ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Iacob Cazacu Istrati"

Iacob Cazacu Istrati

,

Soarta se teme de cei viteji, iar pe cei lași îi calcă în picioare

 Congresul Diasporei Unioniste din 25-26 martie 2016; Congresul Sfatul Țării 2  

 

14 martie 2016 Stamford, Connecticut, SUA

Fraților, momentul a sosit! Nu mai e timp de așteptat! Unirea este salvarea națiunii române!
Vă aduc cele mai fierbinți salutări de la românii unioniști de peste ocean, din Canada și Statele Unite!… Prof. Dr. Nicolae Andronescu prin versurile de mai sus ne obligă să trecem de la vorbe la fapte la fel ca și bunelul Ovidiu Creangă, scriitorul vărzăreștean din Toronto, care la cei 95 de ani vă dorește multă sănătate și Reîntregirea neamului și, că dorește să vadă Unirea cu ochii săi. De asemenea se alătură felicitărilor toate asociațiile românilor că asociația Asociația românilor “Câmpul românesc” din Hamilton- Dumitru Răchitan; Asociația “Muntele măslinului” din Kitchener- Dumitru Ichim; Cenaclul “Florica Bațu-Ichim”; Cenaclul “Grigore Vieru” din Toronto- Maria Tonu; Asociația românilor moldoveni “Vocea Unirii” – Alex Lozovan și altele.

Iacob Cazacu-Istrati (la Chișinău)

Primiți frumoasele felicitări de la delegații la Congresul Sfatul Țării 2 de pe plaiul teleneștean în frunte cu Vadim Lelic și Iurie Tulgara, Boris Burcă, unde se află rădăcinile puternice ale neamului meu român.

De la început vă spun, că s-au strecurat printre noi și lichele, care vor să ne disperseze, să ne certe, să defaime numele marilor patrioți. Mai dăunăzi cineva, care nu merită nici a fi menționat mi-a spus, că noi, în majoritate suntem marionete ale academicianului Nicolae Dabija. Dar i-am răspuns, că mai bine prefer să fiu rob al lui Dabija și al poporului, decât trădător al neamului meu!

Unirea din 1918 reprezintă o mare izbândă în istoria națiunii române. Ea este opera întregului popor român, înfăptuită în condiții deosebit de grele. Astăzi istoria se repetă. La etapa actuală în afară de cele spuse de predecesorii mei eu văd două problem importante care trebuiesc urgent soluționate: unitatea (unirea) tuturor asociațiilor române într-o organizație mondială și rezolvarea problemei minorităților naționale.

Folosindu-mă de acest moment, vă aduc precizări despre organizația Worldwide Romanian Forum – FRP, care este o organizație internațională a tuturor românilor de peste hotare, fondată în 2011 la Săptămâna Culturală a Românilor la Câmpul Românesc din Hamilton, Canada. Președinte de Onoare este Acad. Nicolae Dabija, RM, Președinte executiv este Prof. Dr. Dr. Nicolae Andronesco, SUA, Vice-președinte Prof. Iacob Cazacu, Canada.
WRF-FRP are un Consiliu de Administrație, format din președinții asociațiilor românești.

Cele mai mari sărbători- Limba noastră cea română, pentru care noi, FRP am propus primii să fie recunoscută ca sărbătoare a tuturor românilor; 27 martie – Unirea Basarabiei cu românia; 1 decembrie-ziua României și Săptămâna Culturală a Românilor (a doua săptămână a lunii iulie.
Asupra statutului organizației au lucrat acad. Nicolae Dabija, RM, Doamna Ala Mândăcanu, Montreal, Alexandru Mursa și Iacob Cazacu, Toronto având ca bază statutul FDRM

 Scopul este Reîntregirea Patriei Române, a neamului ca și dezvoltarea unor relații sănătoase și de încredere între romanii de pretutindeni. Unirea tuturor românilor din Diasporă într-o organizație internațională. Asociațiile din fiecare țară să se unească într-o COMUNITATE a românilor din Italia, Grecia… în frunte cu un consiliu alcătuit din președinții asociațiilor și care să aibă un reprezentant în Consiliul de Administrație a WRF-FRP
Noi, membrii organizației Worldwide Romanian Forum- Forumul Românilor de Pretutindeni din ziua fondării acestui Forum pe toate căile și prin toate mijloacele ne-am adresat guvernanților de toate nivelurile de pe ambele maluri ale Prutului cu o singură cerere: reîntregirea neamului și a Țării. Dar, după cum vedeți până acum, aproape nici o mișcare, numai unele… de ochii lumii.

Așa zis Departamentul Românilor de Pretutindeni de la București, dorește să-și supună „Diaspora română din toată lumea”, să fie supusă Guvernului României, să nu poată acționa de sine stătător, să fie dirijată de la Centrul lor. Noi nu admitem acest lucru.

S-a furat și numele Forumului Românilor de Pretutindeni

Departamentul din București ne-a furat și numele Forumului Românilor de Pretutindeni, pe care l-am fondat în iulie 2011 la Câmpul Românesc din Hamilton, Canada. Este o manipulare pentru a pune bețe în roate în calea unirii tuturor asociațiilor românești din diaspora și exil și crearea unui Centru Coordonator cu sediul la Hamilton.

Exemplul Bucureștilor l-a luat și Chișinăul, născând un Birou pentru Relațiile cu Diaspora… Acest Birou are în vedere asociațiile moldovenist-stataliste, care au fost fondate masiv odată cu venirea la putere a comuniștilor, când începe emigrarea masivă din țară și care durează până în prezent – Comunitățile moldovenilor. Nu toate, dar în mare parte nu doresc să se identifice comunități române.

Nu e tot una: moldovean ori roman…

E vorba ca și de identitate. Comunitățile se fondează pe bază de etnii, națiune, așa cum sunt comunitatea ucrainenilor, rușilor, evreilor, bulgarilor etc. Noi avem o etnie-română și înseamnă, că comunitățile noastre trebuie să se numească a românilor (bucovineni, ardeleni, moldoveni, dacă doriți să accentuați regionalismul. Dar, cred, că cel mai bine s-ar înscrie în programul unirii ca asociațiile să poarte un singur nume: românești, în care să se regăsească și ardeleanul cu munteanul și cu moldoveanul. Și ca balada Miorița să rămână în legendele istorice…

