ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "senatori romani"

senatori romani

,

…închise aproape 30 de școli cu limba de predare română

Nemulțumire mare în sânul comunității românești din regiunea Cernăuți, manifestată datorită faptului că în anii de independență a statului ucrainean numai în regiunea Cernăuți au fost închise aproape 30 de școli cu limba română de predare.

Despre acest adevăr care continuă să doară, a declarat în cadrul întâlnirii comunității românești din regiunea Cernăuți cu  senatorii români și vice guvernatorul regiunii Cernăuți Volodymyr Kuliș, domnul Ilie T. Zegrea, președintele Reuniunii Scriitorilor Români din orașul Cernăuți, care a atenționat conducerea regiunii și oaspeții români că noul an de învățământ care va începe în Ucraina, marți, 1 septembrie, va  fi unul neobișnuit, întrucât e pentru prima dată în ultimii ani când se  întâmplă astfel de situații.

Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina din lipsă de mijloace financiare, nu a tipărit manuale de limbă și literatură română pentru clasele a patra și a șaptea. Astfel, această indiferență a reprezentanților ministerului respectiv, va crea incomodități copiilor români pe tot parcursul anului de învățământ.

Și încă o veste îngrijorătoare.

În timp ce se trage un semnal de alarmă că se reduc școlile românești din regiunea Cernăuți, cei prezenți la întâlnirea cu înalții oaspeți români au menținat faptul că procesul de optimizare în Ucraina, va reduce începând cu 1 septembrie 2015 încă două școli românești din Ținutul Herța. E vorba de școlile primare din satele Lunca și Târnauca, care urmează să fie închise, motivându-se, numărul redus de copii care frecventează aceste școli. În situația dată comunitatea locală urmează să-și spună cuvântul. Potrivit afirmațiilor făcute de domnul vice guvernator, Volodymyr Kuliș, nici o școală nu poate fi închisă dacă comunitatea locală se împotrivește unor astfel de decizii. Să sperăm că locuitorii satelor Lunca și Târnauca nu se vor lăsa atât de ușor amăgiți ca să li se închidă școala în sat. „Astăzi vor rămâne fără școală, mâine vor insista să li se închidă biserica, iar pomâine acești oameni vor putea vorbi în limba română doar pe ascuns”, afirma unii lideri ai comunității românești din regiunea Cernăuți la întâlnirea de astăzi cu senatorii români și reprezentanții administrației regionale de stat Cernăuți.

Ținutul Herța

Ținutul Herța

Ținutul Herța este aproximativ același cu raionul Herța din Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de 32.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie română și toate satele din raion sunt exclusiv românești, în afară de satulMamornița (situat în extremitatea nord-vestică a regiunii), care e în principal locuit de ucraineni. Teritoriul a aparținut Principatului Moldovei iar apoiRomâniei până în anul 1940, când trupele sovietice l-au ocupat, deși potrivit anexei secrete a tratatului de neagresiune sovieto-german de la 1939,Uniunea Sovietică nu pretindea decât ocuparea Basarabiei. Prin urmare, teritoriul a fost dat Ucrainei sovietice și, de la 1991 până astăzi, face parte din statul ucrainean. Conform tratatului de prietenie dintre România și Ucraina din 1997, România renunță la acest teritoriu. Cu toate acestea, numeroase organizații din Bucovina de Nord cât și din România au atacat această decizie și au cerut guvernului român să renunțe la tratat în 2007.

Herța (în ucraineană Герца, transliterat Herța, în rusă Герца, transliterat Gherța, în germană Herza și în poloneză Herca) este un oraș în regiunea Cernăuți(Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 28 km sud-est de orașul Cernăuți și la 21 km nord de orașul Dorohoi.

Localitatea este situată la o altitudine de 160 metri, în partea de est a raionului Herța, pe râul Herța (un afluent al Prutului), în apropiere de granița cu România. Are 2,101 locuitori, preponderent români.

Localitatea Herța a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, aflându-se la câțiva kilometri nord de orașul Dorohoi. Prima menționare documentară a localității datează din data de 20 decembrie 1437. Ca urmare a relațiilor comerciale dezvoltate, a primit în anul 1672 statutul de târg, printr-un hrisov al domnitoruluiGheorghe Duca.

Până la încorporarea Bucovinei la Austria, în 1775, a făcut parte din Ținutul Cernăuți. Între anii 1775-1777, orașul a fost ocupat de armatele austriece, dar târgul, împreună cu circa 30 de sate, a revenit Moldovei, în cadrul nou-înființatului Ținut Herța. Acest ținut a fost desființat în anul 1834 și înglobat Ținutului Dorohoi. Statutul de târg al orașului Herța a fost confirmat în 1817 de Scarlat Callimachi și în 6 iulie 1824 de către Ioniță Sandu Sturdza.[1]

După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, târgul Herța a intrat în componența statului român. La recensământul din 1860, Herța era oficial a 25-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (2754 locuitori). În anul 1864 i s-a recunoscut statutul de oraș. La 1901, Marele Dicționar Geografic al Romîniei consemnează că Herța avea 1.160 de locuitori, dintre care majoritatea (820) erau evrei; orașul avea 2 biserici ortodoxe, 2 sinagogi, o școală de băieți și una de fete; în 1884 în oraș se înființase primul birou telegrafo-poștal cu telefon.

