ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Paraschiva Abutnaritei"

Paraschiva Abutnaritei

,

La 27 martie 2017 s-au împlinit 99 de ani de când Sfatul Țării din Basarabia, președinte Ion Inculeț, vota unirea cu România ”de-a pururi și totdeauna” în ”puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor”, după cum specifică Actul Unirii, în care se precizau și hotarele acestui ținut, stăpânit de Imperiul Țarist vreme de peste 100 de ani.

Unirea aceasta, un act firesc, a durat doar 22 de ani, prin Ultimatumul din 1940, pământul dintre Prut și Nistru, parte din străvechea Moldovă a lui Ștefan cel Mare, a fost ocupat de Uniunea Sovietică, devenind R.S.S. Moldovenească și mai pierzând ulterior o parte din nord – Hotinul – și una din sud formată din trei raioane, în favoarea Ucrainei. Aceasta a fost istoria pe care nu trebuie să o uităm, pentru că pasul făcut în 27 martie de către basarabeni a fost unul uriaș spre întregirea României.

O emoționantă manifestare dedicată acestui moment istoric s-a desfășurat la Casa de Cultură ”Platon Pardău” din Vatra Dornei, în organizarea Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a Bibliotecii Municipale ”G. T. Kirileanu” și a instituției gazdă. Istoria acestui vechi ținut românesc, devenirea sa în timp, s-a conturat din intervenția prof. Jenica Romanică, vicepreședinte a Arboroasei, care s-a referit la opiniile ziaristului Mihai Eminescu despre Basarabia, reieșite din trei articole publicate în ziarul ”Timpul” în 1878.

Eminescu și Basarabia

Eminescu sublinia că acest ținut este pomenit de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, că a fost mereu disputat între ruși și otomani și că în 1812, rușii au ocupat Basarabia ”nu cu sabia ci prin fraudă”. Prof. Romanică a mai remarcat ”Eminescu a fost marcat de situația românilor în general, pe care a prezentat-o dur, dar în spiritul adevărului și această atitudine i-a cășunat”. Bibliotecar coord. Nicoleta Todașcă a prezentat o hartă a ținutului așa cum este în prezent și a completat aspectele desprinse din publicistica lui Eminescu cu cele din lirica sa, ilustrând cu fragmente din poezia ”La arme”.

Referiri la istoria Basarabiei, la acest teritoriu pierdut pentru a doua oară în cel de-Al Doilea Război Mondial a făcut, cu pertinența cunoscută, prof. Victoria Ostaficiuc. „În perioada ce a urmat s-a dus o intensă politică de deznaționalizare. Poporul a fost dus în imperiile de gheață ale Siberiei, intelectualitatea a fost decimată. S-a revenit foarte greu din această situație, s-au ridicat alți intelectuali, în special artiști care au militat pentru românism, dar a căror soartă s-a frânt ciudat ˂în accidente˃ (spre exemplu șoții Teodorovici, GrigoreVieru, ș.a.)” a subliniat distinsa vorbitoare.

Idealul reîntregirii este unul îndepărtat

Prof. Ostaficiuc s-a referit la situația prezentă acum în Republica Moldova, precizând că idealul reîntregirii este unul îndepărtat date fiind condițiile externe și interne nefavorabile, cunoscută fiind atitudinea pro-rusă a actualului președinte al republicii.

O interesantă carte despre acest ținut intitulată ”Basarabia de altădată (cu imagini de zi)”, o antologie de texte alcătuită de Liviu Papuc și Olga Iordache, apărută de curând la editura Alfa, a fost prezentată de col. (r.) Ioan Abutnăriței. Urmărind un fir cronologic, volumul își propune să reliefeze o ”minimă și superficială evoluție/ devenire istorică a locurilor străbătute” (din ”Cuvântul însoțitor” al antologatorilor). Vorbitorul a considerat că volumul corespunde nevoii de a se vorbi despre Basarabia interbelică, incluzând note de călătorie, vizite realizate în acest ținut de diverse personalități, care au evidențiat starea școlii, a bisericii, a infrastructurii slab dezvoltate, a societății în general și au prezentat vestitele cetăți medievale și frumusețea naturală a acestui ținut. Foarte multe articole selectate de antologatori din ziarele și revistele vremii se referă la Nistru ”granița noastră și a civilizației europene”, iar concluzia generală care se desprinde din volum este că sentimentul național s-a păstrat mai ales la sat.

Un frumos poem propriu intitulat ”Basarabia” a recitat Gruia Ungurian, iar elevii de la școlile gimnaziale au recitat versuri din poeți basarabeni. Îndrumați de prof. Alina Leonte Dupu, Andra Roxana Persic, Cosmina Beșliu, Larisa Ionela Buzilă, Raluca Lungoci, Alexia Strugaru, Ștefan Nicolae Morariu și Victor Teodor Chriac de la Școala Gimnazială Nr. 4 au selectat versuri din poeții Ion Vatamanu, Mihail Ion Ciubotaru și Grigore Vieru. Miruna Buculei și Georgiana Alupei, de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumate de prof. Otilia Nilaș au recitat poeme semnate de Grigore Vieru și Vlad Pârâu. Pasionat cercetător în domeniul istoriei, Paul Brașcanu a prezentat un set de fotografii sugestive din perioada 1834 – 1940, ilustrând acest ținut (imagini din orașe și sate, figuri de țărani, vizite ale membrilor Casei Regale, ș. a.).

