ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "ICR"

ICR

,

Luni, 30 ianuarie 2017, de la ora 18.00, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București (sala Pictură, intrarea dinspre Hotel Intercontinental), are loc cea de-a doua ediție a Galei Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor, cu sprijinul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni (Ministerul Românilor de Pretutindeni) se arată într-un comunicat transmis de Institutul Cultural Român.

*De la ediția precedentă:  RBNPress –Video / Ei sunt Eroii limbii, culturii și identității românești din jurul României. Un regal al recunoștiinței organizat de ICR față de cei pentru care a fi român este sinonim cu lupta, dârzenia și curajul.

Demersul vizează recunoașterea personalităților și proiectelor marcante din comunitățile românești de dincolo de granițele țării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei vor fi premiate personalități culturale, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania, lideri ai unor asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni.

Va fi premiată excelența în comunitățile românești și contribuția unor personalități ale vieții socioculturale din cadrul acestor comunități la păstrarea identității naționale, prin promovarea limbii și culturii române în țările de reședință.

Distincțiile vor fi stabilite de o comisie prezidată de academicianul Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române, și alcătuită din reputați specialisti pe problematica românilor de pretutindeni: academicianul Ioan Aurel-Pop, rector al Universității Babeș-Bolyai; profesorul universitar Manuela Nevaci, cercetător științific la Institutul de Fonetică și Dialectologie „Alexandru Rosetti” al Academiei Romane, jurnalistul Sorin Ghica și Radu Baltasiu, directorul Direcției Români din Afara Granițelor din cadrul ICR.

Gala va include momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Maria Gheorghiu, Veta Biriș. Vlad Miriță, Eliza Nirlu, Cătălin Josan, Cristofor Aldea Teodorovici, Ilie Caraș.

De asemenea, în foaierul TNB vor fi expuse o parte din fotografiile care fac obiectul expoziției„100 de Inovatori Români”, personalități care, de-a lungul timpului, s-au exprimat în afara granițelor țării lor de origine, România, reprezentând domenii variate ale științei și artei.

romaniabreakingnews.ro

,

În perioada 11-16 aprilie 2016, în comunitățile românești din Serbia (regiunea Timocului și Voivodina) se va desfășura o caravană a teatrului pentru copii. Turneul, organizat de Institutul Cultural Român prin Direcția Românii din Afara Granițelor, cuprinde reprezentații cu spectacolul Pe urmele iepurașului de Paște în localitățile Uzdin, Nicolinț și Alibunar (Voivodina) și Ranovac, Podgorac și Bolievaț (Timoc) informează romaniabreakingnews.ro citând un comunicat al Comunității Românilor din Serbia.

Spectacolul „Pe urmele iepurașului de Paște”, pe un scenariul semnat de Brândușa Ionașcu, în regia lui Tony Dumitrescu, este proiect independent realizat de actori profesioniști din București.

Evenimentele sunt organizate în parteneriat cu cele mai reprezentative asociații ale românilor din Serbia: Comunitatea Românilor din Serbia și Asociația pentru Cultura Românilor/Vlahilor „Ariadnae Filum”.

Forma de expresie artistică aleasă – teatrul – este una atractivă pentru copii, facilitându-le dezvoltarea abilităților de comunicare în limba maternă și apropierea de limba română. Farmecul costumelor, muzicalitatea spectacolului, personajele colorate le cuceresc repede atenția, sporindu-le motivația de a se implica activ și de a face exerciții de limbă română, în condițiile lipsei unor instrumente permanente de studiu a limbii materne în școli.

Publicat de romaniabreakingnews.ro/Comunitatea Românilor din Serbia: Caravana teatrului românesc pentru copiii

,

gandit_in_Romania

Institutul Cultural Român vă invită joi, 21 ianuarie 2016, ora 17.00, la lansarea seriei de filme documentare intitulată „Gândit în România”, dedicată unor mari inventatori români: Victor Babeș, Anghel Saligny, Petrache Poenaru, Emil Palade, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Ana Aslan, Ion Cantacuzino, Hermann Oberth, Nicolae Vasilescu Karpen, Gogu Constantinescu și Traian Vuia.

Cu acest prilej, va fi prezentat și albumul bilingv Mari români de pretutindeni/ Outstanding Romanians Far and Wide, publicat în condiții grafice de excepție la Editura Alexis, în 2015.

Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român și Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCS) și va avea loc la sediul ICR din Aleea Alexandru 38, București.

afis-gandit-in-romania-formatVor lua cuvântul: Radu Boroianu, președintele ICR, Mihai Vișinescu, producătorul seriei de filme documentare, Tudor Prisecaru, președintele ANCS și Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București.Seara va include și un dialog, prin live streaming,cu Ana Maria Antonie și Alexandru Urdaș, doi dintre tinerii de excepție ai României care studiază în Franța, precum și cu reprezentanții studenților români de la Universitatea Harvard, SUA.

La proiectul „Gândit în România” și-au adus contribuția regizorul Dan Mironescu, scenaristul Emanuel Bădescu, compozitorul Petru Margineanu si editorul Gabriel Coroiu, prezenți la eveniment. Publicul va putea viziona și un documentar de montaj, special  realizat pentru evenimentul găzduit de Institutul Cultural Român.

Albumul Mari români de pretutindeni/ Outstanding Romanians Far and Wide a fost realizat după un concept de Mihai Vișinescu și include prezentări ale unor personalități originare din România, care au fost remarcate în străinătate (precum Dimitrie Cantemir, Dora D’Istria, Emanuil Gojdu, Eudoxiu Hurmuzachi, Haricleea Darclée, Constantin Brâncuși, Paul Celan, Isidore Isou, Benjamin Fondane, Marcel Iancu, Constantin Silvestri, Dinu Lipatti, Sergiu Celibidache ș.a). Autori: Dan Mironescu și Emanuel Bădescu, cuvânt înainte de Radu Boroianu, introducere de Basarab Nicolescu. (www.albumedearta.ro)

 

gandit_in_Romania_avionul-lui-henri-coanda

album_gandit_in_Romania album-carte_gandit_in_Romania.png

,

Luni, 7 decembrie 2015, de la ora 18.00, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București (sala Pictură, intrarea dinspre Hotel Intercontinental), va avea loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice. Aflat sub patronajul președintelui Institutului Cultural Român, evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

afis-gala_ICRDemersul vizează recunoașterea personalităților și proiectelor marcante din comunitățile românești de dincolo de granițele țării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei vor fi premiate personalități culturale, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni. Va fi premiată excelența în comunitățile românești și contribuția unor personalități ale vieții socio-culturale din cadrul acestor comunități la păstrarea identității naționale, prin promovarea limbii și culturii române în țările de reședință.