Odată cu căderea comuniștilor, cei aflați la cârma RM după 2009 au dus o politică neînțeleasă nici până azi, dar ne bucură totuși un lucru, că au mențint cursul European și chiar ieri la ședința Parlamentului nu a trecut spre examinare propunerea socialiștilor de ai cere socoteală Ministrului educației Corina Fusu, pentru că elevii scriu pe toți pereții “Unire”. Este un fapt îmbucurător…
Oare cine ar trebui să-i convingă pe guvernanții din estul și vestul Prutului, că timpul a sosit, că timpul ne impune a înfăptui Reîntregirea Patriei, dacă nu noi, acei, care suntem adevărații ei feciori și fiice, urmașii strămoșilor noștri, dacii. Atâta rugăciune cât le-a închinat poporul guvernanților atât din dreapta, cât și din stânga Prutului, numai lui Dumnezeu așa șe închină…
Criza care a determinat fuga românilor de pe ambele maluri de Prut în toată lumea nu a fost și nu este doar o criză economică, e o criză de valori și de identitate care a determinat o atmosferă de corupție și trădare. Unitatea neamului e o valoare supremă care de-a lungul secolelor a dat viață conștiinței de sine a românilor și care a culminat la 1 Decembrie 1918 cu realizarea unității noastre într-o singură Națiune. Cedarea Basarabiei la 28 Iunie 1940 în circumstanțele de atunci poate fi criticată pentru trădarea unității de neam, dar e un fapt istoric care a declanșat deja consecințele sale dramatice de neșters, așa cum nu pot fi schimbați cei 25 de ani care au urmat independenței Republicii Moldova, mai mult de două decenii în care guvernele României nu au făcut nimic sau foarte puțin. Aceasta este o pagină puțin glorioasă a istoriei care nu poate fi rescrisă. Noi însă, cu ajutorul dumnevoastră putem schimba viitorul numai prin unire.
Exemple de unire: Germania, Cehoslovacia… Mișcarea numită „Cehoslovacia 2018 „, Cehii și slovacii au lansat o inițiativa prin care anunță, că vor să se reunească „Potrivit sondajelor, o mare parte din populație consideră, că divizarea Cehoslovaciei a fost o greșeala și nu ar fi fost de acord cu această decizie. Două națiuni se unesc, iar noi… ne dezbinăm!
Un factor important pentru înfăptuirea Unirii constituie problema minorității naționale, relațiile lor cu autohtonii români basarabeni.
S-ar putea afirma, că până în prezent drepturile minorităților din Republica Moldova au fost garantate în măsura în care o poate face un stat cu potențialul economic al Republicii Moldova. Este adevărat, că frustrările prin care au trecut cetățenii RM în perioada disoluției URSS nu au fost depășite încă.
Gravitatea conflictelor etnice depinde în mare parte de natura relațiilor. Aici vorbim de diferențele socio-economice și de identitate care se întrepătrund. Un alt important factor care poate determina gradul de gravitate a conflictelor etnice este rolul statului însuși: se află el deasupra conflictelor și încearcă să le medieze și tempereze, sau un grup anume “posedă” statul și-i folosește pârghiile de putere în detrimentul altor grupuri. Acesta este, într-o oarecare măsură, și cazul Republicii Moldova.
În societățile care sunt profund divizate, unde frica și ignoranța adesea sunt forțele motrice ale conflictului etnic, oamenii tind să se identifice ei înșiși prin grupul lor etnic, considerându-l drept o caracteristică definitorie ireductibilă a societății. Asemenea societăți foarte ușor pot deveni pradă violenței etnice atunci când există inegalitate între grupuri etnice și discriminare a uneia sau mai multora din ele, și când discriminarea este aprobată prin politici publice. De aceea, se consideră că pentru a preveni violența instituțiile politice trebuie să le permită grupurilor etnice să participe la procesul politic și să apere drepturile omului. Numai atunci grupurile etnice nu se vor teme de viitor și se vor simți “în rând cu lumea” într-o asemenea societate.
Criza găgăuză de la începutul anului 2002 scoate în evidență necesitatea de a înțelege la ce servește o autonomie? Găgăuzii au obținut statutul de autonomie bazându-se pe criteriul etnic. S-ar părea, că acesta ar trebui să satisfacă în mod plenar aspirațiile de renaștere spirituală, dar… practica ne arată, că fiind influențați de o forță politică din afară, crează probleme populației băștinașe.
Exemplul separatismului transnistrean este extrem de edificator pentru a înțelege egoismul etnic. Liderii separatiștilor au motivat necesitatea separației de Moldova, inclusiv, și prin necesitatea apărării drepturilor minorităților. Au jucat pe spiritele cetățenilor, dându-și aere de mari democrați, declarând trei limbi de stat în regiune, dar, de fapt funcționează forțat numai limba rusă. Cunoaștem cu toții situația școlilor cu predare în limba noastră română din Tiraspol, Grigoriopol ș.a. E trist astăzi la capitolul relații între minorități… Noi credem, că unul din scopurile noastre imediate trebuie să devină rezolvarea problemei național-minoritare.
În mod clar, Constituția unei Românii Unite trebuie să asigure drepturi egale între români și naționalitățile conlocuitoare.
Propun: Congresul de astăzi să Proclame Unirea necondiționată a Basarabiei cu România. Unirea va fi Victoria Dreaptă și Adevărată! Să luptăm până la urmă! La arme, frați români! Arma noastră nonviolentă de astăzi, Cuvântul este Votul nostru pentru reîntregirea meleagului și neamului. Să fim Demni de numele înaintașilor noștri​​ Dacii!

LUPTA! SPERANȚĂ! CREDINȚĂ! VICTORIE!

Worldwide Romanian Forum – Forumul Românilor de Pretutindeni vă ÎNDEAMNĂ să primiți această proclamație ca principale deziderate ale înfăptuirii Unirii!
Nicholas Andronesco și Nicolae Bălcescu: cine luptă pentru libertate, luptă pentru Dumnezeu, iar Unirea neamului este libertatea, posibilă doar cu acțiunile entuziasmate ale oamenilor ce-o doresc.

Congresul unionist din 27 martie 2016 decretează:
1. Unirea Basarabiei (Republica Moldova) cu România ca stat unitar și indivizibil sub denumirea aleasă de Adunare, care să continue tradiția DACIEI.
2. Independența administrativă, legislativă și juridică a puterilor în stat. Neamestec al nici unei puteri din afară în afacerile interne.
3. Egalitate în drepturi politice și religioase pentru toți cetățenii țarii unite.
4. Contribuții echitabile în bugetul de stat din partea tuturor agenților economici, producători de venituri. Aparatul de stat cu funcționarii necesari să fie suplu și efectiv.
5. Președintele Țării să fie ales o dată la cinci ani de către toți cetățenii cu drept de vot.
6. Parlament cu două camere cu maximum 350 parlamentari compus din reprezentanți ai tuturor stărilor societății, senatorii fiind aleși o dată la patru ani, iar deputații, aleși la trei ani. Limitarea numărului de mandate: Președintele maximum două mandate, senatorii și deputații, trei mandate.
Cei înscriși pentru ocuparea posturilor în stat, de la primar de comună și consultanți până la Parlament și Președinție vor face dovada unui certificat de sănătate din partea unei comisii medicale obiective. La fel se va proceda cu angajații fiecărei agenții care servește direct s-au indirect statul inclusiv serviciile secrete.
7. Eradicarea corupției și a conflictelor de interese. Aceasta va duce la un echilibru al bunăstării sociale și al veniturilor echitabile pe cap de locuitor. Promovarea în posturi economice și sociale a persoanelor competențe și cu un caracter integru. Mare atenție la relațiile economice de producție. Cea mai importantă parte a lor o reprezintă distribuirea și redistribuirea produsului economico-social.
8. Libertatea presei fără imixtiuni din partea serviciilor secrete de stat și a altor grupuri și personale de interes. Răspunderea reală a acestor servicii în fața Parlamentului și a societății civile pentru activitățile lor specifice.
9. O guvernare care să aibă la bază participarea activă a cetățenilor și nu cea reprezentativă. Un rol de bază îl va avea interacțiunea om – computer cu programe digitale adaptative ce pot fi corectate în desfășurare. Un asemenea proces se va baza pe cel mai avansat învățământ ca și pe o interacțiune directă între creier și sistemul de mașini digitale. Guvernare, care să aibă la bază principiul fundamental de respect fața de personalitatea și identitatea fiecărui cetățean, indiferent de starea socială. În Parlament și la Președenție, fiecare comisie specifică (economică, educație, juridică, etc.) va întreține un sistem digital-web cu dechidere publică, unde fiecare cetățean sau grup social să-și exprime punctele de vedere că și propunerile legislative. Când o propunere legislativă este sprijinită de un număr considerabil de cetățeni (condiție de prag) va începe procesul pentru a deveni lege.
10. Armată națională cu capacitate înaltă de acțiune (răspuns) la orice atac împotriva nației de la cel pe câmpul fizic de luptă până la respingerea atacurilor cibernetice. Sub niciun motiv sau aspect armata nu va trage în cetățenii țării.
11. Învățămant public gratuit, egal și întreg pentru toți cetățenii țării. Proiectele de învățământ vor fi analizate si amendate, ca act democratic, de participanții implicați în procesul educațional. Învățarea, acumularea de cunoaștere la toate nivelele individuale și sociale reprezintă sursele și motivațiile fundamentale ale bogăției și civilizației nației române. Două clase gratuite pe semestru pentru cetățenii pensionari care vor să continue calea mirifică a cunoașterii.
12. Așezăminte penitenciare, unde să reflecteze criminalii la actele lor, ca și înființarea de organizații de tranziție a acestora spre societatea liberă.
13. Excluderea oricărei discriminări între cetățenii după starea lor socială, locație, vârstă, sex, culoare, religie, naționalitate și grad de cunoștințe.
14. Respectarea prezumției de nevinovăție până la hotărârea finală a completului de judecată.
15. Producțiile industriale și digitale (nano și pico tehnologice), agricolă, turistică și intelectuală (arte, științe, matematici și filosofii) să fie pilonii evoluției si dezvoltării civilizației poporului. Comerțul interior și exterior să se bazeze pe cel mai mare nivel de inteligență creativă implementată în obiectul de schimb.
16. Stabilitatea circuitului monetar și al valutei naționale. Funcționarea unei economii reale de piața. Ștatul trebuie să sprijine inițiativele economico-sociale individuale și/sau de grup cu înalt potențial de valorificare pe piața liberă.
17. Balanța schimburilor comerciale interne si cu alte state să funcționeze pe principii de transparență. Împrumuturile financiare externe trebuiesc bine motivate. Cetățeanul – producător trebuie să știe unde i se duce munca și pentru ce.
18. Programe reale și eficiente de asigurare medicală, ajutor social pentru pensionari, invalizi si alte grupuri sociale cu condiții dificile de trai.
19. Orientarea mentalității clasei politice, guvernanți, conducători cu promovarea intereselor publice și de stat, spre eliminarea totală a sărăciei din viața fiecărui cetățean. “Munții noștrii aur poartă/Noi cerșim din poartă-n poartă” (Octavian Goga).
20. Convocarea imediată a unei Adunări extraordinare constituante.

