A XVI-a ediție a Simpozionului Internaţional (online) CUCUTENI 5000 REDIVIVUS, își deschide lucrările la Iași

În perioada 19-20 noiembrie 2021, la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Facultatea de Mecanică, se vor desfășura lucrările celui de al XVI – lea Simpozion Internaţional (online) CUCUTENI 5000 REDIVIVUS.  Organizatori Simpozionului la această ediție sunt Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava, Universitatea „Vasile Alecsandri”, din Bacău, Universitatea Tehnică a Moldovei din Chişinău, Universitatea Agrara de Stat din Moldova – Chişinău, Primăria Municipiului Iaşi, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Forul Democrat al Românilor din Moldova, Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina și Muzeul de Istorie şi Etnografie „Cetatea Soroca”,

Potrivit Comunicatului de presă, organizatorii consideră că știinţa şi tehnica fac parte din cultura şi civilizaţia unui popor, reprezentând componente esenţiale ale societăţii umane şi ale istoriei.

(…) Istoria, ca o sumă a dezvoltării tuturor laturilor sociale, materiale şi spirituale ale societăţilor, trebuie reamintită periodic, nu numai la nivelul unei generaţii, ci de mai multe ori pentru fiecare generaţie pentru că ea şi învăţămintele ei se uită destul de repede, fără să fie conştientizate. fiecare membru al unei naţiuni trebuie să conştientizeze acest adevăr şi să facă ceva pentru a-l materializa. Pe lângă tematica obişnuită a Simpozionului axată pe cele două domenii consacrate: „Cultura şi civilizaţia cucuteniană” şi „Știinţele exacte şi mai puţin exacte”, această ediţie include şi secţiunea „Poetul naţional Nicolae Dabija – jertfă a Unităţii de Neam şi de Ţară”… Comunicat de presă Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Simpozionul a fost initiat in urmă cu 16 ani, de către profesorul Lorin Cantemir de la Universitatea Tehnică ..Gheorghe Asachi” din laşi, de către regretatul profesor Valerian Dorogan şi profesorul Valeriu Dulgheru de la Universitatea Tehnică a Moldovei din Chişinău şi Primarul de Cucuteni – Mihai Tun. Ulterior s-au adăugat la cele două universilaţi tehnice şi alte institutii de cultură şi organizatii: Complexul Muzeal National „Moldova” laşi, Forul Democrat al Românilor din Moldova, Asociatia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Universitatea ..Stefan cel Mare” din Suceava.

Primele trei editii din anii 2006. 2007 şi 2008 s-au destăşurat la Chişinău iar incepănd cu anul 2009, simpozionul s-a desfăşurat  alternativ, un an in Romănia şi un an la Chişinău. Din 2009, Facultatca de Mecanică s-a alăturat cu panicipare şi sustinere la acest Simpozion. Astfel, editiile din anii 2011, 2015, 2017, 2019 au fost organizate la laşi in cadrul Facultătii de Mecanică. În cadrul celor 15 editii ale Simpozionului au panicipat personalităti de vază din Romănia, Republica Moldova, Germania,  Franta, Canada, SUA. Rusia și Ucraina.

Tematica simpozionului este axata, in general, pe două domenii largi: „Cultura şi civilizația cucuteniana” şi „Ştiinţele exacte şi mai puţin exacte” cu extinderi şi pe alte domenii de istorie, cultură identitate de neam şi limbă de pe cele două maluri ale Prutului. De fapt, Simpozionul se doreşte a fi o continuare a „Podului de flori” din anii 9o, oferind, an de an, Intălniri dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului. Simpozioanele din 2o17 1a laşi şi 2018 la Chişinău au fost dedicate Centenarului Marii Uniri. Lucrările prezentate la fiecare Simpozion sunt publicate in volume.

Editia din acest an este putemic marcată de disparitia fulgerătoare pe 12 martie 2021,a marelui patriot romăn. Academicianul Nicolac Dabija. cea mai puternică flacără aprinsă din Basarabia întru iluminarea şi redeşteptarea sentimentelor de Neam şi de Tară a românilor din stânga Prutului”. Publicist – redactor-şef din 1986 al săptămânalului ,,Literatura şi Arta”, primul ziar tipărit in Republica Moldova în grafle latină, poet, eseist, critic literar – cu peste 8o de volume traduse în 2o de limbi.

Comitetul de organizare din acest an este format din: Prof. dr. univ. Lorin Cantemir, Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” Iaşi, Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice a Moldovei, Chişinău, Prof. univ. dr. ing. Nicolae Seghedin, Prorector, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi Prof. dr. hab. Valeriu Dulgheru, Director departament, Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău Conf. dr. ing. Gelu Ianuş, Decanul Facultăţii de Mecanică, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi Prof. dr. ing. Vasile Puiu, Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău, Vicepreședinte Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina. Prof. em. dr. ing. Dumitru Olaru, Facultatea de Mecanică, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi Conf. univ. dr. ing. Ilie Manoli, Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău Conf. univ. dr. ing. Sergiu Zaporojan, Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău Prof. univ. dr. ing. Ilie Muscă, Decan,Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Dr. ing. Monica Nănescu, Şef Muzeul Știinţei şi Tehnicii „Ștefan Procopiu” din Iaşi Zinaida Stratan, Director Bibliotecă, Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău Conf. dr. ing. Margareta Coteaţă, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi Șl. dr. ing. Ana Tufescu, Facultatea de Mecanică, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi Dr. ing. Daniel Apostol, Regionala CFR Iași Prof. dr. Daniel Florin Dincă, Bacău Ing. Viorel Creţu, S.C. NORDARIN S.R.L. Marcel Zgherea, compozitor şi interpret de muzică folk, Chişinău