Am reascultat câteva dintre cele mai emoționante cântece interpretate de soții Doina și Ion Aldea Teodorovici: Răsai, Reaprinde-ți candela, Maluri de Prut. Cu acest prilej, biblioteca municipală a realizat o expoziție de carte intitulată ”Unirea Basarabiei cu patria istorică – un pas spre Marea Unire”.

Demersurile noastre își propun cunoașterea și respectarea adevărului istoric, omagierea înaintașilor care au luptat și s-au sacrificat pentru idealuri nobile.

Foto.: Paul Brașcan

Pentru romaniabreakingnews.ro Paraschiva Abutnăriţei – Președinte Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala  „Arboroasa” Vatra Dornei

 

,

Ziua de 1 martie a adus și dornenilor mult soare și gingășia nelipsiților ghiocei care vestesc primăvara, dar și nedisimulată bucurie pentru cei care au fost prezenți la Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu” pentru a-l sărbători pe nemuritorul Ion Creangă.

Elevii clasei întâi A de la Școala Gimnazială Nr. 4, mai frumoși ca niște ghiocei, fiind îmbrăcați în frumoase costume populare, conduși de învățătoarea Viorica Afloarei, organizatoare a manifestării împreună cu biblioteca, au fost principalii protagoniști ai întâmplărilor desprinse din minunata operă a hâtrului humuleștean. Din sala arhiplină i-au urmărit cu emoție părinții, frații mai mari, bunicii și membrii Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, colaborator fidel al bibliotecii.

Nicoleta Todașcă, bibliotecar coordonator a subliniat, în deschiderea manifestării, însemnătatea acestei zile pentru cultura română, zi în care s-a născut ”mărțișorul literaturii române”, cum mai este supranumit Ion Creangă și a prezentat expoziția de carte de autor și despre autor organizată cu acest prilej, sub genericul ”Ion Creangă – cel mai iubit povestitor”. Cu tactul pedagogic cunoscut, fiind și o foarte apreciată învățătoare, scriitoarea Anica Facina a susținut o lecție interactivă vizând cunoașterea operei scriitorului aniversat, pe parcursul căreia copiii au recunoscut cu bucurie titlurile vestitelor povești, au prezentat succint conținutul unora dintre ele, dovedind că iubesc lectura, că sunt fascinați de frumusețea operei nemuritoare a humuleșteanului, chiar dacă trăiesc în era digitală.

Concluzia propunătoarei acestui moment a venit de la sine: a fost nu un test, ci o invitație la lectură și la alegerea unor modele pozitive pe care le oferă această operă și, în general, operele literare valoroase. Am subliniat capacitatea operei lui Creangă de a fi transpusă dramatic și în versuri, datorită viziunii sale regizorale, mai ales în ”Amintiri din copilărie”, unde lumea este văzută ca un teatru vesel, așa fiind lumea copilăriei dintotdeauna.

Învățător Viorica Afloarei a semnalat momentul următor. ”Ne întâlnim în împărăția cărților pentru a aduce un omagiu ˂împăratului poveștilor˃, făcând o călătorie în timp și în spațiu prin opera lui Ion Creangă”. Programul artistic realizat de talentații elevi ai învățătoarei Afloarei a debutat cu poezia intitulată ”La Humulești”, recitată de Alexandra și Vladimir Vasiluț. Un ”mărțișor literar” dedicat lui Ion Creangă, autor Anica Facina, a fost interpretat de Teodora, Adelina, Cosmin, Ana, Andrei, Alexandru, Ionuț, David. Au urmat Diana, Olivia, Darius, Tavi, Raluca, Cosmin, Nicoleta, care au ”transmis” o ”Scrisoare lui Ion Creangă”. Cu deosebit talent, Sara Moroșan a recitat o versiune lirică a ”Caprei cu trei iezi”, iar Lucas Rîpan, Răzvan Țabrea, Eduard Niculiță și Mihai Carpea au fost protagoniștii scenetei ”Pupăza din tei”. Toată clasa a interpretat cu bucurie cupletul atât de vesel și arhicunoscut. O altă ”scrisoare” care exprimă dorul de marele povestitor a fost interpretată de Amalia, Eva și Rareș, iar Rebeca ne-a amintit de pățania cu cireșele și jocul mâțelor cu motocei. Prezentarea scenetei ”Ursul păcălit de vulpe” a fost o revărsare de ingeniozitate – în costume și recuzită – și de talent din partea micilor artiști Cristiana Macovei, Andrei Cojocaru, Ștefan Gavriluț și Andrei Frățiloiu.

Toți participanții au trăit clipe de încântare generate de reușita manifestării și de opera marelui povestitor care a emoționat generații de copii, dar și de maturi și care va rămâne o valoare certă a literaturii române.

Pentru romaniabreakingnews.ro,  autor – Paraschiva Abutnăriţei / Foto: Simona Iftimuţ

,

„În nemărginirea timpului” – Eveniment de cinstire a Zilei Culturii Române și a Luceafărului poeziei românești la Vatra Dornei, organizat de Filiala Vatra Dornei a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala „Arboroasa” Vatra Dornei, Casa de Cultură „Platon Pardău” Vatra Dornei, Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, Biblioteca „G. T. Kirileanu”. Corespondență pentru romaniabreakingnews.ro de la Paraschiva Abutnăriței.