Distincțiile au fost stabilite de o comisie prezidată de acad. Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române, și alcătuită din reputați specialisti pe problematica românilor de pretutindeni: prof. univ. Nicolae Saramandu, Institutul de Fonetică si Dialectologie „Alexandru Rosetti” al Academiei Române; prof.univ. Manuela Nevaci, cercetător științific, Institutul de Fonetică și Dialectologie „Alexandru Rosetti” al Academiei Romane; dr. Dorin Lozovanu, etnograf în cadrul Academiei de Științe a Moldovei, dr. Emil Țîrcomnicu, cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu”; Vlad Cubreacov, jurnalist, expert pe problematica minoritatilor românilor din spațiul ex-sovietic și prof.univ. Radu Baltasiu, directorul Direcției Români din Afara Granițelor și Limba Română din cadrul ICR.

Gala va include momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia, Doina Lavric și Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cătălin Josan, Mircea Baniciu & band.

Vor fi prezentate și o serie de piese vestimentare din colecția „Fustițe tricolor”, designer Nicoleta Sergentu (Republica Moldova) și din colecția „Borangic”, designer Alina Mărgulescu (România).

Amfitrionii evenimentului vor fi Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia.

În foaierul TNB vor fi expuse fotografii ilustrând viața românilor din comunitățile istorice, iar imagini similare (foto și video) vor rula și pe parcursul decernării premiilor, parte a expozițiilor  „Cetăți nistrene” – fotografi Iulia Modiga și Dan Barcea, „Timoc. Lumea de dincolo” – fotograf Marius Olteanu, „Maramureșul din dreapta Tisei” – fotograf: Gheorghe Marina, „Sudul Basarabiei (Bugeac)” – fotograf Iulia Modiga, „Românii din vecinătatea imediată – Ungaria” – fotografii din arhiva revistei Foaia Românească (Jula), „Transnistria – temnița limbii române” – fotograf: Octavian Bâlea ș.a.. La acestea se vor adăuga secvențe dintr-o serie de documentare realizate de TVR și de ICR pe teme legate de comunitățile din vecinătate (ex. documentarul „Torna, torna, fratre! – povestea aromânilor, spusă de ei înșisi” – realizator Marian Voicu, „Balkan Love Story” – despre românii din Timoc, regizor Ionuț Pițurescu).

Vor fi prezenți domnul Dan Stoenescu, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, doamna Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor al Administrației Prezidențiale, deputați și senatori din comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților, personalități culturale și jurnaliști.

Partener instituțional: Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni (Ministerul Afacerilor Externe).

Publicat de romaniabreakingnews.ro /sursa:  icr.ro

Scriitorul Nicolae Breban i-a luat la bani marunti, intr-o conferinta de presa, pe mai multi oameni de cultura romani. El a spus despre Horia Roman Patapievici ca „a injurat ca o haimana ordinara istoria acestui popor”, iar despre regizorul Cristian Mungiu ca a produs filme despre mizeria din Romania.

In conferinta de presa respectiva, seful Institutului Cultural Roman (ICR) Radu Boroianu a anuntat ca Breban, in varsta de 81 de ani, va fi presedintele Consiliului consultativ al ICR, care va fi format din maximum sapte persoane, scrie Adevarul.

Cand i-a venit randul sa vorbeasca academicianului Nicolae Breban, el a criticat, printre altele, conducerea ICR din perioada 2005 – 2012. In acest interval, presedintele institutului a fost Horia Roman Patapievici.

„Eu m-am dedicat romanului, (Augustin-n.red.) Buzura la fel, din pacate el a fost demis la modul brutal de acest nefericit si corupt presedinte care se numeste Traian Basescu, care a numit o echipa catastrofica pentru cultura romana, o echipa de necreatori in primul rand, de comentatori doar, dar de comentatori de prost aluat.
Patapievici nu era un om prost, din pacate s-a intamplat cu el ce se intampla cu unii care sunt umflati excesiv, i s-a parut ca este un fel de guru al culturii romanesti. Intr-una din primele lui carti a injurat ca o haimana ordinara toata istoria acestui popor in care noi ne-am nascut, in care au trait parintii si bunicii nostri”, a declarat Nicolae Breban.

N-a scapat nici Liiceanu

De criticile lui Breban nu a scapat nici Gabriel Liiceanu, „unul care promitea sa fie filosof si intre timp i s-a stricat caruta pe drum”.

„La fel a facut si un fost amic de-al meu, unul care promitea sa fie filosof si intre timp i s-a stricat caruta pe drum, Gabriel Liiceanu, care dupa Revolutie imediat s-a dus la Paris si in Le Monde, unde Breban si-a dat in 1971 demisia contra tiranului, lucru unic in tarile din Est.
Gabriel s-a dus repede la Paris sa spuna ca poporul roman nu e apt pentru democratie, consonand cu alta haimana si ticalos al politicii romanesti, Brucan, caruia i s-au inchinat zeci de mii de intelectuali si posturi de televiziune”, a punctat Breban.

Academicianul a mai spus ca Liiceanu, Patapievici si altii considera ca nu mai este nevoie de statul roman, ca Mihai Eminescu este un cadavru aruncat. El a tinut sa sublinieze ca asa a inceput literatura „de prostitutie in Romania”.

„George Soros, din America, acest mare speculant financiar, impreuna cu amicii sai din Romania, Mircea Mihaies, Liiceanu, Patapievici si altii care considera ca nu mai este nevoie de statul roman, ca Mihai Eminescu este un cadavru aruncat, ca noi, astia mai in varsta, care am creat opera, suntem depasiti, ca totul este depasit, Eminescu este depasit, ca Ion Barbu este depasit, ca Iorga este depasit, ca Cantemir este depasit si a inceput literatura asta de p..a, de p..a (…), de prostitutie, imaginea asta de mizerabilism”, a spus Breban, potrivit Mediafax.

Andrei Plesu, lipsit de substanta

Acesta l-a atacat si pe scriitorul Andrei Plesu in timpul discursului sau, mentionand ca este lipsit de substanta.

„Am intrat in librarie, pe primul raft este numai Plesu, cu inca doi-trei baieti destepti, care scot niste cartulii dragute, finute, vioaie. Cu Plesu am fost prieten. (…) Am mai avut astfel de eseisti, dar nu e substanta acolo”, a precizat Breban.

De asemenea, in opinia academicianului, regizorii de film Cristian Mungiu si Lucian Pintilie se fac vinovati de „mizerabilism”.