FRAȚI ROMÂNI DIN DACIA! VISAȚI ȘI REALIZAȚI – ÎMPLINIȚI!
Președinte Executiv Dr. Nicholas Andronesco
Consiliul de Administrație al WRF – FRP

UNIREA CEA MARE

De Nicholas Andronesco
Între Cer și Pământ
Între ploi și vânt
Semințe
Flori și fructe
Sâmburi și cânt
Tradiții și legi
Cunoașteri
Și nașteri
Sunt eu
Suntem noi
Potențial și Cuvânt
Dacii cei vechi
Eternii Români
Adunați pe Planeta Pământ

Sfatul Țării vă cheamă
De pretutindeni
Ca și din țara cu râuri și piatră
Cu limba cea dulce
Ce-o cântă și firul de iarbă
Cu însetate inimi
Bătând pentru dreptate
În curgeri de soare arzând
Acum și în veci
La fapte
Daco-Români

 

 

Corespondență pentru România Breaking News – RBN Press  Iacob Cazacu-Istrati

,

„Sufletul este unica valoare a omului” (maximă latină)

Religia a fost și ramâne un factor și un mediu de formare a omului. Din totdeauna creștinismul a afirmat posibilitatea educării și formării omului. Religia creștină este unproces pedagogic de formare a omului. Biserica nu utilizează numai mijloacele omenești pentru atingerea obiectivului ei, darpelângăelementuluman include în sine șielementuldivin. Rolul de educatori le revine slujitorilor cultului religios, în ceamai mare măsură preoților lăcașelor sfinte, adică bisericilor.

Pentru enoriașii Bisericii Sfântul Ierarh Nicolae ai Mitropoliei Basarabie (Patriarhia Română), ziua de 2 februarie 2016 a fost ca o sărbătoare. Ei l-au avut oaspete pe mult așteptatul ctitor al Bisericii, domnul Neculai Popa, american de origine română, născut în Moldova din dreapta Prutului, domiciliat în Los-Angeles, SUA, președinte al Consiluilui Româno-American și pe secretarul său domnul Mihai Nicolae, membru al organizației Platforma civică Acțiunea 2012 și președinte al „Institului Frații Golescu” pentru românii de pretutindeni

Peresecina_Niculae_Popa (4)

Chișinău – de la dreapta spre stanga: Neculai Popa, Mihai Nicolae și parintele Segiu Matei împreună cu alți români basarabeni

După ce au fost întâmpinați la gara Chișinău de către Parohul Bisericii, preotul Sergiu Matei și de către Iacob Cazacu-Istrati, poet și publicist, vice-președinte al Worldwide Romanian Forum – Forumul Românilor de Pretutindeni cu reședința în Canada, oaspeții s-au deplasat la Orhei, la Oficiul notarial și cadastral, unde în prezența funcționarilor s-a autentificat  tranzacția de vânzare-cumpărare a clădirii-bisericii.

La Orhei oaspeții s-au întâlnit cu Vicepreședintele Raionului Vasile Miron, care i-a mulțumit domnului Neculai Popa pentru ajutorul enorm,  dat pentru cumpărarea clădirii Bisericii din Peresecina. Domnia sa a vizitat lăcașul sfânt cu ocazia donației celei de a doua tranșe din plata clădirii care urmează să devenină Biserică în toată regula.

Iacob cazacu-Istrati si Niculae Popa la Orhei

La statuia domnitorului Vasile Lupu – Iacob cazacu-Istrati si Niculae Popa (Orhei)

În etapa actuală, Biserica se află în plină (re)construcție. În interior e pregătit partial altarul și sala de rugăciune în care parohul Bisericii, tânărul preot Sergiu Matei, desfășoară slujba de liturghie pentru botez, cununii și celelalte care sunt necesare pentru comuna Peresecina, din Raionul Orhei. Dar, mai este mult de lucru. Biserica mai are nevoie urgent și de un grup sanitar.

Noua Biserica din Peresecina

Altarul noii Biserici din Peresecina

Ctitorul a fost plăcut surprins de initiativa parohului de a finisa, repara și amenaja una din  încăperile din biserică pentru o bibliotecă, sală de lectură și de mici manifestări cultural-naționale, lucru de acum început. Cel mai important lucru, care necesită timp și muncă serioasă este acoperișul cu turle. Atât interiorul, cât și exteriorul bisericii Sfântul Ierarh Nicolae are la bază elemente nationale de artă. Mai sunt multe de făcut până a aducea acest lăcaș sfânt la condițiile necesare, dar după cum ne-a spus tânărul preot Sergiu Matei:

“Când ești susținut atât spiritual, cât și material de așa oameni ca Dl. Neculai Popa, Mihai Nicolae ș.a. greutățile nu se simt… Le mulțumesc mult din partea enoriașilor și a mea personal, fiindcă ne-a adus un mic soare de lumină, din lumină… din a lor lumină.”

Despre localitatea Peresecina – R. Moldova

GRAMOTĂ

„Din mila lui Dumnezeu, noi Ilie Voievod, și fratele domniei noastre, tuturor care vor vedea sau o vor auzi de această carte a noastră, că această adevărată slugă și boier al nostru cu dreapta și credincioasa slujbă, pan Duma Uranie a slujit înainte răposatului nostru și astăzi ne slujește nouă drept și credincios. De aceia, noi, văzînd dreapta și credincioasa slujbă, l-am mituit cu deosebita noastră milă și i-am dat în țara noastră, lui și fratelui său pan Petrică, un loc din pustie de cealaltă parte a Ichelului anume Cobîlca, de la obîrșie pînă la gură și Șabolna, și Pelescu, de la obîrșie pînă la gură, și Peresecina de la obîrșie pînă la gură, cîte sate vor putea să se așeze. Toate acestea să le fie uric, cu tot venitul lor, la fel și copiilor lor”. Gramotă semnată de Ilie Voievod și Ștefan Voievod, domni ai Țării Moldovei, prin care dăruiesc lui Duma Uranie moșia unde a fost atestat satul Petresecina la 4 mai 1436

Încă pînă la constituirea Țării Moldova, în perioada formațiunilor prestatale către sec.IX-X este prima mențiune despre localitatea Petresecina. Conform unei versiuni Peresecina vine de la slavul Peresecenie în traducere – întretaiere de drumuri – răscruce, adică localitatea era așezată la întretăierea importantelor drumuri comerciale ,,de la varegi la greci’’.

Ca argument istoric în favoarea acestei variante vine explicația, că în epoca Marilor Migrații slavii s-au reținut în acest spațiu pentru o perioadă mai îndelungată. Cea de a doua variantă este de la cuvîntul Poroseci – ponorîturi, ponoare. Varianta cu cei doi peri seci este mult mai convingătoare. Este varianta pe care am cunoscut-o din copilărie.

