VIDEO: „NAȚIONAL și GLOBAL în societatea contemporană” – dezbatere la Muzeul Naţional al Țăranului Român 
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) lansează astăzi, 21 februarie, Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2024. 
Se lansează prima ediție în limba română a volumului „BASARABIA raport politico-economic”, important document istoric al Comisiei Hoover pentru România, în 1919 
Finalizare proiect Punte peste veacuri al AC Ținutul Neamțului 
Muzică și incluziune – proiect încheiat al Asociației Omis în decembrie 2023 
Proiectul Tradiții de Crăciun al Asociației Omis – 2023 
Documentarul „Vasile Tărâțeanu – Arcașul neamului românesc din nordul Bucovinei” va fi lansat și la București 
Profesorul Virgil COMAN un neobosit susținător al luptei românilor din Peninsula Balcanică va fi omagiat la București 
La Muzeul Țăranului Român se va sărbători 105 ani de la Unirea Bucovinei cu România 
La Vidin în Bulgaria, Simpozion Masă – Rotundă închinate Teodorei Basarab, canonizată de B.O.R. 
Politicianul a înaintat Parlamentului Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc în forma în care a fost elaborat şi adoptat de către Consiliul Naţional Secuiesc (CNS).
“Am încredea că gestul meu nu va însemna doar aducerea cauzei Ţinutului Secuiesc în atenţia Parlamentului, ci va oferi posibilitatea ca şi naţiunea majoritară să recunoască şi să accepte dreptul nostru la deplină libertate naţională în urma unui dialog clădit pe argumente” – afirmă politicianul PCM.
El şi-a exprimat convingerea că secuii au dreptul la autodeterminare internă, ce le-a fost promisă în Declaraţia de la Alba Iulia adoptată în data de 1 decembrie 1918, iar reprezentanţii aleşi ai comunităţii secuieşti trebuie să profite de orice ocazie pentru a semnala această voinţă comună.
József Kulcsár-Terza a declarat agenţiei ungare de presă MTI că el tratează problema de faţă ca pe o chestiune de onoare.
“Sunt membru al CNS şi consider că proiectul trebuia depus. Când am solicita respectarea promisiunilor de la Alba Iulia dacă nu acum, înaintea anului centenar?” – a declarat deputatul, exprimându-şi speranţa că, spre deosebire de ocaziile anterioare, Parlamentul nu va respinge proiectul fără o dezbatere de fond.
În privinţa alegerii momentului, deputatul PCM a explicat că în decursul activităţii parlamentare trebuie luate în considerare şi alte probleme importante pentru comunitatea maghiară, cum ar fi, iniţiativa de modificare a pragului referitor la utilizarea limbii materne sau cazul Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş. Din cauza acestora a aşteptat încheierea sesiunii parlamentare, a explicat el.
În Parlamentul României au avut loc două voturi referitoare la statutul care prevede autonomia Ţinutului Secuiesc, primul în 2004, iar cel de-al doilea în 2012, când a fost înaintată o variantă modificată a acestuia. Ambele proiecte iniţiate de câţiva deputaţi UDMR au fost respinse, fără a fi dezbătute şi fără să primească vreun vot de susţinere din partea parlamentarilor români.
Foto: Vicepremierul Ungariei Semjen Zsolt alături de Zsolt Tamás (dreapta) defilând manifestările de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni in Covasna
