ROMÂNIA BREAKING NEWS

Regal de poezie și cântec la București. „Dor de România”-Diana Enache, lansat la București

Mi-e dor de tine, neamul meu, român dintotdeauna... Deasupra ţări creşte-n nopţi mai liniştită luna. În ţara mea izvoare plâng, doinindu-şi româneşte Şi-n codrul mare-al lui Ştefan puterea dăinuieşte.
SHARE
, / 1714 0
Regal de poezie și cântec la București. „Dor de România”-Diana Enache, lansat la București

Dragi români, redacția România Breaking News își cere scuze pentru nerealizarea transmisiei în flux Live a lansării de carte „Dor de România” din 5 aprilie 2015 de la Blue Note Cafe. Impedimente tehnice independente de voința noastră nu ne-au permis realizarea transmisiei pe canalul YouTube.

Vă oferim înregistrarea video a evenimentului:

 

 

 

Scumpii mei, vă rog să invitați și prietenii voștri virtuali și reali la eveniment. Vin cu drag pentru voi și vreau să vă văd pe cât mai mulți! Vă iubesc! Salutări românești din Basarabia! – Diana Enache

facebook.com/events/Dor de România la București

Dragi români, dragi bucureșteni, vă invit să o cunoașteți pe Diana Enache, „fata cu tricolor” din Basarabia, a cărei frumoasă, intensă și profundă simțire românească, a șlefuit-o și a dăltuit-o prin slova românească, așternută într-un altar sublim, închinat Țării Mamă – România.

Cu acest altar, numit „DOR DE ROMÂNIA”, volum de poezii, vine în București pentru a ne împărtăși sublima ei devoțiune și credință față de Țara și Neamul din care facem parte și ea și eu, dar și tu, cel care citești aceste rânduri, fie de ești departe plecat pentru a-ți făuri un rost și un viitor ce nu l-ai putut întrezării printre ai tăi, fie de ești de prin jurul României, deși ai tăi nu au venit de undeva  pe pământul pe care s-au născut, fie  de ești încă în Țară și ai uitat între timp cât de binecuvântat ești că azi ai o Țară – România, în care trăiești,  ai o limbă românească în care poți neîngrădit să te exprimi și să te manifești și încă ai o istorie și o cultură de care să te mândrești neîngrădit la umbra unui tricolor. Poate atunci când nu le vei mai avea, tu cel ce nu prețuiești încă ceea ce ai, ai să întelegi ce moștenire și comoara prețioasă ai avut cândva. Însă cei ce le-au fost răpite aceste lucruri sfinte și dragi le prețuiesc azi mai mult decât noi, asemeni celor înfometați ce prețuiesc fiecare frimitură dintr-o pâine pe care noi, azi nu o luăm în seamă.

De dincolo de Prut, din R. Moldova, au venit mereu tot mai des semnale cat se poate de clare, că romanii din Basarabia simt și gândesc românește și doresc o reîntregire a neamului românesc.  Altarul de poeme numit „DOR DE ROMÂNIA” al „fetei cu tricolor”- Diana Enache, este exemplul cel mai viu și mai real al acestui semnal, semn și sentiment care vine de peste Prut.

Diana Enache s-a născut la 10 iulie 1994 în satul Abaclia, Raionul Basarabeasca, Republica Moldova. A absolvit școala gimnazială în satul natal și în 2013 a terminat Liceul „Vasile Alecsandri” din Chișinău.

Când a împlinit 17 ani a avut loc o seară de creație în incinta Casei de Cultură din satul natal unde s-au recitat poezii și s-au cântat melodii cu versuri din creațiile tinerei poete cu tonul dat de Isidor și Nicolae Glib.

A publicat mai multe premii la diverse concursuri de poezie naționale și internaționale.

Diana s-a remarcat mereu și prin participarea la diverse adunări, manifestări culturale și naționale românești din R. Moldova, unde de fiecare dată vine cu un tricolor românesc, de unde și numele „fata cu tricolor” și recită versuri scrise de ea, versuri închinate României, neamului românesc.

Ce mai recentă apariție a fost surprinsă și împărtășită românilor din Țară și de pretutindeni, pe canalul YouTube al redacției România Breaking News, de Ziua Unirii Principatelor, zi sărbătorită și la Chișinău chiar într-o Piață unde tronează solemn Domnul Unirii – Alexandru Ioan Cuza. Și aici, eroina noastră a venit cu un tricolor româesc și a recitat versuri în cinstea Unirii de la 1859.

În drapelul tricolor flutură sufletul colectiv al neamului românesc. La mulți ani, România! La mulți ani, români!

Dragi români, de ziua Unirii Principatelor Române, un dar de simțire și solidaritate românească din partea românilor basarabeni adunați la bustul Domnului Unirii – Alexandru Ioan Cuza din Chișinău. Recită Diana Enache, o tânără și talentată româncă din Basarabia (R.Moldova) laureată a Festivalului de Poezie din Medgidia  în anul 2014.