Se spune că acestă legendă vine încă din perioada incursiunilor tătarilor din Crimea, aceștea nu cucereau teritorii, ci savîrșeau incursiuni fulgerătoare în care jefuiau, distrugeau și ardeau localitățile pentru a băga groaza în locuitori, apoi se retrăgeau la baștina lor Crimea. Se consideră că satul atunci era așezat pe locul unde este azi iazul, de la intrarea în sat din direcția Chișinău. Drept confirmare că acolo a fost inițial vatra satului vorbesc dovezile arheologice din anii 60 ai sec. XX.

În timpul lucrărilor agricole acolo au fost gasite urmele unei așezări. Apoi cind acolo se săpa o fîntînă a fost găsită o piatră funerară pe care era scris POPA GHEORGHE, acum greu de spus acesta este parohul satului, ori este un nume de familie. Cred că e vorba de un preot, pentru că este o legendă despre un preot care s-a opus tătarilor.

Legenda spune că unde este azi satul era codru, salvarea locuitorilor cînd navăleau tătarii, aceștea fiind locuitori de stepă , ocoleau pădurea. Și pentru că incursiunile lor se îndesise, locuitorii erau siliți să i-a drumul codrului prea des, așa că întemease acolo niște bordee, pentru a ajunge la așezarea din codru trebuia să mergi pe malul unui pîrîiaș, se crede că pîrîiașul este rîpa ce împarte azi satul în două părți. Pîrîiașul pornea de la un izvor unde creșteau doi peri seci. Acești doi pomi au devenit parolă pentru localnici, ca să nu ajungă acolo vre-un străin la întrebarea unde mergi răspundeau la peri seci. Cu timpul satul s-a așezat definitiv în codru și parola a devenit numele localității Peresecina. Primele familii, care au stat la fondarea satului au fost: BUZU, FRATEA, MOGA. Într-un dosar ce este atestat cu anul 1844 și care conține recensămîntul familiilor, se menționează că familia BUZU este prima care a întemeiat satul Peresecina. La începutul sec.XVI au apărut și familiile BUSUIOC, URSU, POPA, PANTEA, ERHAN și ARSENIE.

Corespondență realizată pentru România Breaking News – RBN Press cu concursul domnului Iacob Cazacu-Istrati

,

O țară falsă plină de fals…

…mi-a mai rămas o ultimă speranță – UNIREA

Mă bucur nespus, că am aterizat pe pământul natal, încă purtând numele de  Republica Moldova, dar indată ce am făcut contact cu viața socială, de toate zilele a scumpului plai mioritic, s-au spulberat toate bucuriile.

Iacob Cazacu Istrati citind „Literatura și Arta” de la Chișinău

Dacă m-a bucurat aspectul Chișinăului: străzile îngrijite, cutiile speciale pentru deșeuri, stațiile noi de oprire, apoi m-au uimit oamenii, mai cu seamă acei, care au datoria, menirea profesională de menținere a ordinii, care nici pe departe nu corespunde realității am observat foarte mulți polițiști, care mergând pe stradă și fumând, mai înjurau, meditând în glas, dumnezeu știe despre ce și aruncând „chiștoacele” de la țigări „cu zvârlă” în plină stradă, sub picioarele trecătorilor…

Asta e cultura Basarabiei de azi. Culegem roadele cele sădite de anii sovietizării… și după 20 de ani de „mare independență” împărțită în trei mișcări sociale, trei categorii: unioniști, stataliști și proruși. Și, dacă în Miorița străveche erau trei ciobănei: unul moldovan, unul ungurean și unul muntean, apoi în noua „Mioriță” unu-i moldovan, unu-i român și unu-i rus… Spre rușinea noastră aceasta este greșeala conducerii așa numite RM, fiindcă nu avem nimic național în afară de limbă și alfabet.

În rest e fals totul: și drapel, și stemă și imn… ca și „republicile” create de Kremlin: republica moldova; republica transnistreană; republica găgăuz yeri… restul este internaționalism, mai puternic leninist…

Păi, cum să nu-ți faci o astfel de impresie (dar oare numai impresie?) când limba de stat o întâlnești numai… în aeroport (de ochii lumii?). În rest e limba rusă… Cu toate că dl. Dorin Chirtoacă le-a ordonat taxatorilor în troleibuze să vorbească în limbă de stat, în marea majoritate vorbesc ursulește… nemaivorbind de Piața Centrală… unde unii din principiu nu vor să vorbească în limbă de stat…

Piața Marii Adunări Naționale este plină de corturi ale” dodoniștilor renatiști”, puțini de ai Platformei DA: toți marionete… De ce în PMAN?!

Sfânta Piață a Marii Adunări Naționale e pentru a petrece adunări NAȚIONALE!!! NAȚIONALE!!!

Ce caută acolo alte naționalități vrăjmașe nouă, ridicate, îndreptate spre a da o lovitură statului, să răstoarne Guvernul și Parlamentul? Numai poporul nostru român basarabean are dreptul de a se aduna în majoritate în PMAN și a hotăra probleme de importanță strategică majoră națională!

Da, românul moldovean, care are o răbdare colosală a tăcut până acum: 200 de ani a tăcut sub imperiul ruso-sovietic, care l-au umilit, l-au furat, l-au hărțuit și împărțit cum au dorit-o ei, dar și 25 de ani și mai strașnici, că duc în spate jugul lor propriu, pe care l-au născut și crescut, l-au ales cu mintea lor… cea de pe urmă!

Ceea ce se petrece astăzi în Piață nu e începutul… Începutul este de atunci de când s-a terminat cu primul Parlament, de pe când Roșca era maimuță și…, dar am mai spus-o nu o dată: acesta este un scenariu bine gândit, perfectat la 2009 și încă de pe atunci am atenționat că spre asta mergem, că la aceasta vom ajunge, dacă nu facem Unire cu Țara, fiindcă după mine acestea acțiuni sunt parte a aceluiași plan – scenăriu – strategic de lungă durată a foștilor conducători de stat „unioniști sovietici” Lucinschi-Voronin, ca pe orice căi și cu toate mijloacele posibile să reconstruiască statul nou unional în hotarele vechi… Așa face azi și Putin, dar… lumea e alta, e târziu. Dacă nu erau deschise porțile frontierelor de către M.Gorbaciov atunci, în 1990, poate și era de acum reconstruit un nou stat neosovieticus, dar așa libertatea dăruită de Gorbaciov a înnebunit pe oamenii din fostele republici sovietice și au umplut continentele lumii libere… și gata. N-au mai dorit să fie vasalii cuiva nici până astăzi.

Dar… ei, elita neocomunistă de azi au urmat cursul acestui scenariu, zic, pregătit demult și nu fără participarea directă a unor conducători de ieri și azi, ca Lupu, Diacov, Voronin, Dodon, Filat s-au indirectă a lui Ghimpu…

S-a jucat cu spiritele cetățenilor deosebit de frumos, cu a toată populația, și unioniști, și stataliști și kremliniști… Totul a decurs ca în filme. Poftim, acum avem toată populația Moldovei basarabene nemultulțumită de guvernare, toate păturile sociale. Acum depinde care-i acela, liderul după care va porni cârdul… – Unirea cu Ro… sau cu Ru… Totuși, sunt puternici, au fost instruiți în școli comuniste, comsomoliste, dar sunt marionete și ei în mâinile cuiva… E mult și greu de lămurit oamenilor despre adevăratele scopuri ale oligarhilor mondiali, grupării mondiale de conducere… despre lupta de a crea cele patru centre mondiale, regiuni unionale, apoi din patru-două… și… în sfârșit Dominația Mondială care deține tot sistemul bancar al lumii. Dominația Luciferului. Pentru aceasta e necesar de a duce lumea la haos, la dezbinare, ca mai apoi să fie supusă ușor. Noi nu trebuie să permitem acest lucru, ci să ne unim cu Patria romană și cu celelalte teritorii acaparate de streini în urma Pactului Ribbentrop-Molotov și să facem un zid în calea experimentelor mondiale, în cazul de față în calea construcției unei lumi noi, Noii Ordine Mondiale, Nou Comunism utopic Mondial!