„Noi exportam mizerabilismul care apoi se intoarce la noi si ne uimeste cum de ne vad occidentalii atat de nenorociti. Pentru ca noi, prin literatura unor tineri si prin unele filme, premiate la Cannes, (bravo, si eu am fost ales in selectia oficiala, n-am luat premiu, bravo lui Mungiu), dar mizerabilismul asta noi il cultivam, pentru ca baietii astia sunt foarte abili, pentru ca ei produc ceea ce cred ei ca se cere in afara.

Intr-adevar, afara unii cer imaginea Romaniei mizerabile, joase. Vechiul meu prieten, marele regizor Lucian Pintilie, el a inceput primul cu filmul ‘Balanta’ sa produca de tipul violent-mizerabilist. Parca ne-a convins si pe noi ca suntem o tara de nimica. Suntem ultimele otrepe ale Europei”, a conchis Breban.

Sursa: Ziare.com prin romanibreakingnews.ro

Foto: Nicolae Breban (Adevarul.ro)

,

romani ingenunchiati la cedarea Basarabiei

Imagine din P-ța Palatului regal: români îngenunchiați în ziua retragerii din Basarabia (1940)

Un material InfoPrut.ro de Victor Crăsescu

Pregătește ICR o a doua abandonare a Basarabiei?

Nori negri se anunță din direcția Institutului Cultural Român înspre cultura românească din stânga Prutului.
Un specialist în probleme legate de minoritatea maghiară din România a fost numit de către președintele Lilian Zamfiroiu în funcția de director al Direcției Comunități Românești, care se ocupă de Republica Moldova.

Dragoș Niță, funcționar în cadrul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminarii, absolvent al Facultății Româno-Americane, a făcut câteva salturi majore în carieră și a trecut, peste noapte, de la investigarea și sanctionarea faptelor sau actelor de discriminare (conform propriului CV postat pe siteul CNDC) la realizarea de evenimente culturale pentru conservarea identității naționale românești în zone precum Basarabia, Voievodina sau Transcarpatia. Noul director al Direcției Comunități Românești, cea care coordonează Serviciul Comunități din Vecinătate și Balcani, cel mai activ departament dintre toate instituțiile abilitate să se ocupe de românii din jurul granițelor (vedeți numai spectacolele recente realizate la Bălți, Cernăuți, Slatina și Bor), are o experiență care îl califică în mod evident pentru ocuparea acestei funcții: a organizat, printre altele, conferința organizațiilor de tineret maghiare din România și semnarea Protocolului de colaborare dintre Ministerul Tineretului din România și cel similar din Ungaria. Să nu disperăm însă! la capitolul Aptitudini și competențe artistice, Niță are trecut totuși CULTURĂ: CUNOȘTINȚE AVANSATE DE CULTURĂ GENERALĂ.

În condițiile în care chiar președintele Lilian Zamfiroiu a afirmat recent că ICR nu trebuie să se ocupe de comunitățile românești, ci de promovarea culturii românești în fața străinilor, și în care Institutul Cultural Român Mihai Eminescu din Chișinău are cel mai mic buget dintre toate institutele culturale din rețeaua ICR, ne întrebăm: se pregătește o a doua abandonare a Basarabiei, de data asta culturală?

InfoPrut amintește că în luna august, Lilian Zamfiroiu a anunțat cu surle și trâmbițe reorganizarea Institutului și în special s-a referit la Direcția Generală a Românilor de Pretutindeni din cadrul ICR, care va fi reorganizată în simplă direcție a Românilor de Pretutindeni, ca urmare a faptului că numai 7-8 angajați lucrează în acest moment, și nu 25 +1, cum prevede legea în cazul direcțiilor generale.

ICR Chisinau Lilian Zamfiroiu

Lilian Zamfiroiu, președintele Institutului Cultural Român:

„Principalul obiectiv al Institutului Cultural Român este de a distribui cultură română în rândul strâinilor. (…) Unele publicații de limbă română din jurul României (Republica Moldova, Ucraina, Bucovina de Nord, Valea Timocului – Serbia) nu vor mai primi finanțare din partea institutului. Va fi vorba de acele publicații de limbă română care nu au audiență, publicații de familie sau care au un mesaj depășit.”!!!!!!

N.R.  – R.B.N.Press : și cu asta domnul Lilian Zamfiroiu a rezolvat dintr-un foc aproape 200  de ani de dominație și deznaționalizare  ruseasca a românilor din Basarabia.

Sursa: infoprut.ro

foto:basarabia-bucovina.info

,

Este cunoscut contractul publicat de Stelian Tănase, prin care ICR i-a dat lui Tismăneanu 5.130 dolari pentru a ține la Washington conferința „Radicalism, istorie si utopie la Emil Cioran”, în care marele nostru filosof era executat ca fiind ideolog fascist. Să vedem însă ce jocuri au stat în spatele acestei acțiuni finanțate de România.

CIORAN ESTE ÎNJURAT „ÎN VEDEREA PROMOVĂRII FONDULUI CULTURAL NAȚIONAL ÎN STRĂINĂTATE”

În mod normal, cînd H.-R. Patapievici a semnat contractul prin care îi da lui Vladimir Tismăneanu 5.130 dolari pentru o conferință ce urma s-o țină la Washington, pe care, pe banii ICR, tot el trebuia s-o organizeze, ar fi trebuit să-i cadă mîna!

Dar, să vedem mai întîi primele două pagini ale Contractului dintre ICR și Tismăneanu:

Aflăm, așadar, că ICR a organizat între 14-15 noiembrie 2011, la Washington DC (SUA), proiectul „Furtuni ideologice. Intelectualii și tentația totalitară”, în cadrul căruia au fost invitați „unii dintre cei mai importanți cercetători și profesori universitari în domeniul istoriei, al filosofiei politice și al politologiei comparate”. Scopul declarat al proiectului ICR era să analizeze „comparativ rolul și consecințele implicării intelectualilor în experiența totalitară a secolului 20”.

Iată și afișul Conferinței din Washington DC:

Ne-am fi așteptat ca Vladimir Tismăneanu să prezinte la această manifestare o conferință în care să detalieze propria sa experiență, din familie, întrucît părinții săi au avut un rol important în promovarea comunismului în România! Ar fi putut, de asemenea, să mărturisească propriul său rol în promovarea și susținerea regimului dictatorial, prin articolele publicate înainte de fuga în SUA.