      Ninge peste Dorne și se aștern zăpezi grele, cum se pare că erau în acea iarnă când, în ținutul Botoșanilor, venea pe lume un copil căruia ursitoarele i-au menit să devină o stea pe cerul literaturii române, cea mai strălucitoare. Au trecut de atunci 167 de ani și puterea sa de a iradia cultură și a lumina ființa românească e parcă mai vie și are darul de a ne uni. S-au unit dornenii care-l iubesc pe Mihai Eminescu și prețuiesc moștenirea sa culturală, la gazda primitoare care este Casa de Cultură ”Platon Pardău”. S-au regăsit într-același dor membri ai Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, membri ai ”Arboroasei”, bibliotecari de la Biblioteca ”G. T. Kirileanu”, membrii Filialei Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (organizatori ai manifestării), elevi de la toate școlile gimnaziale și de la Liceul Teoretic ”Ion Luca” și profesorii lor, alți iubitori de poezie, pentru a-l omagia pe cel care este ”figura tutelară a culturii române”, cum îl numește eminescologul Nicolae Georgescu și a cinsti Ziua Culturii Române. Cuvinte, simple poate, s-au rostit cu sinceritate și emoție, cu încrederea că nimeni și nimic nu-i va lua locul lui Eminescu în sufletele românilor.

            Prof. Alina Leonte Dupu, de la Școala Gimnazială Nr. 4 a vorbit despre ”Dimensiunea religioasă a liricii eminesciene”, iar elevul său, Victor Chiriac din clasa a VI-a, a recitat poezia ”Rugăciune”. Despre tumultuoasa poveste de dragoste dintre Eminescu și Veronica Micle a vorbit prof. Jenica Romanică de la Liceul Teoretic ”Ion Luca”, poezia de dragoste eminesciană fiind ilustrată de un grup de eleve din clasa profesoarei (care au și cântat un fragment din ”Sara pe deal”). Poeta Anica Facina a ales să prezinte o ”Scrisoare către Eminescu” a preotului Alexandru Stănciulescu Bârda de la parohia Malovăț, o scrisoare – rugăciune, străbătută de laitmotivul ”Doamne, și tu l-ai iubit!” și care reiterează ideea că Eminescu înseamnă întreaga existență și spiritualitate românească. Emoționantă este și adresarea finală ”Fața Ta o-ntoarce către neamul Tău de-acum”. Poeta Facina a recitat poemul propriu dedicat poetului, intitulat simbolic ”Gorunul”, dar și un text eminescian mai puțin cunoscut ”Sus, în curtea cea domnească”. Texte postume mai puțin cunoscute au recitat și elevele Delia Cârciu, Adelina Greculeac și Anna Bacalu de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumate de prof. Ioana Iuga.

            Din cărțile de exegeză eminesciană am adus în atenție cercetarea prof. univ. Nicolae Georgescu privitoare la adevărul despre ediția princeps ”Poesii” apărută în decembrie 1883, când Eminescu era bolnav, la Viena, ediție coordonată de Titu Maiorescu. Cercetătorul lansează și motivează ideea că scenariul acestei culegeri a fost realizat de însuși Eminescu, cu mai mulți ani înainte de apariția volumului. Cartea ”Eminescu – muzician al poeziei, Enescu – poet al muzicii”, de Vladimir Dogaru, a fost prezentată de Aldona Rey Patraș. Vorbitoarea a subliniat ideile cele mai importante ce se desprind din acest volum: cei doi români geniali ”două nume sacre” se aseamănă, între ei sunt afinități lirice – izvorul de inspirație fiind ”sufletul poporului român”, amândoi sunt pătrunși ”de nepotolita sete de absolut”. Prof. Gruia Ungurian a rostit un ”Omagiu” propriu, elevii Delia Urs, Omar Al Kalfah și Teodora Tokacs, de la Școala Gimnazială Nr. 1, îndrumați de prof. Angelica Doroftiese, au recitat dintre cele mai îndrăgite texte lirice eminesciene. Un grup numeros de elevi de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumați de prof. Otilia Nilaș, au recitat versuri din și despre Eminescu, au interpretat muzică folk de referință.

            La sediul bibliotecii s-a organizat o semnificativă expoziție de carte intitulată ”Perenitatea lui Eminescu”. Scriitorul Paul Brașcanu a oferit tuturor participanților copii ale unor documente de la începutul sec. XX privitoare la opera lui Mihai Eminescu.

            Încă odată ”Eminescu ne-a mângâiat sufletele”, după cum spunea consulul general al României la Cernăuți, doamna Eleonora Moldovan la bustul lui Eminescu din curtea Casei Aron Pumnul și la statuia lui Eminescu tânăr, în ziua de 15 ianuarie 2017. Îndrăznim să credem că sufletele tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei, marile valori neputând fi îngrădite de granițe.

Pentru România Breaking News – Paraschiva Abutnăriței / Președinte Filiala „Arboroasa”  Vatra Dornei – Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina .

Fotografii realizate de: Simona Iftimuț

romaniabreakingnews.ro

,

Sub acest generic s-a desfășurat la Casa de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei o emoționantă manifestare dedicată Zilei Bucovinei și împlinirii a 98 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918. Organizatorii, Filiala ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu”, Filiala Vatra Dornei a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina și instituția gazdă, au adus astfel un omagiu marilor patrioți români care, în decursul veacurilor, au reușit să demonstreze că românii din toate provinciile aparțin aceluiași neam și unui singur pământ, iar în momentul istoric 1918 au făcut ca unitatea să devină realitate.

            Contextul european al sfârșitului de secol al XIX – lea și începutul secolului al XX – lea, care a favorizat destrămarea Imperiului Habsburgic și aplicarea principiului autodeterminării popoarelor, a fost evocat de prof. Ciprian Vrânceanu, director adjunct al Liceului Teoretic ”Ion Luca”. ”Identitatea națională a ținut flacăra unirii aprinsă. În contextul dat, România își dorea să fie o putere națională și s-a alăturat Antantei în Marele Război, după doi ani de neutralitate, obținând promisiunea de a redobândi două dintre teritoriile ocupate. Unitatea națională s-a realizat prin vot democratic și acest moment istoric va juca un rol primordial în dezvoltarea ulterioară a României”, a subliniat prof. Vrânceanu. Una dintre personalitățile care a avut un rol în acea perioadă a fost generalul Iacob Zadik, evocat de col. r. Ioan Abutnăriței. Pornind de la necesitatea ”cunoașterii istoriei adevărate, a Bucovinei și a întregii țări”, vorbitorul a subliniat faptul că gen. Zadik și trupele sale nu au ocupat Cernăuțiul în 11 noiembrie 1918, cum se mai vehiculează, atunci nu au avut loc lupte. Armata română a fost chemată să asigure ordinea și să apere pe locuitori de trupele răzlețe ucrainene sau austriece care vandalizau orașul. Prof. Iulia Juravle, de la Liceul Tehnologic ”Vasile Deac”, a făcut precizări despre integrarea Bucovinei în viața economico – socială și culturală a României, după realizarea unirii din 28 noiembrie 1918. În cuvântul său, prof. Juravle a reamintit despre procesul de deznaționalizare practicat de stăpânirea habsburgică, despre pregătirea actului unirii prin voința tuturor naționalităților trăitoare în Bucovina, care au fost reprezentate în Congresul Național și a punctat principalele momente ce au urmat: recunoașterea unirii pe plan european, Tratatul de Pace, realizarea Constituției din 1923 și alte măsuri, mai concrete.

ziua_bucovinei_la_vatra_dornei-2

            „Era necesară decretarea zilei de 28 noiembrie ca zi a Bucovinei pentru că aici există o spiritualitate aparte. Înaintașii ne-au construit, acum o sută de ani o casă în care acum se aruncă cu pietre. Românii trebuie să apere România, patria de pământ și de cuvinte. Să vorbim deci în limba română, curat, elegant, distins, așa cum au vorbit autorii Mioriței și Mihai Eminescu. Să fim mândri de ceea ce avem, de ceea ce ne aparține”, a subliniat prof. Victoria Maria Ostaficiuc. Prof. Stela Giosan s-a referit la semnificația Marii Uniri, când ”s-a realizat România firească”. ”Unirea din 1918 n-a fost un ˂bacșiș˃ dat de Antantă României, așa cum s-au exprimat unii, care au recunoscut cu greu efortul românilor de a deveni un singur neam și o singură țară. Au fost jertfe mari pentru împlinirea acestui ideal, au fost timpuri grele și nu avem dreptul să le uităm”, a conchis prof. Giosan.

            O carte excepțională dedicată acelor timpuri (un album, pentru că este ilustrat cu circa 1500 de imagini sugestive) ”Tunuri la porțile Bucovinei. 1914-1918”, realizată de Paul Brașcanu, a fost prezentată de bibliotecar coordonator Nicoleta Todașcă. Din prezentarea însoțită de ilustrarea concretă s-au desprins principalele aspecte ce caracterizează întreaga existență a Bucovinei acelor ani: viața socială, economică, politică, participarea la Marele Război, ș. a.

ziua_bucovinei_la_vatra_dornei-4

            Momentele artistice adecvate temei manifestării au fost susținute de recitatori: Alina Covaci și Mădălina Rusu de la Liceul Tehnologic ”Vasile Deac” care au interpretat textele ”Divina Bucovină” și ”Bucovina”, de un grup de copii talentați, purtând frumoase costume naționale, care au interpretat poezia ”Clopotul reîntregirii” de Adrian Păunescu. Ei au reprezentat Școala Gimnazială Nr. 4, fiind instruiți de prof. Alina Leonte Dupu. Doi cunoscuți și foarte talentați soliști vocali, frații Miruna și David Țăran de la Școala Gimnazială Nr. 2, au interpretat cântecul de cătănie devenit un adevărat imn al Bucovinei ”Cântă cucul bată-l vina”. Un poem propriu dedicat unirii a recitat prof. Gruia Ungurian, iar prof. Tațiana Vlad Guga a interpretat poezia proprie ”Cântec pentru Bucovina” și a făcut precizări despre prezența trupelor generalului Zadik în Vatra Dornei, unde au intrat pe actuala stradă a Unirii. Prof. Guga a reiterat necesitatea ca mai ales generațiile tinere să cunoască istoria adevărată și să prețuiască valorile noastre naționale.

ziua_bucovinei_la_vatra_dornei-3

            La sediul Bibliotecii Municipale s-au organizat două expoziții de carte intitulate simbolic „Unirea tuturor românilor – flacăra nestinsă a istoriei”.

