 17 iunie 1947, în Satul Nou, Raionul Cimișlia, Republica Moldova. Este o actriță, artistă emerită din Republica Moldova. Este absolventă din 1969 a Institutului de Artă Teatrală „Anatoli Lunacearski” din Moscova, Uniunea Sovietică (azi Federația Rusă), specialitatea — Actor teatru și film. Din 1969 este angajată la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, din Chișinău, Republica Moldova. A fost viceministru al Culturii în R. Moldova.

Despre  „Nebanuita forta a scenei”

Dupa ce a semnat volumul „Tacerea de pana la cuvant” si a inregistrat doua CD-uri – „Dorul infinitului din noi”, cu poezie romaneasca, si „Ruga”, cu o selectie din Psalmii lui David, – cunoscuta actrita Ninela Caranfil ne ofera o noua surpriza – cartea intitulata sugestiv „Nebanuita forta a scenei”.

Aparuta la Editura „Prometeu”, culegerea a fost lansata, in prezenta unui public select, la Biblioteca municipala „B. P. Hasdeu” din Chisinau. Cartea este dedicata luminoasei amintiri a parintilor actritei, Maria si Chiril Caranfil, autorul si coordonatorul proiectului fiind distinsul om de cultura, ziaristul si lingvistul Vlad Pohila, moderatorul manifestarii.

Chiar din primele pagini, autoarea isi exprima gratitudinea pentru familia Daneo Cadoppi si Nina Gorincioi-Cadoppi, fara a caror generozitate aparitia acestei carti ar fi fost irealizabila. Coperta cartii este ilustrata cu „Primavera” lui Sandro Botticelli, iar in interior sunt reproduse lucrari grafice de Teodor Buzu.

Pe marginea volumului s-au pronuntat mai multi vorbitori: directoarea institutiei-gazda, dr. Lidia Kulikovski, publicistul Constantin Tanase, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, acad. Mihai Cimpoi, Nina Gorincioi-Cadoppi, Mariana Druc, Victoria Usatiuc s.a. Cu o felicitare aparte a fost prezent interpretul de muzica populara Mihai Ciobanu.

Cartea se deschide cu jurnalul autoarei, primele doua capitole fiind intitulate „Jurnalul unui rol nejucat” si „Jurnalul unei calatorii in Italia”. Urmeaza un capitol in care autoarea insereaza tablete despre colegii de scena si prietenii sai, la aniversari si cu alte ocazii. Volumul cuprinde si cateva interviuri realizate de-a lungul anilor cu semnatara, precum si un compartiment intitulat „Cu drag despre Ninela Caranfil”.

„Intr-o lume a nesanselor si a urii, asa cum a fost (si mai este inca) partea de tara in care traim, actrita Ninela Caranfil nu a coborat niciodata nici de pe tronul ei de actrita, daruit de bunul Dumnezeu, nici de pe cel al zambetului optimist care purifica si imbarbateaza pe altii. De fapt, Ninela Caranfil nici nu poate fi inchipuita fara acest zambet proverbial pe buze, fara optimismul benefic pe care il solicita si sufletul nostru de la actor”. Sunt randuri desprinse dintr-un eseu semnat de regretatul regizor si scriitor Andrei Vartic. (Sursa: Timpul.md )

Recital de poezei, Ninela Caranfil, pentru ostașii R. Moldova: „Să văd ce-i zice tu” (Gr. Vieru)

Recital de poezie: Ninela Caranfil alături de Vlad Pohilă

Aranjament editorial – Dorian Theodor

,

Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane (ISPRI), in parteneriat cu CLUB ROMANIA, au organizat azi, 8 iulie a.c., in „Salonul Carol” al Bibliotecii Centrale Universitare, lansarea volumului academicianului MIRCEA MALITA, „Cold War Diplomacy”, volum aparut in Statele Unite ale Americii.

Au participat la aceasta lansare/evocare, in calitate de prezentatori, alaturi de Academicianul Mircea Malita, Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii Nationale, Remus Pricopie, Ministrul Educatiei Nationale, Emil Hurezeanu, realizator Digi24, Membru in Consiliul Director al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN), Prof. Univ. Dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane.

Academicianul Mircea Malița a participat la evenimente majore ale Războiului Rece și a câștigat la nivel mondial respectul liderilor din Statele Unite, Europa de Vest și din țările ieșite din perioada colonială. Memoriile sale sunt mărturia unui martor ocular al evenimentele publice și a  discuțiilor ce au avut loc în spatele ușilor închise, în timpul celor mai tensionate momente ale Războiului Rece,  criza rachetelor din Cuba, invazia Cehoslovaciei și jocul  României pe plan mediatic, diplomatic și inteligence pentru a evitat o soartă similară.

România Breaking News va reveni cu amănunte din cadrul lansării de excepție care a avut loc azi la Biblioteca Centrală Universitară.

lansare-Cold-War-Diplomacy (1)

lansare-Cold-War-Diplomacy (2)

 

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press