ROMÂNIA BREAKING NEWS

„Basarabia – soră de dor” O emoționantă manifestare la Vatra Dornei dedicată împlinirii a 99 de ani de când Sfatul Țării din Basarabia a votat unirea cu România. Reflexii asupra condițiilor externe și interne nefavorabile Reunificării

„Basarabia – soră de dor” O emoționantă manifestare la Vatra Dornei dedicată împlinirii a 99 de ani de când Sfatul Țării din Basarabia a votat unirea cu România. Reflexii asupra condițiilor externe și interne nefavorabile Reunificării

La 27 martie 2017 s-au împlinit 99 de ani de când Sfatul Țării din Basarabia, președinte Ion Inculeț, vota unirea cu România ”de-a pururi și totdeauna” în ”puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor”, după cum specifică Actul Unirii, în care se precizau și hotarele acestui ținut, stăpânit de Imperiul Țarist vreme de peste 100 de ani.

Unirea aceasta, un act firesc, a durat doar 22 de ani, prin Ultimatumul din 1940, pământul dintre Prut și Nistru, parte din străvechea Moldovă a lui Ștefan cel Mare, a fost ocupat de Uniunea Sovietică, devenind R.S.S. Moldovenească și mai pierzând ulterior o parte din nord – Hotinul – și una din sud formată din trei raioane, în favoarea Ucrainei. Aceasta a fost istoria pe care nu trebuie să o uităm, pentru că pasul făcut în 27 martie de către basarabeni a fost unul uriaș spre întregirea României.

O emoționantă manifestare dedicată acestui moment istoric s-a desfășurat la Casa de Cultură ”Platon Pardău” din Vatra Dornei, în organizarea Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a Bibliotecii Municipale ”G. T. Kirileanu” și a instituției gazdă. Istoria acestui vechi ținut românesc, devenirea sa în timp, s-a conturat din intervenția prof. Jenica Romanică, vicepreședinte a Arboroasei, care s-a referit la opiniile ziaristului Mihai Eminescu despre Basarabia, reieșite din trei articole publicate în ziarul ”Timpul” în 1878.

Eminescu și Basarabia

Eminescu sublinia că acest ținut este pomenit de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, că a fost mereu disputat între ruși și otomani și că în 1812, rușii au ocupat Basarabia ”nu cu sabia ci prin fraudă”. Prof. Romanică a mai remarcat ”Eminescu a fost marcat de situația românilor în general, pe care a prezentat-o dur, dar în spiritul adevărului și această atitudine i-a cășunat”. Bibliotecar coord. Nicoleta Todașcă a prezentat o hartă a ținutului așa cum este în prezent și a completat aspectele desprinse din publicistica lui Eminescu cu cele din lirica sa, ilustrând cu fragmente din poezia ”La arme”.

Referiri la istoria Basarabiei, la acest teritoriu pierdut pentru a doua oară în cel de-Al Doilea Război Mondial a făcut, cu pertinența cunoscută, prof. Victoria Ostaficiuc. „În perioada ce a urmat s-a dus o intensă politică de deznaționalizare. Poporul a fost dus în imperiile de gheață ale Siberiei, intelectualitatea a fost decimată. S-a revenit foarte greu din această situație, s-au ridicat alți intelectuali, în special artiști care au militat pentru românism, dar a căror soartă s-a frânt ciudat ˂în accidente˃ (spre exemplu șoții Teodorovici, GrigoreVieru, ș.a.)” a subliniat distinsa vorbitoare.

Idealul reîntregirii este unul îndepărtat

Prof. Ostaficiuc s-a referit la situația prezentă acum în Republica Moldova, precizând că idealul reîntregirii este unul îndepărtat date fiind condițiile externe și interne nefavorabile, cunoscută fiind atitudinea pro-rusă a actualului președinte al republicii.

O interesantă carte despre acest ținut intitulată ”Basarabia de altădată (cu imagini de zi)”, o antologie de texte alcătuită de Liviu Papuc și Olga Iordache, apărută de curând la editura Alfa, a fost prezentată de col. (r.) Ioan Abutnăriței. Urmărind un fir cronologic, volumul își propune să reliefeze o ”minimă și superficială evoluție/ devenire istorică a locurilor străbătute” (din ”Cuvântul însoțitor” al antologatorilor). Vorbitorul a considerat că volumul corespunde nevoii de a se vorbi despre Basarabia interbelică, incluzând note de călătorie, vizite realizate în acest ținut de diverse personalități, care au evidențiat starea școlii, a bisericii, a infrastructurii slab dezvoltate, a societății în general și au prezentat vestitele cetăți medievale și frumusețea naturală a acestui ținut. Foarte multe articole selectate de antologatori din ziarele și revistele vremii se referă la Nistru ”granița noastră și a civilizației europene”, iar concluzia generală care se desprinde din volum este că sentimentul național s-a păstrat mai ales la sat.

Un frumos poem propriu intitulat ”Basarabia” a recitat Gruia Ungurian, iar elevii de la școlile gimnaziale au recitat versuri din poeți basarabeni. Îndrumați de prof. Alina Leonte Dupu, Andra Roxana Persic, Cosmina Beșliu, Larisa Ionela Buzilă, Raluca Lungoci, Alexia Strugaru, Ștefan Nicolae Morariu și Victor Teodor Chriac de la Școala Gimnazială Nr. 4 au selectat versuri din poeții Ion Vatamanu, Mihail Ion Ciubotaru și Grigore Vieru. Miruna Buculei și Georgiana Alupei, de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumate de prof. Otilia Nilaș au recitat poeme semnate de Grigore Vieru și Vlad Pârâu. Pasionat cercetător în domeniul istoriei, Paul Brașcanu a prezentat un set de fotografii sugestive din perioada 1834 – 1940, ilustrând acest ținut (imagini din orașe și sate, figuri de țărani, vizite ale membrilor Casei Regale, ș. a.).

Am reascultat câteva dintre cele mai emoționante cântece interpretate de soții Doina și Ion Aldea Teodorovici: Răsai, Reaprinde-ți candela, Maluri de Prut. Cu acest prilej, biblioteca municipală a realizat o expoziție de carte intitulată ”Unirea Basarabiei cu patria istorică – un pas spre Marea Unire”.

Demersurile noastre își propun cunoașterea și respectarea adevărului istoric, omagierea înaintașilor care au luptat și s-au sacrificat pentru idealuri nobile.

Foto.: Paul Brașcan

Pentru romaniabreakingnews.ro Paraschiva Abutnăriţei – Președinte Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala  „Arboroasa” Vatra Dornei

 

Leave A Reply