Pentru romaniabreakingnews.ro – Paraschiva Abutnăriței / Președintele Filialei „Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

,

Constituită în 1990, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și-a propus „integrarea firească a valorilor spirituale, cultural-educative, științifice ale românilor din Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, la spațiul istoric daco-român și promovarea acestor valori prin diferite activități” (din Statutul ACPBB). Se deschidea astfel un cadru legal de întărire a legăturilor frățești cu românii din provinciile desprinse din trupul tării, de cunoaștere a istoriei comune și de acțiune concretă în sprijinul păstrării valorilor identitare naționale în aceste provincii.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (3)

            Filiala „Arboroasa” din Vatra Dornei s-a constituit în 1991, din inițiativa inimoasei profesore Tațiana Vlad Guga, cea care a cunoscut calvarul a două refugii, din 1940 și 1944 și a trăit în ”patria adoptivă” cu nostalgia locurilor în care a copilărit și a făcut primele studii: Iordănești, un sat românesc din Nordul Bucovinei și Cernăuți.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (1)Filiala ”Arboroasa” a împlinit în acest an 25 de ani de activitate neîntreruptă, timp în care s-a manifestat ca o prezență activă în viața culturală a comunității, din postura de inițiator sau partener în activitățile dedicate marilor evenimente istorice naționale, în omagierea Poetului Mihai Eminescu și a altor mari scriitori sau personalități din alte domenii. În atenția publică au fost aduse aspecte ale literaturii românești din Basarabia și Nordul Bucovinei, dar și problemele cu care se confruntă românii din cele două provincii (în special din regiunea Cernăuți) în ce privește păstrarea limbii naționale, a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești. S-au realizat numeroase legături de prietenie între dorneni și românii din raioanele Edineț, Râșcani, Fălești, Căușeni din Republica Moldova și Iordănești, Boian, Herța, Cernăuți (Ucraina) prin excursii și vizite reciproce, prin parteneriate între Liceul ”Ion Luca” din Vatra Dornei și cele din Boian, Florești și Căușeni, prin participarea la numeroase manifestări culturale. La Cernăuți, dornenii au fost prezenți la Sărbătoarea „Limba noastră cea română” în fiecare an din 1990 și până în prezent, la Festivalul ”Florile dalbe”, la ”Întâlniri bucovinene”, la Festivalul Internațional ”În grădina cu flori multe”, la care s-au oferit în ultimii trei ani premii constând din cărți, diplome și costume naționale, la ”Malanca” de la Crasna, la omagierea lui Mihai Eminescu, dar și la Ziua Limbii Române, la dezvelirea bustului lui Alexandru cel Bun, la Căușeni, Republica Moldova. S-au realizat numeroase donații de carte către școlile și instituțiile din regiunea Cernăuți sau Republica Moldova. O colaborare permanentă și benefică s-a realizat, mai ales în ultimii ani, cu Societatea pentru Cultura Română ”Mihai Eminescu” din Cernăuți și ”Casa Limbii Române” din Căușeni.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (2)

            Momentul aniversar a fost marcat prin acordarea de diplome de excelență reprezentaților administrației locale și ai tuturor instituțiilor care au sprijinit activitatea ”Arboroasei” și diplome de onoare membrilor filialei, precum și a unor pliante care prezintă activitatea asociației. Profesoara Tațiana Vlad Guga, președintă de onoare a filialei, aflată la o vârstă venerabilă, dar la fel de entuziastă ca în tinerețe, a rememorat, pentru participanții aflați în Catedrala ”Sfânta Treime”, momentul înființării filialei și aspecte ale desfășurării activității în cei 25 de ani.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (4)

            La începutul intervenției sale, distinsa vorbitoare s-a referit la „o zi de doliu din istoria noastră”, cea a ultimatumului din iunie 1940, acest moment fiind evocat în debutul întâlnirii de la Catedrala ”Sfânta Treime”, așa cum se obișnuiește în fiecare an. Preotul Marius Magherca a oficiat un Te Deum în memoria membrilor Arboroasei (1)Te Deum în memoria membrilor Arboroasei (2)Te Deum în memoria membrilor ”Arboroasei” care au trecut la cele veșnice, a tuturor martirilor care au însângerat pădurea Varniței la Fântâna Albă sau în Lunca Prutului, a celor morți în Siberii, la canal, în lagăre sau închisori, ca urmare a nefastei decizii sovietice care ne-a împărțit în țări diferite. În cuvântul de învățătură, preotul Magherca a îndemnat la cunoașterea adevărului și la neuitare, dar a atras atenția și asupra pericolelor la care e supusă lumea contemporană. Același îndemn, de a nu ne uita istoria a fost reiterat de primarul Ilie Boncheș, prezent la manifestare. Prof. Iulia Juravle, de la Liceul Tehnologic ”Vasile Deac” a evocat concis și convingător contextul în care România a fost ciuntită, subliniind că istoria trebuie cunoscută mai ales de către generațiile tinere pentru a învăța că unele dintre lecțiile sale nu trebuie să se repete.