Însă, din contractul încheiat cu ICR, am aflat că Vladimir Tismăneanu avea altă țintă și anume aruncarea în acest hău ideologic al unuia dintre cei mai mari filosofi ai lumii, românul Emil Cioran! Conferința pentru care a primit cei 5.130 dolari, pe care a „vîndut-o ICR-ului, avea titlul „Radicalism, istorie și utopie: recitind E.M. Cioran”! Cu alte cuvinte, nu e vorba despre rolul activ al lui Leon Tismenițki, ci despre eseurile lui Cioran, pe care-l încadrează între cei care au „capricii născute din mințile înfierbântate ale unor intelectuali cu pretenții mesianice”, cum spune Tismăneanu pe contributors.ro, vorbind tocmai despre conferința sa!

Așa sînt pentru Tismăneanu toți marii intelectuali români din perioada anilor ’40: Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Nae Ionescu – cu minți înfierbîntate și cu pretenții mesianice, nu ca anticomuniștii fătați din cei mai veroși comuniști!

COSTURI URIAȘE PENTRU O PARANGHELIE ANTIROMÂNEASCĂ

La numai două zile de la acțiunea ICR, adică pe 17 noiembrie 2011, pe site-ul contributors.ro, Vladimir Tismăneanu ne spune care au fost invitații acestui simpozion: .Michael Scammell (Columbia), biograful lui Arthur Koestler, Stanislao Pugliese (profesor la Hofstra University, biograful lui Carlo Roselli si al lui Ignazio Silone), Jeffrey Isaac (Indiana University, autorul unei excelente carti despre politica revoltei la Hannah Arendt si Camus), Richard Wolin (City University of New York, autorul vastului studiu “The Seduction of Unreason”), Michael David-Fox (Georgetown, autorul recent publicatei monografii despre “tovarasii de drum”), Cristian Vasile (Institutul Iorga si IICCMER), Angelo Mitchievici (Universitatea “Ovidiu” si IICCMER), Constantin Iordachi (CE), Balasz Trencesny (CEU), Jeffrey Herf (Universitatea Maryland, autorul importantei lucrari “The Politics of Reactionary Modernism”), Nikos Marantzidis (profesor la Salonic si la Universitatea din Praga, a vorbit despre intelectualii greci si fascinatia comunismului), Jan-Werner Muller (Princeton, a carui carte “Contesting Democracy: Political Ideas in Twentieth Century Europe” a aparut luna trecuta la Yale University Press), Jeffrey Wasserstrom (Universitatea Califonria din Irvine, despre intelectuali si comunism in Chima de azi), Vladimir Petrovici (Institutul de Istorie Contemporana din Belgrad despre marxismul iugoslav), Michal Kopecek (Institutl de Istorie din Praga despre national stalinism si marxism critic in Cehoslovacia). Sesiunile au fost conduse de cunoscuti universitari, intre care Dennis Deletant (Ratiu Chair, Georgetown University), Dick Howard (SUNY) si Cristina Vatulescu.

Avem dreptul să știm și noi cine și cît a plătit pentru prezența acestora? Căci, dacă numai lui Tismăneanu i s-a plătit suma de 5.130 dolari pentru o conferință, ne putem imagina cam cît a costat toată această paranghelie internațională!

Adăugăm și prezența lui H-R Patapievici, despre care aflăm de la Tismăneanu că a avut „o interventie-comentariu” la conferința amicului său. Pentru acest moment „ancestral”, lui Patapievici i s-a decontat transportul, cazarea, masa și diurna, ca de altfel tuturor celor prezenți.

Cu ce s-a ales România din toată această acțiune este ușor de intuit: cu punerea la zid a unuia dintre cei mai mari scriitori ai săi și cu imaginea unei țări care a sprijinit totalitarismul prin vocile sale cele mai importante!

TISMĂNEANU ȘI-A VÎNDUT CONFERINȚELE ICR-ULUI, DAR ȘI EDITURII LUI GEORGE SOROS

De pe site-ul ICR New York aflăm că aceasta nu era prima conferință a lui Tismăneanu organizată și finanțată de ICR! În 11-12 noiembrie 2010, a avut loc tot la Washington DC, conferința „Memorie, Istorie, Justiție: Asumarea Trecutului Traumatic în Societăți Democratice”, despre care citim pe site-ul ICR: „Acest eveniment aste al patrulea într-o serie de conferințe inițiată în anul 2007 de profesorul Vladimir Tismăneanu (director al Center for the Study of Post-Communist Societies din cadrul University of Maryland) și Institutul Cultural Român”!

Așadar, în fiecare an, Vladimir Tismăneanu își asigura un venit frumușel de la ICR, obținut la el acasă pentru niște conferințe organizate și plătite din bugetul României!

Dar, deși era plătit regește de către ICR, Tismăneanu nu s-a mulțumit cu faptul că, potrivit contractului, își vindea textul conferinței, ci îl preda de fiecare dată și editurii CEU PRESS! Iată ce citim tot pe site-ul ICR:

„În seria de evenimente inițiată de Institutul Cultural Român la Washington D.C. au mai avut loc conferințele:

– ”Stalinismul: sinteze și comparații. Instaurarea regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est.” (Washington D.C., 29-30, noiembrie 2007) – publicată ca volum colectiv la CEU Press în 2009;

– “Promisiunile anului 1968: criză, iluzii și utopie” (Washington D.C.. 6-7, noiembrie, 2008) – în curs de apariție la CEU Press în 2010;

– „Sfârșit și început: revoluțiile anului 1989 și renașterea istoriei” (Washington D.C., 9-10 noiembrie 2009)”.

Dacă revenim la contractul lui Tismăneanu încheiat cu ICR, aflăm că „AUTORUL cedează BENEFICIARULUI dreptul exclusiv de a comunica public conferința principală… denumită în continuare OPERA”! Cu alte cuvinte, textul conferințelor sale nu mai putea fi folosit în spațiul public de către Tismăneanu, ci de către ICR, care prelua drepturile de autor, nerespectarea acestora atrăgînd restituirea tuturor cheltuielilor! Iată Dispozițiile finale ale Contractului, așa cum sînt precizate în fila 4:

Vladimir Tismăneanu și-a publicat, însă, conferințele la Editura CEU PRESS, așa cum am văzut chiar pe site-ul ICR! Există, totuși, o situație în care Tismăneanu poate scăpa de plata despăgubirilor: dacă ICR a plătit Editurii CEU PRESS apariția acestor conferințe, dar atunci ICR-ul ar fi trebuit să beneficieze de sumele rezultate din vînzare!

Ne spune cineva și nouă care este realitatea? Cine și pe ce bani a plătit tipărirea conferințelor ICR în Ungaria?

