Sf. Andrei Şaguna, Sfântul Gheorghe și un dialog cu Dan Puric în ediția specială de Crăciun „Un Veac de la Marea Unire”

În ediţia specială de Crăciun puteţi viziona: evocarea personalităţii Sf. Andrei Şaguna, mitropolitul patriot, ziditorul mişcării de emancipare a românilor din Transilvania, prima parte a filmului documentar „Sfinţii oşteni” şi un recital al maestrului Dan Puric despre identitate românească.

Vizionare plăcută!

Alba Catrinel POPESCU:

„Maestre Puric, cine suntem și ce vrem… ? dacă mai vrem ceva…”

Dan Puric: „…după tonul întrebării și întrebare, …nu mai este nevoie de un răspuns. Înseamnă că „ei” și-au făcut treaba cu noi! Ne-au adus într-o stare de apatie totală.

Îmi aduc aminte de un lucru extraordinar, sesizat de mine. Lao tzu (un mare filozof chinez) născut înaintea lui Hristos,  spunea că… în cetatea în care se vorbește despre virtute, …înseamnă că ea nu mai există.

În clipa încare ne punem problem de genul acesta, …identitatea nu este o chestie despre care se discută, … este ca într-un cuplu care începe să vorbească despre dragoste… ei nu se mai iubesc. Au făcut dintr-o taină, o problemă. „Ei” și-au făcut treaba cu Noi.

(…) mai bine zis, nu cine suntem? …ci, ce am ajuns!”

Continuarea în – Video: UN VEAC DE LA MAREA UNIRE cu Dan Puric

Scurte date despre subiectele și invitatul ediției de crăciun a emisiunii „Un Veac de la Marea Unire”:

Video: Sfântul Andrei Saguna (1808-1873)

Andrei Şaguna a fost unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, în decursul secolului al XIX-lea. În ziua de 21 iulie 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea mitropoliţilor Transilvaniei Andrei Şaguna (30 noiembrie) şi Simion Ştefan (24 aprilie).

Anastasie Şaguna s-a născut la 20 decembrie 1808, în localitatea Miscolt, în nord-estul Ungariei, din negustorii aromâni Naum şi Anastasia. După ce va termina Şcoala greco-valahă din localitatea natală, tânărul va urma studii de Drept şi Filosofie, la Budapesta. În cele din urmă, tânărul studios va urma şi cursurile de Teologie Ortodoxă, în oraşul Vârșeț.

La insistenţa arhiepiscopului romano-catolic Ştefan Ficher, tatăl viitorului mitropolit, rămânând falit, a trecut la catolicism, împreună cu toată familia, precum era legea pe atunci. Aceeaşi lege însă prevedea ca, la vârsta de 18 ani, copiii se puteau întoarce la religia natală. Astfel, la vârsta de 18 ani, toţi cei trei copii ai familiei Şaguna s-au întors la dreapta credinţă ortodoxă.

În anul 1832, la vârsta de numai 24 de ani, Anastasie Şaguna se va aşeza la Mănăstirea sârbească Hopovo, unde se va nevoi, ca frate, vreme de un an. Mai apoi, în ziua de de 12 octombrie 1833, el este tuns în monahism, la Mitropolia din Carlovit, primind numele Andrei.

În scurt timp, monahul Andrei Şaguna va fi hirotonit ierodiacon şi ieromonah. Vreme de 13 ani, el va sluji cu multă râvnă în Biserica Ortodoxă Serbiei. Nu după multă vreme, el va fi hirotoit protosinghel şi arhimandrit, în semn de recunoştinţă pentru vrednica lui slujire în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În anul 1842, ieromonahul Andrei Şaguna este numit profesor la Seminarul Teologic Ortodox din Vărșet, iar mai apoi este numit egumen, la mănăstirile ortodoxe sârbeşti Iazac, Besenovo, Hopovo şi Kovil.

În anul 1846, după moartea episcopului Vasile Moga, primul episcop român din Sibiu, arhimandritul Andrei Şaguna este numit vicar-general al Episcopiei din Sibiu. Mitropolitul ortodox sârb Iosif Raiacici este cel care l-a instalat în funcţie, hirotonia întru arhiereu a părintelui Şaguna fiind săvârşită tot de acesta, în Catedrala din Carlovit, în anul 1848.

Episcopul Andrei Şaguna s-a implicat cu toată puterea în mişcarea revoluţionară a românilor transilvăneni, fiind copreşedinte al Adunării Naţionale de la Blaj, din 3/15 – 5/17 mai 1848. Adunarea Naţională, formulând un document cu 16 revendicări politico-nationale, l-a ales pe episcop ca delegat de seamă, în fruntea unei comisii, spre a duce tratative cu împăratul, la Viena.