Temele  ediției a XVI-a a Simpozion Internaţional (online) CUCUTENI 5000 REDIVIVUS

Prima temă – Cucuteni 5000 – Redivivus se referă la tot ce ţine de cultura şi civilizaţia Cucuteni. Dezvoltată pe câmpiile mănoase ale silvostepei dintre Carpaţi şi Nipru, această civilizaţie s-a adaptat la condiţiile locale, dând naştere unor manifestări culturale strâns înrudite între ele, care, împreună, au format un vast complex arheologic, întins pe o suprafaţă de peste 350.000 km pătraţi şi numit de specialişti, conform legilor convenţionale ale arheologiei, Cucuteni – Tripolie – Ariuşd, după localităţile din Moldova, Ucraina şi Transilvania, unde s-au făcut pentru prima oară, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, descoperiri de acest tip.

Durata de evoluţie a fenomenului cultural pre-Cucuteni – Cucuteni – Tripolie cuprinde peste două milenii, începând aproximativ cu anii 5100/5000 până în 2750 î.H. Staţiunea eponimă (Cucuteni-Cetăţuia) se află pe teritoriul judeţului Iaşi, la 12 kilometri nord de oraşul Târgu Frumos. Aspectul cultural din partea est centrală a Transilvaniei este denumit după staţiunea de la Ariuşd (judeţul Covasna), situată la 15 kilometri sud-vest de oraşul Sfântu Gheorghe, iar varianta culturală răsăriteană, de pe teritoriul Ucrainei, este denumită după satul Tripolie (40 kilometri sud de Kiev, pe malul drept al Niprului). Deşti cultura Ariuşd-Cucuteni-Tripolie este una dintre cele mai valoroase culturi ale preistoriei europene, ea rămâne totuşi insuficient cunoscută pe plan internaţional. La modul superficial această cultură este cunoscută mai mult prin ceramic specifică, pictată tricrom, cu alb-crem, roşu crud sau negru şi desene continuu spiralate şi neintersectate. Volumele vaselor ceramice reprezintă asocieri de corpuri geometrice realizate în epoca în care geometria spaţială nu era cunoscută încă. Toate acestea atestă, indubitabil, faptul că autorii acestor opere de artă aveau o percepţie a frumosului neaşteptat de evoluată pentru acea epocă. Pe de altă parte, această ceramică nu reprezintă decât o parte a civilizaţiei şi culturii cucuteniene.

În 1998, în urma săpăturilor arheologice efectuate de către arheologul dr.Vicu Merlan, în localitatea Isaiia de lângă Răducăneni, Iaşi au fost descoperite o serie de statuete ale unor zeiţe precucuteniene. Aceste statuete sunt expuse la Muzeul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, fiind prezentate la numeroase expoziţii din străinătate, reprezentând un interes deosebit,întrucât au fost realizate cu câteva sute de ani înainte de perioada cucuteniană. Aceste descoperiri ne-au determinat să ne concentrăm atenţia şi pe această direcţie.

A doua temă a Simpozionului se referă la Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte. După părerea organizatorilor ştiinţele exacte se referă, în special, la cunoaşterea materiei inerte în care legile cauzalităţii sunt mai evidente şi cuantificabile. Ştiinţele mai puţin exacte se referă la materia vie, în care legile cauzalităţii sunt mai greu de stabilit, în care s-ar putea aplica, prin similitudine, extrapolare, analogie, cunoştinţele obţinute în ştiinţele exacte. Ar fi foarte util să se propună şi să se găsească colective de cercetare interdisciplinară din cele două mari zone.

A treia temă a Simpozionului se doreşte a fi un pios omagiu adus Poetului naţional al tuturor românilor – Nicolae DABIJA.

Nicolae DABIJA a fost cea mai „puternică flacără aprinsă din Basarabia întru iluminarea şi redeşteptarea sentimentelor de Neam şi de Ţară a românilor din stânga Prutului”. Publicist – redactor şef din 1986 al săptămânalului „Literatura şi Arta”, primul ziar tipărit în Republica Moldova în grafie latină, poet, eseist, critic literar – cu peste 80 de volume traduse în 20 de limbi străine, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, cu contribuţii enorme la promovarea unor legi istorice, precum Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, scriitor român cu cele mai multe premii internaţionale, Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice a Moldovei din Chişinău şi Suflet al Simpozionului Internaţional CUCUTENI 5000 REDIVIVUS, la toate cele 15 ediţii organizate până în ziua de 12 martie 2021, când a plecat în Ceruri să se întâlnească cu Eminescu, cu Grigore Vieru, cu Ion și Doina Aldea Teodorovici, cu Ion Ungureanu şi cu alţi mulţi martiri ai Neamului. Simpozionul Cucuteni 5000 Redivivus se vrea o continuare a „Podului de flori”, o acţiune mai mult romantică decât pragmatică.

Potrivit organizatorilor, condițiile de participare condiționează acceptarea doar unei singure lucrare de autor şi mai multe lucrări în colectiv. În volumul Simpozionului, care se va edita ulterior, vor fi publicate numai lucrările susţinute.

* * *