            Mărturisind că a participat cu emoție la o asemenea evocare, prof. univ. dr. Olga Vicol, o distinsă nonagenară, refugiată în 1940, împreună cu părinții de la Edineț la Iași, a dăruit ”Arboroasei” o carte document: ”Sub patru regimuri pe toate continentele”, de Alexandru Budișteanu, apărută la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, sub egida Academiei Române, gest care a emoționat deopotrivă pe cei prezenți.

 

Pentru România Breaking News – RBN Press, Paraschiva Abutnăriței, Președintele Filialei „Arboroasa” a ACPBB

romaniabreakingnews.ro

,

Bucovină, mândru plai… La Casa de Cultură ”Platon Pardău” din Vatra Dornei, în organizarea Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a instituției gazdă, a Bibliotecii Municipale ”G. T. Kirileanu” și a Filialei Vatra Dornei a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina –

Trăitori la o margine de ținut și la o graniță de foste imperii, dornenii au fost dintotdeauna mândri că aparțin Bucovinei, un meleag dăruit cu frumusețe și având o istorie aparte. Manifestarea dedicată împlinirii a 97 de ani de la unirea Bucovinei cu România, moment marcant în realizarea unității neamului românesc, s-a desfășurat anul acesta sub un semn fast, pentru prima dată consfințindu-se prin lege Ziua Bucovinei.

            La Casa de Cultură ”Platon Pardău” din Vatra Dornei, în organizarea Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a instituției gazdă, a Bibliotecii Municipale ”G. T. Kirileanu” și a Filialei Vatra Dornei a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, s-a desfășurat o manifestare omagială, un prilej de exprimare a sentimentelor de prețuire a înaintașilor care au făurit unirea, de respect pentru urmașii care militează pentru păstrarea valorilor naționale.

Prof. Ciprian Vrânceanu, director adjunct al Liceului Teoretic ”Ion Luca”, a realizat o evocare a contextului istoric în care a fost posibilă unirea Bucovinei cu România și revenirea tuturor provinciilor românești în granițele firești la 1 Decembrie 1918. Pentru cei prezenți, mai ales pentru cei tineri, prof. Vrânceanu a subliniat necesitatea de a păstra valorile și identitatea națională, de a fi mândri de neamul nostru și a-l cinsti prin fapte. Personalitate emblematică pentru activitatea sa în spiritul păstrării identității românești în Nordul Bucovinei (astăzi, parte a regiunii Cernăuți din Ucraina), prof. univ. dr. Grigore Bostan, a fost evocată de către bibliotecar coordonator Nicoleta Todașcă. Vorbitoarea s-a referit la activitatea savantului și patriotului, care s-a stins prea devreme, la doar 60 de ani, dar care a lăsat o operă considerabilă în domeniul lingvisticii, al folcloristicii, al literaturii și care a fost un model de român pentru studenții săi și pentru toți românii. Personalitatea sa a reieșit și din prezentarea volumului omagial ”Grigore Bostan în amintirile contemporanilor”, îngrijit de academicianul Vasile Tărâțeanu, apărut recent la Editura Princeps Multimedia din Iași și lansat la recentele ”Zile ale Culturii Tradiționale Românești”, la Cernăuți, la care a participat și subsemnata. Elevii Smaranda Gnaciuc, Cristina Constantin, Claudia Ștefănescu, Antonia Filimon de la Școala Gimnazială Nr. 1, coordonați de prof. Liliana Țăran, au recitat din versurile poetului Grigore Bostan.

            Distinsa poetă Tațiana Vlad Guga, din Vatra Dornei, care a trăit de două ori calvarul refugiilor din Cernăuțiul invadat de sovietici, se dedică cu ardoare aceluiași țel, de sădire în sufletele românilor a sentimentului de prețuire a valorilor tradiționale românești, de dragoste, de neam și țară. Mărturie stă activitatea sa ca ”om al cetății”, dar și cărțile sale în care vorbește despre propriile trăiri, despre suferințele celor care au luat drumul pribegiei, au fost deportați ori s-au stins departe de țară, despre traiul greu, cu ”gura închisă”, din anii comunismului.Recentul volum, ilustrativ intitulat ”Întoarcerea din ‹‹Rai››” (poezie și proză) a fost prezentat de scriitorul Gheorghe C. Patza.

            Vorbitorul a subliniat faptul că autoarea rămâne un simbol al Bucovinei detrunchiate, o artistă respectată, care dovedește și prin acest volum ”forță morală, patriotism neostentativ, iradiant, un echilibru între tristețe și umor, calități literare”. Vorbitorul a subliniat și necesitatea de a nu-i uita pe cei care s-au jertfit și au suferit pentru opiniile și faptele lor de profund patriotism.

            Un poem omagial, sugestiv intitulat ”Istoria scrisă cu vârf de spadă și glonț” a dedicat evenimentului scriitorul Gruia Ungurian. S-au rostit versuri dedicate Bucovinei și unirii aparținând poeților Ștefan Motrescu, Vasile Tărâțeanu și Constantin Moldovan (Aldona Rey Patraș și subsemnata).