În perioada interbelică, orașul Herța a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Conform recensământului din anul 1930, locuiau 8.368 persoane, aproape în totalitate români.

În perioada interbelică, în comuna urbană Herța se desfășura un mic comerț de vite și cereale. Aici funcționau o pretură, o judecătorie mixtă, o percepție fiscală, un oficiu P.T.T., un oficiu telefonic și un serviciu sanitar. De asemenea, pe plan educativ-cultural, existau 2 școli primare de stat, 1 școală primară confesională, 1 cerc de lectură, 1 societate sionistă, 2 biserici ortodoxe și 7 sinagogi și case de rugăciune evreiești. Prin oraș trecea drumul național Cernăuți – Herța – Noua Suliță –Lipcani .

Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. Cu toate acestea, deși nu era prevăzută nici în Pactul Ribbentrop – Molotov și nici în notele ultimative sovietice din 26 iunie 1940 decât cedarea celor două teritorii mai sus-amintite și care nu făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit încă un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece sovieticii trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie.

Reintrat în componența României în perioada 1941-1944, orașul a fost aproape complet distrus în primele zile de război. Ținutul Herța a fost reocupat de către URSS în aprilie 1944 și integrat în componența RSS Ucrainene. Cu toate că Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 a menționat ca „frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940”, URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța .

După reocuparea orașului de către sovietici, Herța a fost reconstruită, dar populația nu a mai atins nivelul populației din perioada interbelică. Între anii 1940-1962, orașul Herța a fost reședința administrativă a raionului Herța. În următorii 30 de ani, orașul nu s-a mai dezvoltat, întreg raionul Herța fiind inclus în raionul Adâncata.

Începând din anul 1991, orașul Herța face parte din raionul omonim al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.443 (1.327+116), reprezentând 68,00% din populația localității. La acel moment, mai locuiau 409 ucraineni, 222 ruși, 14 evrei, 3 poloni și 31 persoane de alte etnii . În prezent, orașul are 2.101 locuitori, preponderent români.

În anul 1993 orașul a încorporat 56.5 hectare de teren din satul Târnauca, 8.3 hectare de teren din satul Molnița, suprafața orașului crescând la 322.3 hectare. În prezent, aici funcționează una din cele mai mari întreprinderi de pielărie din regiune, cu peste 1.300 muncitori, o fabrică de cărămidă și 3 școli.

Liceul din Herța poartă din anul 1968 numele scriitorului român Gheorghe Asachi (1788-1869).

 

Editat și publicat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro / surse:BucPress.euro.wikipedia.org

,

Membrii Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României aflați într-o vizită de lucru de patru zile în regiunea Cernăuți (Ucraina) au participat duminică la slujba de liturghie oficiată la Biserica Sfântul Gheorghe din raionul Storojineț. Cu acest prilej, delegația română a făcut o donație de câteva sute de cărți și un calculator pentru Școala duminicală de limbă română și ucraineană din Storojineț, care va funcționa începând cu toamna acestui an, cu sprijinul Bisericii Sfântul Gheorghe. Deși școala este înființată ca o școală de duminică, aceasta va avea cursuri de limbă română în fiecare zi a săptămânii.

Delegația română, formată din domnul senator Marcel Bujor, președintele Comisiei românilor de pretutindeni, domnul senator Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei, domnul senator Ion-Simeon Purec, secretar al Biroului Permanent al Senatului, membru al Comisiei și domnul senator Iulian Cristache, membru al Comisiei, s-a deplasat la sediul Administrației Raionale de Stat Storojineț, unde a fost întâmpinată de domnul Iaroslav Bartoș, președintele administrației raionale și doamna Ecaterina Hrițuleac, președinte al Consiliului Raional.20150830_150733

În cadrul întâlnirii, oficialii români și ucraineni au ținut scurte alocuțiuni, iar partea română a reiterat sprijinul pentru suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, pe care România o exprimă constant în dialogul bilateral. Totodată, domnul senator Marcel Bujor, președintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României, a afirmat faptul că “am condamnat cu fermitate anexarea Crimeii și Sevastopolului de către Federația Rusă, pe care o condsiderăm ilegală și contrară normelor de drept internațional. Sprijinul României a fost unul concret. Am fost primul stat membru al U.E. care a ratificat Acordurile de Asociere ale UE cu Ucraina, Rep. Moldova și Georgia, la 3 iulie 2014.”