Ce e de făcut azi?

Urgent:

1. De reîntors în Aparatul Guvernului la locurile lor pe acele două persoane profesioniste, care au fost umilite, înjosite și demisionate forțat V. Marinuță și Maia Sandu.

2. Director al Băncii Naționale de ales (numit) de către Parlament (Președinte) Dr. Vasile Șoimaru

3. În fruntea Guvernului să fie numit Dorin Chirtoacă și a începe reformele radicale în toate direcțiile și domeniile: economic, social, politic, cultural…

Altfel putem pierde absolut totul… și să rămânem la covata spartă… dacă vor avea loc alegeri anticipate.

Pentru romaniabreakingnews.ro Iacob Cazacu-Istrati

,

Iacob Cazacu

Iacob Cazacu

 Lung e drumul și cotit…,

dar mergi pe el Drept,

ca să nu te clatine îndoielile și vei ajunge la împlinire…           

Speranță! Credință! Victorie!    

Iacob Cazacu-Istrati                            

 

  Am citit articolul lui Ion Macovei “Recensământ 2014: Naționalitate sau etnie? Răspund foștii demnitari de stat”și am rămas uimit. Ziarul Timpul scrie una și…citim alta.

Cui sunt adresate aceste întrebări?   Lui Tarlev, Lupu,  Dodon? Mâine lui Voronin?

Republica-Moldova-rbnpress1. Există diferență între noțiunile „naționalitate” și „etnie”?
2. Cum ați răspunde la întrebarea din ancheta recensământului „De ce etnie/naționalitate sunteți

      Am avut intenția de a mă opri la acest subiect mai înainte și chiar cu mare satisfacție. Vreau să recunosc, că m-a piscuit nițel la inimă invidia pentru, că nu noi, FRP cu sediul în Canada am fost pionerii acestei  binevenite companii VORBESC ROMÂNEȘTE, SUNT, DECI, ROMÂN , dar ziarul Timpul, prietenul nostru. Bravo colaboratorilor  în frunte cu D-nul Constantin Tănase. Noi, acei de peste ocean (o spun cu toată sinceritatea) când ne așezăm să culegem informațiile, ultimile știri din RM începem cu Literatura și arta, Timpul și Ziarul de Gardă, Cuvantul și Vocea Basarabiei ș.a. Da, este și Unimedia, dar e numai pe NET și am observat în ultimul timp, că nu mai solicită pe acele personalități multdorite de noi, de exemplu Anatol Petrencu, Anton Moraru, Traian Vasilcău ș.a. De ce? Ne pune pe gânduri… Dacă e să n-o publice și pe D-na Vitalia Pavlicenco, aș avea impresia că Unimedia a rămas de nimic. Asta e părerea mea personală. Am auzit printre altele, că cel ce dorește să fie publicat pe Unimedia e dator să achite  redacției o sumă de bani?… De cand ma știu, redacțiile plătesc colaboratorii și nu invers…

Bine,. Hai să ne întoarcem la începuturi, că am luato razna.

Da, vobesc românește, deci, sunt român. Așa este,așa va fi! Și sunt foarte bucuros de intervievații noștri care promovează această idee, acest adevăr ca Vitalia Pavlicenco, Președintele PNL, Ion Ungureanu,ex-ministru al Culturii și Cultelor, Mircea Druc, ex-prim-ministru și alte personalități ale statului nostru național. Pe dânșii, acei care suntromâni adevărați trebuie intervievați, dar nu dondonei și târlăi… Ați încurcat scopul s-au subiectul, D-le Constantin Tanase? Pentru ce luați interviu la acei, care vorbesc o limbă străină și sunt de naționalitate și etnie streină? Dacă Vasilii Tarlev e de etnie română, apoi eu mă declar mâine că sunt de etnie universală și de naționalitate astrală. Pot să-I dau dreptate D-lui Dumitru Diacov, care spune că dânsul este moldovean, dar vorbeste româneste. Sigur, dacă e de naționalitate rus și locuiește în Moldova, atunci este moldovean după locul geografic de trai și vorbește limba română pentru, că o posedă, dar de naționalitate nu poate fi moldovean, pentru,că așa naționalitate nu există în lume. Și aici Timpul a Dat iar în bară: de ce la anexat pe D-l Diacov în interviu, dacă nu e român? Așa promovează Timpul Campania propusă  VORBESC ROMÂNEȘTE, SUNT, DECI, ROMÂN !

Citiți ce bine vede D-l Mircea Druc problema aceasta:  Da, e o realitate, există un stat numit Republica Moldova, și cetățenii lor sunt moldoveni. Nu pot să spună că sunt națiune, ci sunt cetățeni.
Oamenii simpli de la țară nu o să facă diferența. Cei din Basarabia o să spună că sunt moldoveni nu din cauza că se opun neapărat românismului sau că sunt convinși că ar fi o națiune etnică, polietnică, politică etc. Confuzii oricum vor fi. Dar nu știu cine și ce câștigă cu asta.

Cine?   Lupu și…Voronin, Dodon și …lichelele lor!

Eu consider, că interviuri la această temă destul de serioasă, ce  pot aduce o cotitură radicală în  calea de mai departe a tuturor românilor este de a opri interviurile cu persoane de alte etnii/naționalități din RM, chiar și cu unii de etnie română, care se consider moldoveni. Respectați Denumirea și scopul Campaniei Naționale VORBESC ROMÂNEȘTE, SUNT, DECI, ROMÂN !

PS. Salut, D-le Ion Macovei! N-ați visat nimic rău astă noapte?  Nu vă arde nici un obrăjor? Lasă-i, bre, în plata Domnului pe toți acei moldoveni porecliți, mai cu seamă pe acei din vârful p..iramidei. Privește câțe personalități merită o deosebită atenție din partea Dumitale și a noastră a tuturor: tot personalul Academiei de Științe a RM, personalul didactic din instituțiile de orice nivel, scriitori și…care sunt cu adevarat români!

Pentru R.B.N. Press

Iacob Cazacu-Istrati

Toronto

,

                                                                                        Împreună suntem o melodie

 

Doar o căsuță

”Ntr-un colț de rai,

Doar o măicuță

              Și-o limbă ai!…      

                                           

         Trăim într-o epocă istorică și de aici rezultă că noi facem istoria…Istoria naște personalități, istoria ridică pe altarul înveșnicirii  eroi, sfinți… și tot istoria condamnă și șterge din memorie, dar niciodată nu uită a spune Adevărul…Noi suntem martorii și eroii (pozitivi, negativi) acestei epoci de luptă, luptă pentru triumful Adevărului pe care îl vom găsi odată cu conștientizarea  identității naționale .  Unul dintre acei  care făuresc istoria  noastră este și Artistul poporului  Mihai Ciobanu, care la braț cu căntecul popular, anume prin  cântec  contribuie la educarea generațiilor de eri și azi în spiritul dragostei față de tradițiile și obiceiurile strămoșești, față de plaiul natal. Luptă prin  cântec pentru triumful Adevărului,  ducând în lume bunul nostru nume  de român.                            

   Iacob Cazacu-Istrati

            

   Despre  Mihai Ciobanu

S-a născut la 20 februarie 1953 în satul Bujor, Hâncești. Studii de canto popular și dirijat coral Colegiul de muzică «Ștefan Neaga»(1974-1978) și la catedra dirijat coral a Institutului de Arte «Graviil Musicescu»(1980-1985).

1973-1979 — solist al orchestrei de muzică populară «Veselia» (dirijor — Petre Neamțu), profesor de muzică la școala din Ruseștii Noi, Ialoveni;

1979-1986 — cântă acopaniat de orchestra Ansamblului Folcloric «Miorița» (dirijor — Vasile Goia);

1987 — 1989 — solist al orchestrei de muzică populară «Mugurel» a Filarmonicii din Chișinău (dirijor — Ion Dascălu);

Din anul 1989 este solist al orchestrei «Folclor» (dirijor — Petre Neamțu) a Companiei de Stat «Teleradio Moldova», în prezent a Filarmonicii Naționale «Serghei Lunchevici».