O ECHIPĂ CIUDATĂ: GEORGE SOROS, SORIN ANTOHI ȘI TISMĂNEANU

Pînă cînd ni se vor comunica toate aceste date, poate că este interesant să vedem ce este cu această Editură CEU PRESS, care manifestă un asemenea interes pentru conferințele lui Tismăneanu.

Iată ce citim pe site-ul http://www.ceupress.com/AboutUs.html: „Central European University Press, Budapest – New York. Following the founding of the Central European University by the Hungarian-American philanthropist George Soros, CEU Press was established in 1993”!

Așadar, CEU PRESS îi aparține miliardarului american de origine maghiară George Soros, a cărui Fundație Soros își desfășoară activitatea și în România, în conducerea sa aflîndu-se mereu cineva din familia lui Mircea Mihăieș, vicepreședintele ICR!

La CEU (Central European University), universitatea sponzorizată tot de Soros, îl întîlnim pe Sorin Antohi, acel personaj desprins parcă din filmele de groază, căruia îi tai capul și apoi te trezești cu el în sufragerie! Cei care n-au uitat, știu că Sorin Antohi a fost deconspirat ca odios turnător la Securitate și era conducător de doctorate, deși el nu avea doctoratul!!! Scandalul este binecunoscut, deci nu insistăm.

CEU este exact Universitatea Central Europeană, unde Sorin Antohi a fost depistat că este impostorul fără doctorat!

Pe Sorin Antohi a tot încercat grupul Patapievici – Liiceanu – Pleșu să-l aducă în prim-planul vieții publice, pînă cînd însăși Herta M üller, laureata Premiului Nobel, i-a pus la punct într-o scrisoare antologică! Cum a ajuns sub pulpana lui Soros rămîne să aflăm, însă unele zvonuri sinistre ne-au transmis că Sorin Antohi este deja cooptat într-o agenție guvernamentală de către noua Putere instalată în România!

Să trecem în revistă volumele lui Vladimir Tismăneanu, de fapt niște antologii, publicate de CEU PRESS, editura lui George Soros.

Between Past and Future”, Edited by Sorin Antohi, Central European University, Budapest and Vladimir Tismaneanu, University of Maryland, 2012. Este, de fapt, o antologie de 500 de pagini, cu texte semnate de Agnes Heller, New School University, New York Jacques Rupnik, Institute of Political Studies, Paris Karol Soltan, University of Maryland Adam Michnik, editor-in-chief of Gazeta Wyborcza, Poland Martin Palous, Charles University, Prague Valerie Bunce, Cornell University Kazimierz Poznanski, University of Washington Jeffrey Isaac, Indiana University etc.

Promises of 1968. Crisis, Illusion and Utopia”, Edited by Vladimir Tismaneanu, 2011. Este tot o antologie care conține 460 de pagini cu textele unor conferințe.

„Stalinism Revisited”, Edited by Vladimir Tismaneanu, 2009. O antologie de conferințe semnate de KEN JOWITT: „Stalinist Revolutionary Breakthroughs in Eastern Europe”, VLADIMIR TISMANEANU: „Diabolical Pedagogy and the (Il)logic of Stalinism in Eastern Europe”, MARK KRAMER: „Stalin, Soviet Policy, and the Consolidation of a Communist Bloc in Eastern Europe, 1944–53”, ALFRED J. RIEBER: „Popular Democracy: an Illusion?” etc.

„The End and the Beginning. The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History”, Edited by Vladimir Tismaneanu, Professor of Politics at the University of Maryland and Bogdan C. Iacob, Institute for the Investigation of the Crimes of Communism and the Memory of Exile in Romania, 2012. Și acest volum este tot o antologie de texte care au fost inițial conferințe oe undeva.

De ce trebuia să-i plătească ICR conferințele lui Vladimir Tismăneanu?

Punînd cap la cap toate aceste informații, observăm că, de fapt, sîntem în fața unui circuit financiar bine pus la cale, în care interesul României, practic, nu numai că nu există, dar este bombardat de personaje care vor să-l scoată pe Emil Cioran, de pildă, principalul vinovat pentru holocaustul din al doilea război mondial!

În toată mascarada americană din luna noiembrie a fiecărui an, România, se pare, nu avea altă misiune decît să plătească prin ICR organizarea unor acțiuni, să plătească gras participanții, să plătească deplasările unor clienți din țară (asigurîndu-le cazare, masă și diurne), după care conferințele plătite de ICR intrau în portofoliul CEU PRESS, editura Universității lui George Soros!

Pe acest traseu, trebuie să înceapă o investigație serioasă, pe care serviciile noastre secrete ar fi trebuit demult s-o facă, întrucît, în spatele acestor conferințe, unde România și personalitățile sale sînt puse la zid, totdeauna stau scenarii care vizează interese teribile!

Numai dacă spunem Roșia Montană sau „Condicuța cu agenți” (operațiunea care a pus anul trecut România în fața unei păguboase „lovituri de stat”), deja putem bănui cam spre ce obiective sînt îndreptate tunurile!

Abia acum, toate sumele primite de Vladimir Tismăneanu – de la ICR, de la IICMER, de la PREȘEDINȚIE – capătă sens și trebuie analizate cu seriozitate.

Sursa: cotidianul.ro

,

Sefele ICR de la Kiev si Moscova: Una este fiica unui agent KGB, alta conduce una dintre cele mai elaborate filiere de influenta rusa din Romania !

Vicepresedintele PDL Radu F. Alexandru i-a cerut, vineri, in numele ARD, ministrului de Externe, Titus Corlatean, sa prezinte public datele profesionale ale directorilor ICR Kiev si ICR Moscova, afirmand ca pe site-ul Institutului Cultural Roman nu au fost prezentate decat numirile Nadiei Mosanu si a Florinei Mohanu la sefia celor doua filiale ale ICR, relateaza Agerpres.

„Pe site-ul Institutului Cultural Roman sunt anuntate numirile a doi directori, unul la ICR Kiev, celalalt la ICR Moscova. La ICR Kiev este numita doamna Nadia Mosanu. Doamna Nadia Mosanu este nora domnului Alexandru Mosanu, primul presedinte al Parlamentului Republicii Moldova, un om care a fost salutat ca un adevarat patriot. Un om care, ulterior, a fost identificat si publicat pe lista Sandrovschi ca unul dintre agentii KGB care au activat in Republica Moldova sub nume de cod ‘Maxim’. Cea de-a doua numire este a doamnei Florina Mohanu, in fruntea ICR Moscova. Doamna Mohanu conduce Centrul Cultural Rus de la ASE Bucuresti. Acest centru cultural este cunoscut drept una dintre cele mai elaborate filiere de influenta rusa din Romania. Centrul Cultural Rus de la ASE, conform site-ului institutiei, este finantat de Fundatia Russkiy Mir. (…) Dincolo de numiri, pe site-ul ICR nu este publicat niciun CV, niciun element legat de activitatea profesionala a celor doua doamne. Nu stim ce cetatenie au, daca au si cetatenie romana sau au cetatenia Republicii Moldova si ce este cel mai important, nu stim ce interese reprezinta, apara si urmeaza sa sustina aceste doua doamne’, a declarat vicepresedintele PDL, intr-o conferinta de presa.