            Bibliotecar Simona Iftimuț a invitat participanții să vizioneze expoziția de carte realizată la sediul bibliotecii și dedicată unirii.

            Primăria Municipiului Vatra Dornei a organizat, pe 28 noiembrie, un spectacol omagial de ținută, susținut de ansamblurile ”Dorna Dorului” și ”Dor Românesc” din Bistrița Năsăud, iar pe 1 Decembrie, un număr impresionant de dorneni au depus florile recunoștinței la Monumentul Eroilor din Parcul Primăriei și s-au prins într-o impresionantă și simbolică Horă a Unirii.

Publicat de Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro / Autor, sursă: Paraschiva Abutnăriței – probasarabiasibucovina.ro

,

Admiratorii cântecului popular românesc care au fost prezenți la Cernăuți în perioada 30 aprilie – 3 mai 2015, la FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC „ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina, organizat de Iurie Levcic prin Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, Cernăuți, au avut parte de un adevărat regal de simțire și tradiție românească care s-a revărsat pe șcena Sălii de spectacole a Centrului de educație estetică “Tineretul Bucovinei” Cernăuți.

Copii și tineri români din România, Basarabia (R. Moldova) și Ucraina, au încântat audiența dar și juriul care a avut o misiune grea în a decide care dintre talentații concurenți au fost mai buni și mai convingători prin măiestria interpretativă.

Caernauti_2015

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015

FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE 2015

Organizatorii și-au propus ca prin această manifestăre să sprijine afirmarea, lansarea și încurajarea tinerilor interpreți, să promoveze și să stimulaze pe cei mai autentici și mai talentați interpreți amatori ai cântecului și dansului popular românesc dar și implicarea eficientă a mijloacelor mass-media locale, regionale și naționale în procesul de valorificare scenică și promovare a potențialului artistic și creativ al tinerilor debutanți interpreți de muzică populară românească.

Tinere românce din regiunea Cernăuți, mândre de portul popular românesc, participante la Festivalul Concurs Internațional „În grădina cu flori multe”

Tinere românce în Cernăuți, mândre de portul popular românesc, participante la Festivalul Concurs Internațional „În grădina cu flori multe”

Video: O mândră și tânără româncă, Iuliana Aniței din Suceava. a încântat pe românii din Cernăuți

Festivalul Concurs a fost dedicat interpreților amatori ai cântecului și dansului popular românesc, cu vârsta cuprinsă între 6 și 25 de ani din: Regiunea Cernăuți, Ucraina; Republica Moldova și Județul Suceava, România.

“ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”,  ediția  а  XI-а, Cernăuți 2015  face parte din proiectul “Educația artistică și culturală în contextul cooperării transfrontaliere durabile”.  Proiect finanțat de Uniunea  Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat.

Activitățile desfășurate in cadrul proiectului ”Educația artistică și culturală în contextul cooperării transfrontaliere durabile” oferă posibilitatea consolidării la nivel transfrontalier a capacităților umane și instituționale de cooperare dintre instituțiile de învățământ artistic în vederea perfecționării măiestriei interpretative, propagării artei muzicale naționale și universale, lansării, încurajării și afirmării profesionale a tinerilor artiști, dezvoltării cunoașterii și comunicării între profesori, elevi și studenți, încadrării plenare a acestora în diverse activități de impact transfrontalier.

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (14)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (13)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (11)

Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, Cernăuți, Ucraina în parteneriat cu Colegiul de Muzică Ștefan Neaga și Asociația KULT-ART, Suceava, România implementează proiectul „Educația artistică și culturală în contextul cooperării transfrontaliere durabile”, finanțat prin Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova.

Printre cei care și-au făcut deja tradiție în susținerea și promovarea Festivalul Concurs de Muzică Populară Românească de la Cernăuți s-au numarat și  cei din Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, prin președintele Consiliului Național  al Asociației, domnul Marian Clenciu și președinta Filialei Vatra Dornei a Asociație Culturale Pro Basarabia și Bucovina, care se implică frecvent în permanentizarea și susținerea legăturilor dintre românii din țară și cei din regiunea Cernăuți și Transcarpatia-Ucraina.

Video: Premiu special oferit de Filiala Vatra Dornei a Asociaței Culturale Pro Basarabia și Bucovina prin președinte Paraschiva Abutnăriței

Paraschiva Abutnaritei, președinta Filialei Vatra Dornei a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Paraschiva Abutnaritei, președinta Filialei Vatra Dornei a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina dăruind premii participanților la Festivalul Concurs Internațional de Folclor Românesc din Cernăuți

Confeință ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

Conferință ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

Confeință ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

Conferință ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

FOTO/FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

IURIE LEVCICI - organizator și prezentator al FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

IURIE LEVCICI – organizator și prezentator al FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

IFESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (2)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (4)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (5)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (3)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (7)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (16)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (15)

ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMANESC IN GRADINA CU FLORI MULTE2015 (10)

Materiale Video de la ESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ROMÂNESC „ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, ediția XI Cernăuți, Ucraina

 

 