În același timp colaborează cu «Lăutarii» lui Nicolae Botgros, cu orchestra Ansamblului «Joc», dirijată de maestrul Gheorghe Șevcișin, cu orchestra «Mugurel» (dirijor — Ion Dascălu), cu orchestra prezidențială condusă de Nicolae Dabin și orchestra «Doina armatei» dirijată de Marin Bunea ș.a.

Din 1990, efectuează numeroase turnee în țară: Iași, București, Bacău, Focșani, Ploiești, Pașcani, Botoșani, Suceava ș.a. Cânt acompaniat de orchestrele «Doina Vrancei» din Focșani, condusă de Marcel Ghinea, «Rapsozii Botoșanilor» — conducătorul orchestrei, prof. Ioan Cobâlă, «Ciprian Porumbescu» din Suceava — conducător, prof. George Sârbu, ««Trandafir de la Moldova» din Huși, conducător — Valerică Petraru.

În 1993 și 2005, este invitat cu recital la Festivalul Internațional «Maria Tănase» (Craiova).

Turnee peste hotare: Bulgaria, Franța, Grecia, Elveția, Germania, Marea Britanie, Serbia, Polonia, Japonia, Suedia, Turcia, SUA, Canada, Estonia, Lituania, Letonia, Rusia, Azerbadjan, Ucraina ș.a.

În 2005, Mihai Ciobanu își vede realizat un vis de mulți ani — înființează Grupul vocal de bărbați «Basarabenii» și, în același an, scoate primul CD, cu primul volum «La Nistru, la mărgioară».

Paralel cu frământările sufletești la orchestra «Folclor», desfășoară o activitate fructuoasă și la Colegiul de muzică «Ștefan Neaga», unde este profesor de canto popular. Artist emerit din Republica Moldova. Ordinul Meritul Civic(1996). Ordinul Gloria Muncii(2007)  

 

          După cum am promis în ultimul meu articol ”Serata Limbii Române peste ocean”, că o descriere aparte merită evoluarea familiei Ciobanu, devenită dinastie putem spune: multiubitul nostru Artist al Poporului din RM Mihai Ciobanu, soția D-na Valentina și fiul Mihăiță. E o mare onoare să scrii despre oamenii dragi sufletului, care prin ceea ce fac, aduc soare în inimile noastre. Și nu numai în spațiul românesc ale celor doua Români- România Mare și România Mică dar și peste hotarele lor, chiar și peste ocean. Familia de artiști este un oaspete drag în comunitățile românești din America de nord, mai cu seamă în Canada, unde este stabilit cu traiul Mihăiță, fiul lui Mihai și Valentina Ciobanu. Știu, că a colindat majoritatea țărilor bătrânei Europe, dar  « …așa de mare și puternic dor de baștină ca la românii din Canada n-am mai întâlnit »- mi s-a destăinuit Dl. Mihai. Mai știu, că unde nu ar fi evoluat: fie în Grecia s-au Portugalia, Italia ori  America, peste tot cântecele, horele și sârbele populare, culese  și prelucrate de Mihai Ciobanu de prin satele noastre, au fost nu doar  ascultate cu drag de lumea prezentă, dar și dansate cu mult foc…

Mihai Ciobanu este un artist, care prin cântecele sale ne îndeamnă la speranță, ne alină dorul de meleagul drag natal și ne face ca în timpul concertelor să ne simțim în sânul casei părintești, în văile codrilor, în raiul livezilor și viilor dragi. Și nu poți să nu dai înaltă valoare cuvintelor scrise de marele nostru poet Grigore Vieru: – «Mă simt minunat în cântecul acestui fermecător cântăreț care vine din Bujorul Hânceștiului răsfrânt în apele eterne ale Prutului. L-amîndrăgit pe Mihai Ciobanu, în primul rând, pentru harul său artistic pe care i l-a dat Dumnezeu, dar artistul, spre deosebire de mulți dintre interpreții noștri de muzică populară și ușoară, mai are câteva calități în plus. Una dintre acestea este simțul cuvântului. Are un simț deosebit pentru cuvântul frumos, pentru cuvântul la locul lui… »

Cât de adevărate sunt aceste cuvinte!… Darul său de a vorbi în fața uni public larg ar fi de invidiat chiar și de unii guvernanți de înalte niveluri ale RM. Nu o spun din auzite. Am fost martor ocular la multe discursuri ținute de Domnia sa atât în cadrul comunităților românești, cât și în fața parlamentarilor din Canada cu ocazia arborării Drapelului RM în fața clădirii Parlamentului din Canada,despre care am scris ceva mai înainte. Cuvinte frumoase, din suflet, pline de dragoste și patriotizm rostite într-o limbă literară românească de invidiat…

Nu-mi mai amintesc unde am citit și mi-am însemnat  următoarele cuvinte despre acest mare artist :- « Personalitate complexă, Mihai Ciobanu se manifestă în mai multe domenii ale artei și creației muzicale cu profil interpretativ pergnant și inconfundabil, neobosit culegător și valorificator al folclorului, rapsod, fidel cântecului strămoșesc, dar și izvoditor al unor cîntece proprii… («Hai căruță cu doi cai», «Nu mă dojeni nevastă», «Mândra mea s-a măritat», «Codrule, de-aș fi ca tine», «Casa părintească nu se vinde» ș.a.) ce se circumscriu perfect în cadrul stilistic al datinii noastre; animator al vieții culturale de la noi; protagonist al filmelor muzicale «Satul meu, nume de floare», «La fereastră cu zorele», «Am venit la voi în sat», «Tinerețea numai una», «Nistrule pe apa ta», un profesionist de elită al tradiției orale cu harul muzical înăscut… » Nu avem ce adăuga…     Anul acesta Mihai Ciobanu a petrecut  împreună cu soția Valentina o lună alături de feciorul său, Mihai Ciobanu Jr, nora Cristina și multdorita nepoțică Andreea-Daniela, stabiliți cu traiul în Canada.

În această perioadă artistul a susținut câteva concerte: New-York (SUA), Khitchener, Toronto, Montreal (Canada).  La toate concertele alături de Mihai Ciobanu s-a aflat soția Valentina Ciobanu, profesoară la Colegiul de muzică „Ștefan Neaga” și la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Și e adevărat ceea ce spunea cineva dintre prietenii Domniei sale:   “… și-a împărțit destinul între trei mari iubiri – familia, catedra și vioara, că în persoana ei am pierdut o mare violonistă, în schimb am câștigat un mare pedagog.

Am urmărit-o în mai multe spectacole, chiar  și aici în Canada,.. Rămâi înmărmurit de tehnica sa interpretativă, de virtuozitatea ce – i dă glas viu viorii… Nu știu, mi-a fost incomod să întreb dacă poartă vre-un titlu în domeniu, dar  și așa este clar, e un adevărat  Maestru în Arte, un mare artist al nostru, al poporului roman. Este o violonistă cum rar întâlnești. Parcă văd și azi cum îi alunecă degetele  pe coardele viorii – agere, sigure , purtând arcușul viorii … că nevrând la concertele unde evoluiază violonista noastră îmi apare în față  chipul mamei cu suveica în mînă, țesând la stative un covoraș, și pe care o mânuia cu atâta dibăcie și sârguință, că-mi trezea o admirație de nespus… Mama țesea covoare, pe când Valentina Ciobanu țese muzică, melodii care te înaripează, simți cum zbori ba de asupra Codrilor, ba de asupra Carpaților, văilor și colinelor, oceanului…

 