Radu F. Alexandru a cerut ministrului de Externe sa prezinte public datele profesionale ale celor doua doamne si ‘garantiile de onestitate’ pe care le ofera acestea.

„Ii cer public ministrului de Externe Titus Corlatean sa ne spuna public care sunt datele care le recomanda pe cele doua persoane si care sunt garantiile pe care ministrul de Externe le are, pentru ca ministrul de Externe trebuie pana la urma sa valideze prin semnatura lui numirile in fruntea institutiilor culturale in strainatate. Care sunt datele profesionale si garantiile de onestitate ale celor doua persoane”, a spus Radu F. Alexandru.

In context, vicepresedintele PDL a adaugat ca la momentul audierii lui Andrei Marga in comisia de cultura a Senatului i-a cerut acestuia „ca posturile de directori ai filialelor ICR in strainatate sa fie ocupate pe baza de concurs”.

„Cei care se prezinta la acest concurs cu o cariera profesionala care sa-i legitimeze sa fie supusi unui concurs. Domnul Andrei Marga a refuzat. Astazi (vineri -n.r.), (…) domnul Marga vorbea cu un dispret absolut despre cei care au fost pana acum directorii centrelor culturale ale ICR in strainatate si pe care a gasit de cuviinta sa-i demita fara nicio analiza facand abstractie ca toti acesti directori pe care i-a demis au primit in anii trecuti calificativul ‘FB’ semnat de ministrul de Externe la data respectiva, domnul Andrei Marga”, a declarat Radu F.Alexandru

Ministerul de Externe despre numirile la conducerea ICR Kiev si ICR Moscova: MAE recomanda tuturor celor interesati de activitatile ICR sa se adreseze conducerii acestei institutii:

Ministerul de Externe arata, intr-un comunicat de presa remis sambata, ca le recomanda „tuturor celor interesați de activitățile ICR să se adreseze conducerii acestei instituții” si ca „MAE respinge orice tentativă prin care se încearcă atragerea sa în campania electorală aflată în derulare și face apel la evitarea oricăror declarații care pot să-i afecteze imaginea”. Precizarile vin dupa ce vicepresedintele PDL Radu F. Alexandru i-a cerut, vineri, in numele ARD, ministrului de Externe, Titus Corlatean, sa prezinte public datele profesionale ale directorilor ICR Kiev si ICR Moscova, afirmand ca pe site-ul Institutului Cultural Roman nu au fost prezentate decat numirile Nadiei Mosanu si a Florinei Mohanu la sefia celor doua filiale ale ICR.

MAE arata insa, in comunicatul remis sambata, ca „Numirile avansate de conducerea Institutului Cultural Român pentru funcțiile de conducere ale filialelor din Moscova și Kiev sunt supuse, înainte de a deveni efective,  unor proceduri de verificare specifice realizate de instituțiile abilitate ale statului, proceduri care sunt aplicabile tuturor membrilor corpului diplomatic. Aceste verificări au ca scop eliminarea oricăror speculații privind implicarea candidaților la ocuparea funcțiilor respective în activități de natură să aducă prejudicii intereselor naționale.”

MAE mai subliniaza ca „În prezent, ICR Moscova și ICR Kiev sunt în curs de operaționalizare, astfel că MAE nu a primit nominalizarea unor persoane la conducerea acestor institute.”

SURSA:     Alina Neagu     HotNews.ro

,

Documentele oficiale intrate în posesia noastră scot la iveală faptul că numai pentru traduceri, deplasări și drepturi de autor, Mircea Cărtărescu a primit de la Institutul Cultural Român, doar între anii 2009-2012, uriașa sumă de 4.086.887.500 lei, bani proveniți de la bugetul statului.Cu acești bani s-a construit artificial imaginea unui scriitor pe care, chipurile, toate editurile de pe planetă s-ar fi îngrămădit să-l traducă, cînd (sic!), de fapt, toate traducerile din străinătate erau rodul unor aranjamente de culise, prin care se sifonau banii publici! Cărtărescu a avut în acești ani un statut privilegiat între scriitorii români. În timp ce majoritatea oamenilor de litere își publică operele în regie proprie, încercînd, cu eforturi de neînchipuit, ca volumele să ajungă în librării, el, Cărtărescul, primea bani de la stat și pentru a-și scrie cărțile (rezidențele nu sînt incluse în statistica de mai jos), și să le publice, și să fie traduse în toate limbile pămîntului, și să aibă cronici prin diverse publicații, și să le lanseze prin toate capitalele lumii, dar și pentru ca autorul să se relaxeze după un astfel de efort, fiind însoțit deseori și de familie! Așa s-a creat acest mit al scriitorului Mircea Cărtărescu, veșnic candidat la Premiul Nobel, statut pentru care autorul „Levantului” trebuia să plătească. Și a „plătit”, devenind editorialist săptămînal al lui Traian Băsescu, patronul oficial al ICR, pe care l-a pupat prin toate părțile, l-a hiperbolizat pînă la greață („e un președinte pentru alte coordonate istorice”), de care, însă, se despărțea ori de cîte ori sondajele arătau că acesta va pierde puterea! Cum reveneau lucrurile la normal, Cărtărescu iar se punea pe pupat. Și tot așa, în toți acești opt ani din urmă. Vă prezentăm mai jos cifrele oficiale obținute din evidența ICR din ultimii ani, referitoare la Mircea Cărtărescu, care arată dimensiunea unui jaf nemaiîntîlnit în cultura românească, prin care armata de troglodiți din jurul ICR reușise să pună pe picioare o adevărată rețea, folosită deseori chiar în jocurile politice.