Haideți dragi români, dragi bucureșteni, cu mic cu mare să îi urăm bun venit Dianei Enache în Capitala tuturor românilor, duminică pe 5 aprilie, la Blue Note Cafe, unde volumul de poezii „Dor de România” va fi lansat pentru prima oră la București în compania actriței Doinița Ghițescu, a talentatului Octavian Mândruță care va acompania la chitară și voce dar și a lui Marian Starcea, un celebru compozitor de la Chișinău care va acompania la pian.

Dorian Theodor / România Breaking News

***

Mie dor de România

Mi-e dor de Tine, Țara mea, mai mult ca niciodată,

Mi-e dor de Prutul răstignit în sârma înghimpată,

Mi-e dor de Dunărea în val, câmpiile în floare,

Mi-e dor de cântec și de steag, de munte și de mare.

 

Mi-e dor de tine, neamul meu, român dintotdeauna…

Deasupra țări crește-n nopți mai liniștită luna.

În țara mea izvoare plâng, doinindu-și românește

Și-n codrul mare-al lui Ștefan puterea dăinuiește.

 

Și fiecare bob și stea cunosc aceeași limbă,

Să-ncerce orice uragan, credința nu ne-o schimbă

Al nostru este viitorul, prezentul și trecutul

Când Eminescu susținea – „Suntem români și punctum!”

 

Mi-e dor de voi, toți frații mei, care sunteți în țară

Și zi de zi ne așteptați flămânzi și triști în gară.

Aș vrea să facem pod de flori și să zidim vecia,

Mi-e dor să-ngenunchez la Prut, mi-e dor de România

 

Tu, doar Tu ești Țara mea,

Câte țări puteam să văd cunoscute și bogate,

Românie, tu rămâi cea mai scumpă dintre toate.

Îmi ești leagănul și dorul, casa veche cu pridvor,

Dar și iernile mai blânde, dulcea apă de izvor.

 

Ai crescut mari stâlpi ai vremii, mari actori și interpreți

Și ai fost cântată-n imnuri și ode de poeți,

Iar în timpuri de restriște ai știut să te impui

Și nu ți-ai cedat trecutul și nici limba nimănui.

 

Ai rămas pe harta lumii – o icoană și mai mult

Pentru felul tău cel dacic, existent de mai demult.

E norocul meu pe viață:„ Tu, doar tu ești Țara mea.”

Cum în cer am doar o stea!

 

Mândră sunt și fericită să adorm la al tău sân

Și cu demnitate-oi spune tuturor ca sunt român!

Imi asum măreața grijă să reziști ca în trecut,

Nu cumva să-ți inventeze moscoviții încă un Prut,

 

Să nu-ți fure mersul ager din răstimpul strămoșesc

Sau să-ți murdărească graiul de o viață românesc…

Tricolorul să triunmfe, nu să vină alții stăpâni,

Ca iubirea pentru țară-n suflete de români!

pentru români cu drag,

Diana  Enache

Scumpii mei, vă rog să invitați și prietenii voștri virtuali și reali la eveniment. Vin cu drag pentru voi și vreau să vă văd pe cât mai mulți! Vă iubesc! Salutări românești din Basarabia! – Diana Enache

facebook.com/events/Dor de România la București

Organizatoarea acestei lansări de carte este Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, alături de partenerii: Organizația Studenților Basarabeni și Institutul Frații Golescu. Parteneri media: România Breaking News și Revista Cronici Bucovinene.

Pentru românii care nu pot fi de față, România Breaking News va transmite Live evenimentul, chiar aici pe această pagină.

Lansarea va avea loc pe 5 aprilie, ora 16.00, la Clubul Blue Note Cafe din Str. Nicolae Filipescu nr. 53-55

Lidia Grosu, despre Diana Enache :