Melodiile ei te duc, te duc…Nu te lasă…Te duc pe drumurile viselor frumoase, ca și melodiile interpretate de fiul  Mihăiță, continuatorul, urmașul a tot ce l-a învățat mama. Și Mihăiță este un artist de forță, pășinnd pe urmele părinților, violinist și el. A absolvit aceleași facultăți ca și părinții, numai, că el a avut-o ca profesoară, conducătoare de curs pe mama. Se vede, cred eu că acet lucru l-a făcut să depună eforturi mai mari ca ceilalți studenți pentru a nu roși în fața mamei…. Spun acest lucru, că am  avut și eu în școală, fiind professor pe fiul Victor, de la care ceream mai mult ca de la ceilalți elevi, și care nu regretă astăzi, după cum nu regretă nici Mihăiță Ciobanu, care astăzi locuiește în unul dintre cele mai mari și frumoase orașe ale lumii- Toronto și lucrează în orchestra “Ontario-Filos”. Mi-a spus aseară, că este aproape de lansarea unui CD cu muzică clasică, Jia-Z muzică cu un grup de băieți, tineri artiști tot din România Mică. Colaborează fructuos cu solista noastră de muzică estradă Angela Bucico, cât și cu alți  artiști din diferite țări: Spania, Portugalia, SUA ș.a. La întrebarea, ce l-a făcut să emigreze în Canada mi-a răspuns…pe secret:-Dragostea… Cristina, soția sa emigrase împreună cu părinții și el ca un adevărat Romeo a venit să-și găsească dragostea… La capătul pământului, dar a găsit-o! Azi se bucură împreună de o româncuță- Cosânzeană, care are de acum ceva nai mult de jumate de an…și cărui îi dorim multă sănătate și mulți ani alături de  tata și mama, care este și ea artistă- dansatoare profesionistă.

Despre Victorița, surioara lui Mihăiță cunosc mai puține… dar ce este mai important: – Victorița este studentă  la Conservatorul de muzică din or. Setubai din Portugalia și care i-a bucurat nespus de mult pe părinți cu o nepoțică Alexandrina.

Familia artistului poporului Mihai Ciobanu este o adevărată dinastie, fiindcă  acest dar, care nu- i este dat fiecărui:  darul artistic, darul muzical este păstrat, promovat și transmis urmașilor.

Să le  dorim  la toți  multă sănătate și împliniri. Am promis lui Mihăiță, că voi scrie o poezie dedicată familiei de artiști Ciobanu…Mă țin de cuvânt.

 

             Dor

Dedicație dinastiei de artiști Ciobanu

      (Mihai, Valentina, Mihăiță…)

Cine nu știe ce-i dorul,                                                                                                                                                         Dorul de părinți și sat,

Spune-i, Doamne: – și izvorul

Seacă, dacă e uitat…

                 Zbor ca visele, ușor

                 Și ca pasărea, avan…

                 Zbor spre casa din Bujor,

                Azi de peste ocean…

Știu, că mama la fereastră

Lăcrimează-n așteptare,

Tata-i țintă-n bolta-albastră,

Veghind avioane-n zare…

                  Zbor ca visele, ușor

                 Și ca pasărea, avan…

                 Zbor spre casa din Bujor,

                Azi de peste ocean…

Scumpii mei, mă-întorc la voi,

Că mi-s doinele pustii,

Făr-de iarba din zăvoi,

Fără Codri și câmpii…

                   Zbor ca visele, ușor

                 Și ca pasărea, avan…

                 Zbor spre casa din Bujor,

                Azi de peste ocean…

Iacob Cazacu-Istrati

 

 

 

 

 

,

Serata Limbii Române peste ocean

Doar o căsuţă

”Ntr-un colţ de rai,

Doar o măicuţă

Şi-o limbă ai!…                                                 

         Trăim într-o epocă istorică şi de aici rezultă că noi facem istoria…Istoria naşte personalităţi, istoria ridică pe altarul înveşnicirii  eroi, sfinţi… şi tot istoria condamnă şi şterge din memorie, dar niciodată nu uită a spune Adevărul…Noi suntem martorii şi eroii (pozitivi, negativi) acestei epoci de luptă, luptă pentru triumful Adevărului pe care îl vom găsi odată cu conştientizarea  identităţii naţionale a marii majorităţi a românilor moldoveni .  Acest Adevăr se numeşte REÎNTREGIREA Neamului sau UNIREA!

                                                                                                                                                   Iacob Cazacu-Istrati

Suntem deprinşi în mare majoritate să considerăm anul 1989 ca an al trezirii conştiinţei naţionale. Nu sunt de acord. Conştiinţa naţională a existat la poporul nostru din cele mai vechi timpuri şi sa cristalizat odată cu formarea statului naţional. Acei care pun anul 1989 la temelia trezirii conştiinţei naţionale au şi ei un pic de dreptate. De ce un pic? De aceea, că dacă conştiinţa naţională s-ar fi aflat în stare de hibernare până la 1989 atunci n-am fi ajuns la Marea unire de la 1918, n-ar fi supravieţuit  acele scumpe sufletului nostru valori: limba, alfabetul, tricolorul…tradiţiile şi obiceiurile noastre naţionale. Prin conştiinţă au supravieţuit… Altceva e, că s-a încercat dur, forţat să ni se şteargă conştiinţa de neam prin diferite metode şi mijloace de către duşmanii noştri, pe nişte căi cu adevărat  barbare: înlocurea alfabetului  latin cu cel kirilic; scimbarea numelui limbii naţionale din română în moldovenească; întroducerea unei limbi streine ca limbă de stat pentru a uita cine suntem, pentru a ne şterge conştiinţa noastră naţională… Dar am rezistat. A rezistat şi conştiinţa noastră. Deci, am avut-o, că altfel nu rezistam… Şi  trebuie să ne mândrim, că am ajuns la anul 1989, care a servit ca o trambulină pentru un salt uriaş în procesul de recunoaştere a identităţii. Da, era în conştiinţa noastră acea identitate şi ea a ieşit la lumină datorită unui imbold pornit de către liderii, pionerii mişcării pentru renaştere naţională a anilor 70-80…S-a produs acest salt şi datorită dispariţiei fricii, care ne-a urmărit ani în şir…frica intrată în vinele poporului  în anii 40-50… Dar conştiinţa de neam a mers tot timpul în pas cu neamul!  Cu acei neînfricaţi luptători pentru readucerea acelor adevărate valori ale neamului la ele acasă: limba, alfabetul, tricolorul, imnul…

Şi dacă multe… se pot înlocui, atunci numai unica valoare a unui neam nu poate fi înlocuită cu nimic în lume- limba mamei. Dumnezeu şi Mama ne-a dat viaţă, iar cu ea odată şi limba. Noi, toţi acei care vorbim în limba mamei avem o Ţară, care a luat naştere  datorită tot unei mame- poporul. Deci, noi şi  cu Ţara suntem un tot întreg, suntem un suflet şi o limbă, un dor şi o dragoste, suntem o naţiune românească într-un stat românesc, care astăzi poartă numele de România Mică s-au Republica Moldova.

La 31 august 1989 a fost adoptată Legea cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. Acestei legi oficializau limba română şi revenirea la alfabetul latin. Ziua de 31 august era cea mai frumoasă şi cea mai importantăsărbătoare întitulată la început „Limba noastră cea română”, apoi doar „Limba noastră” s-au “limba maternă” cum o numesc neocomuniştii şi azi…

Anul acesta se împlinesc 21 de ani de când sărbătorim Ziua Limbii. Şi dacă la începuturi ziua de 31 august purta farmecul unei sărbători cu adevărat naţionale şi simboliza victoria noastră în lupta pentru identitate, limbă şi adevăr, apoi, în anii guvernării comuniste se permitea sărbarea  mai mult pentru a nu provoca revolte populare, după părerea mea.

Odată cu venirea la putere a partidelor liberal-democrate, după 2009, sărbotoarea se pare,că iar îşi revine în albia sa firească, dar…nu mă bucură ca altădată…când văd atâta făţărnicie şi indiferenţă în cercurile guvernante…Mai bine m-aş fi simţit sufleteşte, dacă nu i-aşi vedea pe duşmanii vădiţi ai Limbii Române participând la unele manifestări pe care chiar le urăsc…Cum poate un om sănătos, care toată viaţa sa profesională a propagat ateismul, ura faţă Dumnezeu să meargă la biserică şi pe lângă lumânările aprinse, să-şi facă semnul crucii…Ori să se identifice moldovean şi la 31 august să depună flori la monumental lui Ştefan cel Mare, Mihai Eminescu, Grigore Vieru şi alte personalităţi streine sufletului ?!