Video: O mândră româncuță din zona Cernăuți

Ascultații pe acești copii români din Cernăuți

O voce frumoasă, mică dar putenică – Emilia Petronela Frumușanu din Suceava comuna Frumosu pe șcena din Cernăuți

Horă românească pe scena din Cernăuți

Ansamblul de dansatori „Mărțișor”, din raionul Noua Suliță, Ucraina 

Centrul Județean Iași este alături de românii din Cernăuți

Tânără interpretă la nai…

Untitled-1

Pentru mai multe materiale video puteți accesa link-ul către canalul YouTube /GALA LAUREAȚILOR FESTIVALULUI-CONCURS INTERNAȚIONAL 2015 / Eromedia Bucovina

Video: Euromedia Foto Nicolae Hauca Mykola Havka

Publicat de Dorian Theodor / România Breaking News – R.B.N. Press / romaniabreakingnews.ro

,

Trei zile de festival românesc la Cernăuți…

În perioada 22-24 noiembrie 2013, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești-Cernăuți, prin persoana directorului general profesor Iurie Levcic, a organizat doua Festivaluri Internaționale de Folclor Românesc.

Cernauti, noiembrie 2013 - Premianti ai folclorului romanesc
Cernauti, noiembrie 2013 – Premianti ai folclorului romanesc

Pe 22 noiembrie 2013 a avut loc la Palatul Tineretului din Cernăuți – Capitala Bucovinei Istorice, Festivalul Internațional  „În Grădina cu flori multe”.

…23 noiembrie 2013 a avut loc gala de decernare a premiilor acordate de catre acest festival.

24 noiembrie, a avut loc Festivalul  Internațional  ”Să îmi cânți cobzar”.

La cele două Festivaluri pan-românești au participat două sute de invitați din Ucraina, România și Republica Moldova : interpreți, părinți profesori, membrii ai juriului, reprezentanți ai presei, printre care și echipa R.B.N.Press (rbnpress.info). Dintre cei cinzeci de interpreți, un număr de 22 au devenit laureați și au primit premii iar alți șapte interpreți au primit mențiuni speciale. Toate acestea au necesitat un efort extraordinar din partea organizatorului, insă răsplătit din plin de caldura degajata de inimile românilor prezenti la festival.

Folclor romanesc la Cernauti
Folclor romanesc la Cernauti

Sala a devenit la un moment dat neincapatoare și cei peste 750 de români, adunați din toate spațiile românești s-au dovedit un public extraordinar, entuziast și de multe ori incendiar. Acest public a fost încântat de concertele extraordinare interpretate de nouă ansambluri folclorice dintre care trei venite din România. În repetate rânduri publicul s-a ridicat în picioare a aplaudat și a ovaționat virtuozitatea concurenților.

Pe 23 noiembrie am participat la o excurse organizată la Mănăstirea Bănceni – Ținutul Herța. Am fost impresionați de grandoarea complexului mănăstiresc construit între 1994 și 2011. De altfel și suma de 50 milioane de euro investită acolo este o suma impresionantă. Pe 24 noiembrie dimineața s-a organiyat o excursie la Universitatea Cernăuți.  Acolo era pe vremuri Palatul Episcopal și s-a putu vizita și Sala în care s-a semnat pe 28 noiembrie 1918 actul Unirii cu România.

După această vizită am văzut pe străzi mii de tineri care defilau într-un marș  pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană.(Răspunsul tinerilor ucrainieni la lovitura de teatru din Rada Suprema Ucrainiană (Parlamentul Ucrainei) …Cernăuți – Video)

Apoi am participat la cel de-al doilea Festival  care s-a dovedit un succes deplin. Singura mâhnire a reprezentat-o lipsa totală a oricărui reprezentant a Consulatului General al României la Cernăuți. Acestia ar fi putut sa transmită măcar un salut, ceea ce ar fi reprezentat un imbold și o încurajare pentru toți cei prezenți la aceste frumoase acțiuni culturale românești.

Unicul organizator al acestor Festivaluri de Folclor tradițional Românesc, directorul Centrului Bucovinean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Românești – Cernăuți, Iurie Levcic este un profesor talentat, energic și sufletist, dar din păcate foarte puțin sprijinit financiar de entități românești statale sau private. Prezent a fost și Marian Clenciu, Președintele Asociației Culturale Pro Basarabia si Bucovina, partener al Centrului Bucovinean în organizarea celor două Festivaluri, alături de o delagție din țara a ACPBB, printre care am remarcat-o pe inimoasa Paraschiva Abutnăriței, președinta Filialei „Arboroasa” a ACPBB din Vatra Dornei care a venit să dăruiască personal diplome și premii pentru cei ce s-au remarcat la cele doua Festivaluri.

Cu această ocazie echipa R.B.N.Press s-a întâlnit cu mai mulți români localnici care au evocat amintiri dureroase din perioada sovietică și nu numai ( deportări, arestări, torturi, etc.)

Mulțumim și cu această ocazie sprijinului primit de la domnii Nicholas Dima și Valentin Țepordei – Vicepreședinți ai Comitetului Româno-American pentru Basarabia, precum și Domnului Justin Liuba – Președinte al Fundației Iuliu Maniu din Boston-SUA.

Dacian Dumitrescu

*Acest articol poate fi preluat de către toată presa de limbă română de pretutindeni.

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press