Poeta Diana Enache: chemarea zborului Pornind de la ideea lui Lucian Blaga că „nici un popor nu e atât de decăzut încât să nu merite să te jertfești pentru el, dacă îi aparții”, tânăra poetă Diana Enache, cetățean fidel Țării și originii sale pășește demn pe făgașul poeziei patriotice cu un conținut miezos (“Ai rămas pe harta lumii – o icoană și mai mult/ Pentru felul tău cel dacic, existent de mai demult. / E norocul meu pe viață: “Tu, doar tu ești Țara mea”,/ Unica ești cum e mama, cum în cer am doar o stea!”(Tu, doar tu ești Țara mea)), îndemnându-ne să ne pătrundem de acesta cu ochii sufletului și să-l parcurgem întru a ajunge la esențele toate prin credință și iubire de neam, așadar și de Dumnezeu, pentru că “Cine nu-și iubește Patria, nu poate iubi nimic”, afirma Byron. Eul, în dezamăgire, cu presentimentul că un regim de teroare ar putea să facă uz de forță și să-i stranguleze, prin ideologizare, cele sfinte, acumulate în suflet, apelează curajul străbunilor (“Viața iarăși ne-a trădat, / Rostul nu mai are scuză. / De s-ar face astăzi Cuza / Poate că ne-ar fi salvat”(De s-ar face Cuza)) și, cuprins de revoltă, pledează pentru apărarea valorilor naționale (“Ridică-te, tată, și-ți apără Țara, / Și-ți apără limba ce arde ca para / Și cere dreptate pentru români! / Cu tricolorul să mergi și-n revoltă / Adună de veacuri frumoasa recoltă / Pe maluri de Prut să-i stârpești pe străini”(Ridică-te)), dat fiind că „Patriotismul nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenția că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic”( Mihail Sadoveanu) Prizonier al dorului de tot ce este ideal național, pasionat de această ipostază, eul traversează “viața (care) este doar un cânt ce nu vine-n reluare!” și adună în buchet de alese melodii pe diverse note ale stărilor sufletului – de îndemn, revoltă, chemare, încurajare, mobilizare – în versurile: “Îndemn la ReUnire”, “Aceeași cale, “” Foametea”, “O stea”, “Bocet Râului Prut”, “Limba Română”etc., etc. Astfel, imprimă mister valorilor, ce vor rămâne inestimabile, cu veșnicia frumuseții, indiferent de direcția curgerilor timpurilor, unele percepute ca stigmatizări abuzive îndeosebi când este vorba de denumirea corectă a limbii române, care este suflu ce ne asigură existența precum natura cu tot ce a lăsat în ea Cel de Sus: “Acest grai văzut ca o comoară, / Ca o pâine caldă, codru des, / N-are cum vreodată să dispară – Va rămâne veșnic într-un vers…” Așa cum cuvântul este unitatee de bază a vocabularului unei limbi vorbite, el rămâne pentru omul de creație taina ce urmează să fie nu interpretată, ci descoperită în care să te simți freamăt și siguranță a clipei viitorului , dar care nu poate exista în afara trecutului: “Prin timp trecut e clipa ce-o aștepți / Când te visezi cântându-ți legământul. / Privind cu ochi cuminți și înțelepți / Tu ai putea să înțelegi cuvântul…” (Tu nu poți ști…cuvântul) Mitul pământului apare într-o odă de o frumusețe aparte în care răsună vocea Tatălui într-o reformulare după săvârșirea păcatului de către Adam Și Eva: În sudoarea fetei tale îți vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care ești luat; căci pământ ești și în pământ te vei întoarce”.(Biblia Facerea (Geneza), CAP.3,P.19). Or, calea între început și nesfârșit nu este atât de simplu să o parcurgi dacă nu te pătrunzi mai întâi de limbajul frumuseții, pentru că vrajă se înscrie pe fiecare chip truda Celui de Sus : “Sunt ce sunt, sunt ce vede lumea, / Cum mă crede dânsa poate sunt. Sunt pustiul când se lasă bruma, / Pân-la urmă – bulgăr de pământ…”… Modelată din el, din acest bulgăr de pământ,oamenii devin un continuu circuit, ce urmează să se aștearnă urme adânci (“Sunt ce sunt – ceea ce a dat Domnul, / Umbră ne-nsemnată, glas de vânt, / Sunt frumosul când învie pomul / Lângă tristul bulgăr de pământ ), revenind de fiecare dată la muma- humă întru a lăsa viitorul să respire cu misionarismul împlinit: „Sunt ce sunt – copilă pentru mama, / Sunt mister în ochiul ei plăpând. / Sunt cocorul care pleacă toamna / Și se face bulgăr de pământ / Sunt ce sunt – un vis, o arătare, / Groapă neagră, joc pentru mormânt, / Taină sunt din lacrima de zare / Inundată-n bulgări de pământ. Sunt ce sunt – pustiu sau rătăcire, / Margine de sunet sau cuvânt. / Sunt un om ce crede în iubire / Și se face bulgăr de pământ (Bulgăr de pământ)” În acestă rotație există sensuri pe care ești mobilizat să le percepi pentru a te realiza, a te înscrie dacă nu într-o desăvârșire, cel puțin într-o continuu tentație de farmec ce se pretează teorie a relativității:“De nu poți să fii un an – / Fii o zi, o zi de vrajă! / De nu poți să fii un lan – Fii un bob, dar plin sub coajă…”(Fii). Poeta Diana Enache este chemată de zborul înalt spre perfecțiunea ce nu cunoaște limite, inclusiv cea a omului de creație… Lidia GROSU

Părerea ta contează

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press