Video: Sfântul Gheorghe

S-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.

Sfântul Gheorghe în conștiința românească

În conștiința populară românească, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenți sfinți, numeroase biserici purtând hramul său. Există numeroase orașe în România care poartă numele Sfântului Gheorghe și chiar unul dintre cele trei brațe ale Dunării este denumit astfel. Imaginea Sf. Gheorghe ucigând balaurul este prezentă și pe steagul Moldoveimedievale trimis de Ștefan cel Mare la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos.

Sf. Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Forțelor Terestre ale Armatei Române.

Legenda potrivit căreia sfântul ar fi ucis un balaur pentru a salva o fecioară este o legendă târzie, medievală. Adesea însă, iconografia recentă îl prezintă pe sfânt călare, doborând cu sulița un balaur, poate simbolic.

Dan Puric

Este un actor, eseist, autor și regizor de teatru român. Spectacolele sale – Toujours l’amour, Made in Romania, Costumele, Don Quijote– au fost reprezentate în mai multe țări. În film, a jucat rolul principal în coproducția româno-sârbă Broken Youth, iar spectacolele sale de pantomimă au fost transmise de televiziunile BBC Belfast Royal College, 3SAT Frankfurt și RTL Luxemburg. A mai jucat în filme pentru televiziunea publică din Lausanne, Elveția.

În 2008 a publicat, la editura Platytera din București, cartea Cine suntem, sau despre taina identității personale și comunitare trăită și exprimată în și prin persoana autorului ^[5][6][7] Cartea începe cu îndemnul părintelui Iustin Pârvu Urmați-l, citiți-l și-l veți înțelege; are o prefață, Dan Puric, un apologet ortodox, semnată de Dan Ciachir, o postfață, Dan Puric, un foc nestins, semnată de Gheorghe Ceaușu, și conține zece capitole: Mătur poteca spre Biserică; Dragostea, mai presus de artă; Sensul vieții, al morții și al suferinței; Zodia supraviețuirii; Demnitate creștină; Cauză și efect; Cele trei priviri; Zece leproși; Cine suntem; Lumină de om și de neam românesc.

O emisiune în continuarea seriilor realizate de Dr. Alba Catrinel POPESCU:

(11) Marele economist şi om politic ţărănist Virgil Madgearu, „Imnurile României”, Basarabia, evenimentele din Decembrie 1989 și alte subiecte de interes, într-un nou episod „Un Veac de la Marea Unire”

(10) Video: Despre generalul erou Ioan Dragalina, dreptul la autodeterminare al popoarelor si despre suveranitate într-un nou episod „Un Veac de la Marea Unire”

(9) De Ziua Națională un omagiu dedicat „puilor de lei” în emisiunea „Un Veac de la Marea Unire”

(8) Video: Despre apărarea identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale cu Acad. Gheorghe Păun, Armistiţiului de la Focşani și Calea Învingătorilor într-un nou episod „Un veac de la Marea Unire”

(7) Video: Andrei Mureșanu („Deșteaptă-te române…”), Carol Pop de Szatmary – pionierul jurnalismului de razboi și Ambasadorul Dumitru Preda în lecția de istorie – Un Veac de la Marea Unire

(6) Tratatul de la Trianon, relaţiile româno-ungare și Ideologului Marii Uniri, cărturarul şi omul de stat Vasile Goldis în cea de a șasea ediție a emisiunii „Un Veac de la Marea Unire”

(5) UN VEAC DE LA MAREA UNIRE – Prinţul Barbu Ştirbei, eminenţa cenuşie a primei jumătăţi de secol XX românesc, cinematografia de război și Ambasador Ion M. Anghel, părintele dreptului consular şi diplomatic românesc

(4) Personalitatea G-ral. Ioan Emanoil Florescu, despre mercenari versus militari, patriotism și profilul psihologic al ofiţerului de informaţii cu G-ral. Gheorghe Savu, de Ziua Armatei Române în emisiunea „UN VEAC DE LA MAREA UNIRE”

(3) Inocenţiu Micu Klein, întemeietorul gândirii politice românești moderne, tradiție și identitate națională în partea a III-a a emisiunii „UN VEAC DE LA MAREA UNIRE”

(2) Emisiunea „UN VEAC DE LA MAREA UNIRE” continuă cu Academicianul Victor Spinei despre nevoia educației în scop identitar, cu Ciprian Porumbescu și cu „Mărăști o promisiune onorata”