Două plăți pentru o singură carte?
Primul tabel arată sumele cheltuite de ICR pentru traducerile unor cărți ale lui Cărtărescu, mai exact „Orbitor”, „De ce iubim femeile?” și „Travesti”. Precizăm că Mircea Cărtărescu, pentru întreaga sa operă, a încheiat un contract de exclusivitate cu Editura Humanitas, astfel încît o parte din banii primiți de la ICR intră automat și în contul lui Gabriel Liiceanu pentru dreptul de copyright! Numai în 2009, ICR a plătit 1.235.170.100 lei pentru traducerea romanului „Orbitor” în limba franceză sub tilul „L’Aile tatouée”, (Orbitor. Aripa dreaptă), Editura Denoël, Paris, 2009, traducere în limba franceză de Laure Hinckel. Deși aceasta este singura traducere din Cărtărescu apărută în 2009, observăm în tabelul alăturat că în acest an se plătiseră două facturi: una de 49.078,69 RON și alta de 74.438,32! Explicațiile acestei ciudățenii trebuie să fie oferite de către cei care au gestionat pînă acum banii ICR-ului. La aceste sume se adaugă, după cum se vede în tabelul 3, suma de 5.205,88 RON, reprezentînd cheltuieli de deplasare, necesare, probabil, pentru lansarea cărții în Franța. Dar, iată lista completă a plăților făcute de către ICR pentru Mircea Cărtărescu:
TRADUCERI DIN MIRCEA CĂRTĂRESCU
2009
ORBITOR
49.078,69
ORBITOR
74.438,32
TOTAL 2009
123.517,01
2010
ORBITOR
48.204,76
DE CE IUBIM FEMEILE
19.516,34
TOTAL 2010
67.721,10
2011
ORBITOR
58.260,29
TRAVESTI
15.149,78
ORBITOR
17.366,00
TOTAL 2011
90.776,07
 