Miuhai Ciobanu cu nepoţica

 

Dar sperăm să revină totul ca la început, să sărbătorim aşa cum am sărbătorit Limba Noastră cea Română în anul 1990, aşa cum au sărbătorit-o la 31 august 2012 membrii comunității  de limba română din Toronto… au sărbătorit-o toţi românii.

De la început vreau să menţionez rolul de organizator şi aportul adus în organizarea seratei de concert şi voie bună închinată acestei mari sărbători naţionale a Doamnei Ala Mândâcanu, Preşedinta Asociaţiei Românilor Moldoveni din Quebek, care prin uriaşa şi nestăvilita sa energie a dirijat de la distanţă (500km) tot procesul pregătirii atât a seratei cât şi a concertului deosebit de frumos şi binevenit… Vreau să vă spun, că este o femee deosebit de ageră, cu nişte capacităţi organizatorice deosebite şi o forţă spirituală de influienţă asupra auditoriului colosală, şi care emană bunătate, dragoste faţă de toţi acei care o înconjoară…Aşa o văd nu numai eu…Deci, Ala Mândâcanu a fost zeiţa acestei sărbători în Toronto.

Menţionez, că la acest eveniment au fost prezenți  oaspeți de onoare:  Corneliu Chișu,  deputat  în parlamentul canadian, George Oprea, consulul onorific al Republicii Moldova în Ontario, Steve Ghilchirst, consilier parlamentar, fost deputat și ministru în provincia Ontario.

Serata a fost deschisă de D-na Ala Mândâcanu, care a evocat momentul istoric din 31 august 1989, când a fost adoptată legea privind funcţionarea limbilor, lege care a consfinţit revenirea la grafia latină şi a acordat limbii române statutul de limbă oficială. După aceasta toţi participanţii au interpretat Imnul de Stat al României Mici « Limba noastră » şi Imnul de Stat al României Mari « Deşteaptă-te române ».

Artista Angela Bucico, stăpâna Restaurantului « Imperator », în localul cărui a avut loc această mare activitate culturală a interpretat ca de obicei cu aceeași ardere interioară cântecul ”Libertate” (versuri de Ion Hadârcă, melodia de Anatol Dumitraș),  piesă a  rezistenţei naţionale a acestor 21 de ani…care a devenit un imn al Mișcării de eliberare națională din Basarabia.(cineva din prezenţi a menţionat, că aceast cântec merită să fie imnul actual al României…Mari şi Mici!).

Consulul onorific al RM în Ontario, George Oprea a facut a scurta prezentare a evenimentelor care au dus la instituirea Zilei Limbii Romane ca sărbătoare a tuturor românilor si a felicitat asistența cu această ocazie. Dansul a informat participanții la sărbătoare despre recenta decizie a guvernului Republicii Moldova de a deschide o ambasadă în Canada.

Dl deputat în Parlamentul Canadei Corneliu Chișu a menționat în discursul său importantul rol economic, social și cultural pe care îl are comunitatea de limbă română  din Canada, integrată cu succes în societatea canadiană şi a înmânat o Diplomă de Onoare  D-nei Ala Mîndîcanu, pentru promovarea  imaginii pozitive a Republicii Moldova în Canada.

Aplauze furtunoase au răsunat după cuvântul de felicitare a Artistului Poporului din RM Mihai Ciobanu

O descriere aparte merită evoluarea familiei Ciobanu, devenită dinastie putem spune: multiubitul nostru Artist al Poporului din RM Mihai Ciobanu, soţia, D-na Valentina şi fiul Mihăiţă, care au prezentat un program de melodii şi cântece  populare.  Cântecele, horele și sârbele populare, culese  și prelucrate de Mihai Ciobanu de prin satele noastre, au fost nu doar  ascultate cu drag de lumea prezentă, dar și dansate cu mult foc…

Pe lângă melodiile populare, publicul au rămas încântaţi de virtuozitatea interpretativă a  violoniștilor montrealezi Marcel Roşcovan și Valeriu Ichim, care au prezentat piese cunoscute din repertoriul clasic internațional și național

Pe parcursul seratei au mai evoluat cu cântece şi poezii artista de origine română din Toronto Ruxandra Maria Şaluian, ziarista Liliana Bagrin, poetul Iacob Cazacu-Istrati, profesoara   Tama ra Bagrin, Dan Lavric, Leonid Vârlanovici ş.a.

La întrebarea mea, care au fost mâna dreaptă a ei aici în Toronto şi Khitchener.. d-na A.Mândâcanu a spus, că s-a bazat pe entuziasmul şi experienţa celor nominalizaţi în pasajul de mai sus…

O surpriză frumoasă a fost evoluarea Mariei Timofti-Bârsan, care a demonstrat calități vocale deosebite, făcând publicul să rămână plăcut surprins şi încântat…

Nu a lipsit din programul seratei nici renumita tombolă (loteree), la care au participat majoritatea celor prezenţi, care au împărţit între ei biletele cele mai norocoase. Cele mai bune câştiguri, prin tragere la sorţi au fost cartele de telefoane, CD-uri cu cântecele lui Mihai Ciobanu şi cel mai norocos câştig- o masă gratis în restaurant( din contul restaurantulu, cadou din partea D-nei Angela Bucico) pentru cel norocos de a servi o masă împreună cu familia artistului Mihai Ciobanu.

La sfârşitul seratei am întrebat câţiva participanţi ce impresii le-a lăsat seara de azi, petrecută în acest lăcaş al românităţii din Toronto? :

-Mihai Ciobanu, artist, din RM : – Impresii nespus de plăcute şi de neuitat…

-Emilia şi Dumitru Răchitan, români olteni:- Am rămas plăcut surprinşi, că ăn Toronto avem un restaurant românesc a unei stăpâne basarabence şi mare artistă a estradei. O femee deosebită, un patriot adevărat al neamului…

De la stânga :V.Murzac, O.Hamureac, G.Oprea. Ion Cheptene, (?),Ia.Cazacu-Istrati

–Veaceslav Murzac, Olguţa Hamureac din Chişinău şi Ion Cheptene din Străşeni :- O seară minunată, cum numai în vise…şi am dori ca părinţii noştri să vadă aceste mese pline cu bucate alese, pregătite în stil naţional…să vadă cât suntem de fericiţi, numai că dorul…De n-ar fi dorul acela de casa părintească…Dar aşa, e Ok!

 

Familia Vârlanovici

-Virgil Rusicior din Bucureşti :- Dragul meu! Nu a fost pur şi simplu o seară…a fost o erupţie vulcanică a spiritualităţii româneşti, un vulcan cu suflet în cea mai frumoasă casă din poveşti…şi a stăpânei Ileana Cosânzeana…

Frumoase cuvinte, spuse într-o nemaipomenit de frumoasă limbă- Limba Noastră cea Română

Frumos a spus  şi acad.N.Dabija :-Limba noastră seamănă cu părinţii şi strămoşii noştri, cu copiii şi cu viitorul lor, care îl îngână de pe acum. Ea seamănă cu fiecare dintre noi.

Limba Noastră cea Română…

Sărbătoarea “Limba Noastră cea Română este sărbătoarea naţională a tuturor românilor Limba este veşmântul spiritualităţii naţionale a unui popor. Nu întâmplător, poetul  Mihail Eminescu, spunea: „Nu noi suntem stăpânii limbei,/Ci limba e stăpâna noastră”.
Un popor fără limbă este sortit pieirii.

Noi, acei de peste ocean o vom pastra cu sfinţenie, la fel cum ne vom păstra libertatea, iar unii dintre fraţii noştri de acasă mai visează adevărata libertate. Vreau să le aduc aminte cuvintele marelui poet Grigore Vieru: Vom fi cu adevărat liberi atunci când întreaga ţară va deveni o CASĂ A LIMBII ROMÂNE.

 

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press