În același context, domnul senator Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni, a evidențiat, la rândul său, că “în orice criză apare o oportunitate. Cred că Ucraina va avea o istorie de succes. O națiune puternică este o națiune care se dezvoltă economic, care își păstrează identitatea națională și e important să aveți oameni care își iubesc țara. România e aproape de vecinul său, necondiționat, pentru păstrarea suveranității sale naționale. Pentru România este foarte important să știm că românii din regiune pot studia în limba română, să poată participa la o slujbă la biserică oficiată în limba română, să pună umărul alături de autoritățile locale pentru a ajuta comunitatea să meargă înainte și să fie respectată.

La această întâlnire, în cadrul căreia a avut loc și un spectacol organizat de elevii din școlile românești și ucrainene din raionul Storojineț, au participat și primari din satele cu populație românească și ucraineană, directori de școli, precum și membri ai societății civile românești.

20150830_180837În cadrul evenimentului de la Administrația Raională, președintele Comisiei românilor de pretutindeni, domnul senator Marcel Bujor, a înmânat reprezentanților Administrației Raionale de Stat din Storojineț medalii și albume din partea Senatului României.

Programul delegației române a continuat cu o vizită la Gimnaziul din Crasna, instituție de învățământ construită cu sprijinul Guvernului României în anul 2002, ocazie cu care membrii Comisiei românilor de pretutindeni au donat un computer și câteva sute de cărți.

După întâlnirea de la Administrația Raională, oficialii români și ucraineni s-au deplasat spre centrul orașului, unde autoritățile au amenajat un spațiu în memoria celor uciși în timpul protestelor pro-europene din Kiev și pe frontul din estul Ucrainei, prilej cu care oficialii români și ucraineni au depus o coroană de flori.20150830_171358

Totodată, delegația română a făcut o vizită la Mănăstirea Leorda, precum și la mănăstirea din Crasna.

Pe tot parcursul zilei, delegația română a fost însoțită de către domnul Ionel Ivan, ministru consilier în cadrul Consulatului General al României la Cernăuți, de către domnul consul Edmond Neagoe, precum și de către domnul Nicolae Toma, redactor șef al ziarului Zorile Bucovinei.

Luni, membrii delegației române vor participa la manifestările dedicate Zilei Limbii Române organizate la Cernăuți.

 

Publicat de romaniabreakingnews.ro / sursa:timpromanesc.ro

Sura foto: timpromanesc.ro

,

Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României va efectua o vizită de lucru în nordul Bucovinei (Ținutul Herța, raionul Storojineț și Cernăuți), Ucraina, în perioada 28-31 august 2015.

Senator Marcel Bujor, președintele Comisiei românilor de pretutindeni și conducătorul delegației, va avea o serie de întâlniri cu reprezentanți ai Administrației Regionale de Stat din Regiunea Cernăuți, cu primarii din raioanele Herța și Storojineț și cu șefii administrațiilor celor două raioane, precum și cu o delegație de parlamentari ucraineni, membri ai Grupului parlamentar de prietenie Ucraina-România, condus de deputatul ucrainean Maksim Burbak.

Membrii delegației parlamentare vor participa și la manifestările dedicate Zilei Limbii Române, pe data de 31 august 2015, din orașul Cernăuți, prilej cu care se vor întâlni cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc din regiune.

Senatorii români vor face o donație de carte românească și o donație de calculatoare în raioanele Herța și Storojineț.

Acțiunea ce se înscrie într-un proiect lansat de Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României în anul 2014 și are ca obiect dotarea bibliotecilor școlilor românești din jurul granițelor țării. În cadrul acestui program, în septembrie 2014, au fost donate peste 4 000 de volume bibliotecii Liceului Mihai Eminescu, precum și Universității de Stat din Comrat, Găgăuzia.

O parte substanțială din cărțile donate de senatorii români au fost puse la dispoziție de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, prin președinte Marian Clenciu, care a organizat din timp o colectă de carte românească pentru românii din regiunea Cernăuți.

 

,

Comisia românilor de pretutindeni din cadrul Senatului României, participă astăzi la deschiderea anului școlar de la Liceul ”Mihai Eminescu” din Comrat, Găgăuzia, unde va face și o donație de carte românescă. Este vorba de 7000 de cărți în limba română pentru biblioteca acestui liceu, precum și pentru Universitatea de Stat din Comrat.

Acțiunea vine drept urmare a inițiativei Comisiei respective, din luna martie a acestui an, care a avut ca obiectiv strângerea de cărți pentru dotarea bibliotecilor școlilor românești din Găgăuzia. Toate volumele care vor fi donate au fost oferite de către funcționarii din Senatul României, de către senatorii români, precum și de organizații neguvernamentale din țară. Este, practic, cel mai important eveniment pe care autoritățile statului român l-au organizat vreodată în Găgăuzia.

Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României se va afla și la Chișinău, unde va avea consultări cu reprezentanți ai Parlamentului Republicii Moldova. Inițiatorul al acestei acțiuni este senatorul Viorel Badea. Delegația se va afla în R. Moldova până pe data de 2 septembrie. (Deschide.md)

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press