 
2012
ORBITOR
54.230,99
TOTAL 2012
54.230,99
 
 
TOTAL TRADUCERI
336.245,17
DREPTURI DE AUTOR PENTRU MIRCEA CĂRTĂRESCU
2010
2.276,00
2011
24.552,00
2012
14.917,94
6.303,00
TOTAL DREPTURI DE AUTOR
48.048,94
DEPLASĂRI PENTRU MIRCEA CĂRTĂRESCU
2009
5.205,88
2010
2.484,06
2011
14.324,48
2012
2.380,22
TOTAL DEPLASĂRI
24.394,64
TOTAL CHELTUIELI PENTRU MIRCEA CĂRTĂRESCU
408.688,75
Este incredibilă ușurința cu care Patapievici, în cîrdășie cu Gabriel Liiceanu (titularul copyright-ului), au risipit cu Cărtărescu peste 4 miliarde de lei de la buget, adică echivalentul a 1000 de pensii amărîte, exact în perioada în care Guvernul Boc tăia chiar aceste pensii mici, impozitîndu-le pe motiv că nu mai sînt bani la buget!!!
Cărți cu pașaport turistic!
Reamintim că aceste peste 4 miliarde de lei au fost cheltuite pentru Mircea Cărtărescu doar între 2009-2012, autorul fiind clientul banilor publici și în anii anteriori, însă cifrele respective nu ne-au parvenit încă. Iată și lista traducerilor apărute în perioada la care facem referire: – L’Aile tatouée, (Orbitor. Aripa dreaptă), Editura Denoël, Paris, 2009 (traducere în limba franceză de Laure Hinckel); Cegador (Orbitor. Aripa stângă), Editura Funambulista, Madrid, 2010 (traducere în limba spaniolă de Manuel Lobo Serra);  El Ruletista (Ruletistul), Editura Impedimenta, Madrid, 2010 (traducere în limba spaniolă de Marian Ochoa de Eribe); Orbitor. Kroppen (Orbitor. Corpul), Editura Bokvennen, Oslo, 2010 (traducere în limba norvegiană de Steinar Lone);  De Wetenden (Orbitor. Aripa stângă), Editura De Bezige Bij, Amsterdam, 2010 (traducere în limba neerlandeză de Jan Willem Bos);  Der Körper, (Orbitor. Corpul), Editura Zsolnay Verlag, Viena, 2011 (traducere în limba germană de Gerhardt Csejka); Lulu (Travesti), Editura Impedimenta, Madrid, 2011 (traducere în limba spaniolă de Marian Ochoa de Eribe; Blinding, (Orbitor), Editura Archipelago Books, New York, 2013 (traducere în limba engleză; Γιατί αγαπάμε τις γυναίκες (De ce iubim femeile), Editura Allotropo, Atena, 2011 (traducere în limba greacă de Panos Apalidis; Corpul (vol. II al trilogiei Orbitor), 2012, Editura vieneză Paul Zsolnay;   Jurnal. 1994-2003, 2012, Editura Albert Bonniers din Stockholm; De ce iubim femeile, 2012, la Plymouth, Marea Britanie; Aripa dreaptă (vol.III din Orbitor), 2012, Editura Bokvennen, Oslo, Norvegia;  Travesti, 2012, Editura Impedimenta, Madrid. Ca să avem tabloul complet al tratamentului preferențial de care beneficiază Mircea Cărtărescu, iată ce acțiuni de promovare anunță editura Humanitas numai pentru lansarea a două cărți, „Corpul” în Austria și „Jurnal” în Suedia:
„În perioada 24 oct.- 3 nov. în Austria, Elveția și Germania cu lecturi publice în Berlin, Leipzig, Frankfurt, Salzburg, Viena, München, Basel și Zürich… Turneul de promovare din Suedia va cuprinde întâlniri cu publicul la Stockholm, Göteborg și Malmö, evenimentul principal fiind o discuție publică la Litteraturhuset din Stockholm”. Ne poate spune actuala conducere a ICR cît urma să coste huzurul lui Cărtărescu din această toamnă? Și, mai ales, dacă fondurile destinate mai sînt valabile? De fapt, toate mofturile acestea legate de „promovare” nu sînt decît banale pretexte pentru o excursie prin Europa, nicidecum semnul vreunui interes din partea iubitorilor de literatură din diverse țări! Dovada? Iat-o! Dacă lecturați lista de mai sus a cărților lui Cărtărescu, traduse între 2009-2012 (ca să înlăturăm orice speculație, precizăm că lista a fost copiată după Wikipedia și completată cu datele de pe site-ul editurii Humanitas), veți observa subliniate cu literă roșie două dintre ele:  Der Körper, (Orbitor. Corpul), Editura Zsolnay Verlag, Viena, 2011 (traducere în limba germană de Gerhardt Csejka;  Corpul (vol. II al trilogiei Orbitor), 2012, Editura vieneză Paul Zsolnay; Așadar, aceeași carte, vol. 2 al romanului „Orbitor”, care are subtitlul „Corpul”, este tradusă în 2011 la editura Zsolnay din Viena, iar un an mai tîrziu este tradusă din nou la aceeași editură! Nu era suficientă suplimentarea tirajului dacă prima tranșă s-a epuizat așa de rapid? Și dacă în 2011 chiar s-au bătut austriecii și nemții pe cartea lui Cărtărescu, de ce trebuia să se mai organizeze în 2012 acțiunea de „promovare”? Ori, nu cumva tirajul din 2011 era aproape confidențial și, un an mai tîrziu, trebuiau să mai fie storși niște bani de la buget, mizîndu-se pe faptul că nimeni nu va îndrăzni să controleze vreodată ICR-ul, adică instituția aflată sub pălăria Președinției?
Iată de ce, noua conducere a ICR trebuie să ne comunice urgent că a stopat suma prevăzută pentru plimbările din această toamnă ale lui Mircea Cărtărescu!
Ce este, de fapt, „Orbitor”?
Nu e locul aici să analizăm opera lui Cărtărescu și nici nu vom face acest lucru, rezervîndu-ne plăcerea pentru altă ocazie. Totuși, cîteva chestiuni trebuie să fie reținute. Conform propriilor declarații din interviuri, Mircea Cărtărescu a scris acest roman „sub influența lui Thomas Pynchon”, așa cum „Levantul” (des citita carte de către Traian Băsescu și Elena Udrea) fusese scris sub influența lui James Joyce. De altfel, chiar de la primul volum de versuri, Cărtărescu a fost acuzat de plagiat, scandal care, la vremea respectivă, a fost stins cu formula: „a împrumutat tehnica enciclopedizant-alexandriană de la T.S. Eliot”! Așadar, putem să vorbim despre orice altceva la Cărtărescu, dar nu și despre originalitate, trăsătură pe care suținătorii săi se străduiesc s-o sublinieze în ciuda evidențelor. Ce este original la Cărtărescu este stilul vulgar pe care croșetează eventualul discurs literar. L-a exersat chiar și în poezie, cititorii noștri fiind deja familiarizați cu volumul „40238 TESCANI”, despre care am mai scris aici (vezi la http://www.cotidianul.ro/si-nevasta-lui-cartarescu-este-abonata-la-banii-icr-182519/), volum pe care criticul Alex. Ștefănescu îl numea „text în grup” pentru excesul de sexualitate din interiorul său. Acolo, împreună cu viitoarea lui soție, poeta Ioana Nicolaie, pe atunci nevasta bunului său prieten Gelu Vlașin, Cărtărescu scria „celebrele” versuri: „Numai când mi-am băgat botul în sexul ei blond, un tip mustăcios, cu ochi negri și cu nasul drept s-a ițit dintre cârlionți și mi-a băgat limba drept în gură”. Apetența pentru astfel de formule poetice s-a păstrat și în „Orbitor”, unde personajele sale (cum singur scria într-un fel de drept la replică) spun pe șleau: „îmi bag pula în regina Angliei”! Sîntem curioși cum a fost tradusă această expresie în engleză și care este reacția autorităților în fața acestei adevărate crime de lèse-majesté. Despre începutul scrierii romanului „Orbitor” ne povestește chiar soția lui Cărtărescu într-un interviu din revista „AS”, nr. 872 din 2009: „Pe noi ne-a ajutat plecarea la Berlin. Mircea deținuse o bursă importantă a statului german și l-am însoțit. Timp de aproape doi ani am stat departe de țară, de prieteni, de familie, dar nedespărțită de Mircea nici o secundă. Nici pînă la pîine nu mergeam separat. Asta ne-a legat extraordinar, dar mi-a dat și o senzație de inadecvare, în momentul în care ne-am reîntors în țară și a trebuit să îmi găsesc un loc de muncă. Mircea m-a cerut în căsătorie într-un autobuz berlinez”. Dacă poate cineva să ne explice ce a stat la baza (sic!) acestei burse germane, ar fi foarte bine, dar este ilogic ca un scriitoraș din România (și asta era pe atunci Cărtărescu) să primească o bursă din partea statului german pentru… a scrie un roman! Iar în acea bursă, o adevărată rezidență de creație, să meargă împreună cu – în acea vreme – amanta sa! Și huzurul familiei Cărtărescu n-a încetat odată cu acea bursă. Ne dă amănunte tot soția lui, care, cu o naivitate teribilă, povestește mai departe: „Eu și Mircea ne-am scris cărțile în străinătate. Am mers în diverse locuri unde el a primit burse sau rezidență. Ni se asigurau casă și bani suficienți cît să trăim decent și să ne permitem să ducem și copilul la grădiniță. Am avut un noroc extraordinar. Și acum, abia aștept să plecăm la Berlin. Îl vom lua și pe Gabriel cu noi și-l vom înscrie la școală acolo”.
Toate aceste ciudate finanțări pentru un scriitor român îl fac pe Mircea Cărtărescu nu numai un profitor al banilor de la bugetul statului român, ci și un client al finanțărilor transnaționale, în spatele cărora nu pot sta interese literare, ci de altă natură. Cum și-a decontat el aceste privilegii poate că am afla doar dacă am citi cu atenție articolele sale din presă, căci, nu întîmplător, ditamai scriitorul, veșnic abonat la Premiul Nobel, a scis săptămînal editoriale politice prin ziare!
Dar, ceea ce așteptăm imediat de la cei responsabili este explicarea sumei uriașe cu care a fost susținut Cărtărescu cu bani din bugetul și așa sărac al României. Căci nu este el buricul pămîntului, pentru ca, dintre toți scriitorii români, să beneficieze de huzur, în timp ce toți ceilalți se chinuiesc să-și scoată cărțile prin sponzorizări mărunte care abia asigură un tiraj de cîteva sute de exemplare! Ca să nu mai vorbim de traduceri în vreo limbă de mare circulație, în timp ce Cărtărescu, pe bani publici, cred că este tradus și în limba urșilor polari!
Deși nu este în literatură decît un compilator, prin susținerea mai marilor băsiști spirituali ai acestor vremuri, Cărtărescu dă impresia că el este cel care-i întinde pe spate gelul potrivit lui Gabriel Liiceanu, în celebra scenă din romanul filosofului, „Scrisori către fiul meu”, unde se vorbește despre „voluptatea” și „răsfățul” dușului matinal, urmate de geluirea hoitului.
Căci ce altceva este disprețul față de banii publici, din care se dau pensii amărîților, dacă nu o voluptate și un răsfăț, pe care anumiți scriitori le-au împrumutat de la politicienii care-și cumpără stikuri de buze și creme anale din banii statului? Dacă nu cumva raportul de influență o fi invers!
© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press