Foto-Video/ „Chișinăul dispare! …dispare Chișinăul istoric!” – Iurie Colesnic la prezentarea „Chișinăul nostru necunoscut” la Târgul de Carte Gaudeamus din București

Scriitorul Iurie Colesnic, de zeci de ani vine în fața cititorilor cu file inedite din istoria și cultura spațiului basarabean.

Zilele acestea în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, ediția 2015 (22 noiembrie), a venit și rândul Bucureștiului să cunoască prin lansarea unui nou volum  din „Chișinăul nostru necunoscut”, o poveste despre un Chișinău miraculos: cu monumente, personalități, fapte culturale impresionante. „A venit timpul să vorbim despre un Chișinău, care dispare, iar altul care întârzie să apară…”, spunea Iurie Colesnic la una din lansările ediției anterioare a volumului la Chișinău.

Poetul Ion Hadârcă consideră că Iurie Colesnic, practic, și-a consumat viața în arhive, dar a scos la suprafață comori nebănuite. „Astfel transpare un Chișinău aproape miraculos, un Chișinău al unor mari arhitecți, al unor noi idei și mari perturbații istorice. Atunci când închizi cartea aproape că ai nostalgia că acel Chișinău aproape necunoscut nu mai este în realitate, a dispărut”, spune Ion Hadârcă.

De la prezentarea grafică a copertei volumului, până la fiecare dintre cele 630 de pagini de text și vechi fotografii: totul poartă amprenta și aerul unei epoci dispărute. „Ideea acestei cărți este de a păstra neatinsă o imagine a Chișinăului din trecut. Îmi propun să sensibilizez cititorul, să-i arăt că totul fuge și ceea ce vine peste noi, un alt Chișinău, o să șteargă urmele unui Chișinău foarte frumos care rămâne în trecut”, a mărturisit autorul în cadrul lansării de la Chișinău, citat de Tele Radio Moldova.

Chișinăul nostru necunoscut…

Dincolo de orașul marilor clădiri, dincolo de celebrele conace și vile pe care le înalță oamenii bogați din Republica Moldova, există un alt Chișinău, nevăzut, neauzit, dar intuit de acei care iubesc trecutul și mult regretat de cei care cred că frumusețea este eternă, iar arhitectura este una din matricele care pot păstra această frumusețe, dăruindu-i eternitatea.
Sunt convins că chiar în aceste clipe undeva pe birourile funcționarilor de la primărie sunt semnate și contrasemnate documente care vizează soarta puținelor clădiri care au supraviețuit celor două războaie mondiale și marii noastre indiferențe. Dar tot noi vom fi acei care într-o zi vom fi nevoiți să spunem cinstit că am fost nepăsători față de patrimoniul nostru cultural, și abia atunci vom aduna toate cioburile, vom aduna toate fărâmele de poze și vom tipări un album care probabil așa se și va intitula:  Necunoscutul Chișinău.
Anticipăm acea tristă situație și propunem cititorului un Chișinău al nostru, necunoscut…

Chișinăul lui Iurie Colesnic este lider la vânzări în Librăriile Cartier – Librăriile Cartier

Video: Iurie Colesnic – „Chișinăul nostru necunoscut”, lansare la București

Iurie Colesnic o personalitate a vieții culturale și sociale din Basarabia

Iurie Colesnic s-a născut la 12 august 1955 în satul Dereneu/ Călărași, Basarabia. Activitatea sa cuprinde un larg spectru cultural : poet, scenarist, istoric al vieții literare, culturale și sociale din Basarabia, editor, publicist, activist pe tărâm obștesc.

Este licențiat al Institutului Politehnic din Chișinău. A lucrat ca referent la Societatea «Știința» (1979-1980), professor de tehnologie specială la Școala tehnică-profesională Nr. 10 din Chișinău (1980-1983), redactor-șef și director artistic la studioul Anima-film (1986-1991), director al Centrului de muzeografie «Mihail Kogălniceanu» (1991-1995, în present, Muzeul literaturii române «M. Kogălniceanu»), concomitant deținând și funcția de director al Editurii Universitas (1991-1993), apoi director al Editurii Enciclopedice «Gheorghe Asachi» (1993-1995). În anul 1995 fondează editura Museum, care în 1996 devine parte a unei structuri mai complexe – Casa Cărții «Mitropolit Petru Movilă» , la care este director.

Iurie Colesnic a debutat în presă încă în anii de școală, cu poezii – mai întîi în ziarul raional «Zorile» din Călărași. În anii studenției la Politehnica din Chișinău a activat la cenaclul literar «Ritmuri». Tot în perioada studenției își face debutul în revista «Nistru» (Nr. 4, aprilie 1977). Mai târziu publică culegerea de versuri pentru copii «Puiul îndrăzneț» (1980), urmată de alte cărți destinate micuților: «Țara cu luceferi» (1986), «Învăț să zbor» (1992), « Necazul ariciului» (1996). Se remarcă prin plachetele lirice destinate adulților: «Arta memoriei » (1987), «Arheologii interioare» (1991), «Spirala lui Arhimede» (1994), «Mi-i dor să vă spun» (2004).

Ca istoric și critic literar s-a impus prin volumele: «Doina dorurilor noastre» (1990, eseuri despre Alexe Mateevici), «Scurtă istorie a cărții românești» (în colaborare, București, 1994), «Dicționar-antologie de istorie și teorie literară» – autor de proiect, editor, în colaborare cu L. Bucătaru, apărut în mai multe ediții consecutive (2001, 2002, 2003). Remarcabile sunt lucrările lui Iurie Colesnic consacrate unor poeți, prozatori, critici și istorici literari români, mai ales basarabeni, sau al căror destin a fost legat de Basarabia – articole, studii, eseuri, fișe biografice, documentări inedite etc., risipite în presa periodică de la Chișinău, ulterior incluse în volume, în primul rând în serialul «BASARABIA NECUNOSCUTĂ» (10 volume).

O realizare deosebită a cercetătorului Iurie Colesnic este volumul «Generația Unirii» (2004), care continuînd volumul «Sfatul Țării» (1997) este o profundă analiză a dominantei de la începutul sec. al XX-lea, IDEEA UNITĂȚII DE NEAM ! Autorul prezintă o multitudine de personalități din Basarabia care au activat și luptat pentru IDEALUL UNIRII CU PATRIA MAMĂ ROMÂNIA !

Iurie Colesnic este un bun manager al activității editoriale, a tipărit cărți în condiții materiale nefavorabile. El nu acceptă pentru tipar orice manuscris, vrea ca volumul editat să trezească curiozitatea cititorilor și să le fie utile pentru formarea ca oameni de cultură și adevărați patrioți.

Activitatea de editor a lui Iurie Colesnic s-a axat pe două direcții distincte: scoaterea unor volume cu caracter enciclopedic și tipărirea, cu ample studii introductive a unor opere inedite, date uitării sau interzise în anii de regim totalitar. Exemple sunt dicționarele enciclopedice «Chișinău: enciclopedie» (1997), «Sfatul Țării»: enciclopedie» (1998), «Femei din Moldova: enciclopedie»(2000). Alte volume cu caracter enciclopedic și monografic, îngrijite și prefațate de Iurie Colesnic sunt: Z. Arbore «Dicționarul geografic al Basarabiei» (2001), Gh. Bezviconi «Necropola capitalei» (1997), Gh. Bezviconi «Scrieri despre Chișinău» (1996), Șt. Ciobanu «Chișinăul » (1996), N. Iorga. «Oameni care au fost» (1990) etc.

Ca editor, Iurie Colesnic a aprobat tipărirea unor manuscrise, prefațându-le și impunându-și viziunea pentru o mai bună editare:
– editarea în premieră la Chișinău a unor vechi și valoroase manuscrise: Romului Cioflec «Pe urmele Basarabiei» (1992); Andrei Ciurunga. «Lacrimi pentru Basarabia » (2001); Leon Donici «Revoluția rusă» (1992); Onisifor Ghibu «Pe baricadele vieții. În Basarabia revoluționară» (1917-1918) etc.;
– cărți despre ocupația sovietică și efectele ei nefaste, despre rezistența antisovietică în Basarabia: Cimbriciuc «Eroi soroceni în războiul de la Nistru», (2004); V. Șt. Pirogan «Pe drumurile pribegiei» (1999); V. Șt. Pirogan «Timpuri și oameni» (2001) etc.;
– cărți despre scriitori sau cu participarea lor: «Cu tot ce-a fost odată el…» (Al. Cosmescu 1992); «Al. Cosmescu. O bibibliografie» (1997); «Al. Donos. Scriitori martiri» (2000) etc.;
– monografii ale unor localități basarabene: Bobeică : «O cronologie pentru istoria satului Cobâlca» (1999); V. Șoimaru : «Cornova» (2000); T. Țopa : «Două sate înfrățite» (2004) etc.;
– bibliografii: «Gheorghe Bezviconi. Biobibliografie»; «Al. Cosmescu. O biobibliografie» (1997); «Al. David. Tipăriturile românești în Basarabia sub stăpînirea țaristă» (1993) etc.
– varia: Ovidiu Creangă. «Epigrame și catrene» (2004), T. Butnaru, Al. Ganenco. «Istoria serviciilor secrete» (2004) etc

Surse de documentare: orasulmeuchisinau.wordpress.com, trm.md/ro/cultura, cartier.md

Publicat de autor: Daniel Siegfriedsohn– romaniabreakingnews.ro