,
SECRETUL încrederii RUȘILOR în PUTIN – dezvăluiri făcute de rusoaicele Pussy Riot la Parlamentul UE
Nadia e frumoasa ca o pictura. Maria e blonda si carliontata. Nadia se prezinta pe sine ca membra a unei „miscari anticapitaliste, formata din anarhisti, trotkisti si feministi”. Maria, mai retinuta, spune ca e „militanta pentru drepturile omului”.
In urma cu doar cinci luni, amandoua erau detinute intr-o puscarie din vestul Rusiei pentru vina de a fi strigat din altarul unei biserici ortodoxe, desigur fara nicio permisiune din partea parohului: „Sfanta Marie, alunga-l pe Putin”. Astazi, la Bruxelles, europarlamentarii se fotografiaza cu ele. Anarhistele din Rusia au devenit parte a discursului oficial.
Maria Alyokhina și Nadia Tolokonnikova escortate la sala de judecată
Pusy Riot – Maria Alyokhina și Nadia Tolokonnikova așteptând condamnarea…
Imbracata simplu, complet in negru, cu pielea alba si parul, tot negru, strans intr-o bentita rosie, Nadia Tolokonnikova contrasteaza puternic cu deux-piece-urile elegante care roiesc prin Parlamentul European. E inconjurata de jurnalisti. Se lasa fotografiata. Asaltata. Zambeste rar si pare dezorientata. Nu prea stie engleza, ca si Maria Alyokhina, si depinde permanent de explicatiile traducatorului.
Dupa ce, in urma cu doar cateva saptamani erau aduse de Madonna pe scena unui concert desfasurat la New York, acum asteapta la usa subcomisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European. Au fost chemate pentru a vorbi despre starea inchisorilor din Rusia, acolo unde au petrecut aproape doi ani pana ce au fost gratiate de Vladimir Putin la sfarsitul lui 2013.
La intrarea in sala subcomisiei, un oficial european impovarat de responsabilitate vorbeste despre simbolul luptei impotriva unui guvern autoritar, simbol intrupat de cele doua rusoaice. La prezidiu, in timpul discursului Nadiei despre inchisori, Maria ii strecoara, zambind, un biletel. Nadia ii intoarce zambetul. „Conditiile din inchisoare sunt neplacute, dezgustatoare. Mancarea e dezgustatoare, e plina de grasime”, spune Nadia in microfon. „E o mancare foarte nesanatoasa. Daca petreci mai mult timp in inchisorile rusesti sigur te vei ingrasa. E foarte neplacut”.
Sala asculta, hipnotizata si solemna.
De-a lungul ultimilor ani, rusoaicele de la Pussy Riot au stiut foarte bine cum sa atraga atentia mediei occidentale: evenimentele publice organizate de ele au excelat in special prin gesturile senzationaliste. Dar si prin curaj.
Acum nu mai e nevoie de asa ceva: Rusia a invadat Crimeea, Putin e angajat intr-o recuperare a apetitului imperialist sovietic, iar Vestul cauta, cu disperare, dizidenti cu o imagine suficient de puternica pentru a intruchipa posibilul curent anti-Putin. Doar ca fostul ofiter KGB este astazi din nou foarte popular la el acasa.
Maria Alyokhina a incercat sa-mi explice de ce rusii au atat de mare increde in Putin:
„Apare foarte des la televizor și oamenii nu văd pe nimeni altcineva decât pe el”.
Maria a studiat jurnalismul si ultima data a fost arestata la Soci, in timpul Olimpiadei din februarie, cand a fost biciuita de cativa barbati imbracati in cazaci. Evenimentul a fost filmat si a devenit, in Occident, unul dintre clipurile virale ale acelei luni. Nu si in Rusia.
„Media din Rusia nu este media, ci un agent de propaganda finantat direct din bugetul Guvernului rus”, explica Maria. „Nivelul de viata nu este atat de ridicat la noi si oamenii, de obicei, nu au timpul si educatia sa analizeze ce se relateaza la televizor. Asa ca iau totul de-a gata”.
Video:Vladimir Putin aclamat în unison la comandă. Imaginile de la Moscova, asociate cu cele din Coreea N.
Cele doua au trecut printr-un eveniment mult mai serios, si mai putin mediatizat decat cel de la Soci. In martie, la Nizhni Novgorod, cativa localnici le-au atacat cu substante chimice. Nu este foarte limpede cat de populare sau cunoscute sunt Pussy Riot in Rusia, dar, in ciuda unor pericole evidente, cele doua femei continua sa se intoarca de fiecare data. Si administratia Putin nu le-a interzis deocamdata s-o faca.
Nadia si Maria calatoresc acum prin intreg Occidentul pentru a strange fonduri pentru o organizatie care sa apere drepturile omului in inchisorile din Rusia. Au nevoie de bani si, desi „anticapitaliste si anarhiste”, se afiseaza astazi alaturi de liderii politici si vedetele „societatii consumului” pe care, altfel, o critica atat de dur. Occidentalii au la randu-le nevoie mai mult ca oricand de povestea puternica pe care doua rusoaice frumoase ar putea-o spune despre Rusia autoritarista a lui Vladimir Putin. E o relatie reciproc avantajoasa.
Desi in timpul conferintei de presa de la Bruxelles Nadia a afirmat ca atata timp cat Putin ramane la putere in Rusia nu e nicio sansa sa se schimbe ceva in bine, ulterior mi-a spus ca „inca exista sanse sa schimbam tara si trebuie sa continuam sa incercam sa o facem. Faptul ca inca exista opozitie in Rusia ne permite sa continuam lupta”. In aceeasi seara, un experimentat functionar european imi spunea, „ca o parere personala”, ca anexarea Crimeei de catre Putin poate fi justificata si ca Occidentul nu ar trebui sa aiba o reactie prea vehementa.
Strategia agresiva a lui Vladimir Putin a impartit Europa mai mult ca oricand intre impaciuitoristi si vehementi. Aceasta despartire provocata chiar in interiorul UE este unul din cele mai valoroase obiective de politica externa atinse de Vladimir Putin in ultima perioada.
Perceptiile despre criza ucraineana variaza foarte mult in functie de distanta fizica dintre o persoana anume si tancurile rusesti. Atunci cand esti departe, totul poate fi interpretat in cheia negocierii. Dar nu si atunci cand de tancurile rusesti te despart doar putin peste o suta de kilometri.
Distanta dintre granita Romaniei si primele tancuri rusesti din Transnistria este de 125 de kilometri!
Surse foto și text:euronews.com, telegraph.co.uk, ibtimes.com, news.radio.com, archive.indianexpress.com,
,
Parlamentul European condamnă abuzurile din Transnistria și în mod special abuzurile în cazul directorului și contabilei de la liceul Lucian Blaga din Tiraspol
Plenul Parlamentului European
Parlamentul European condamnă ferm încălcarea drepturilor fundamentale în Transnistria, în special în educație. Reuniți la Strasbourg, eurodeputații au adoptat o rezoluție în care cer autoproclamatelor autorități de la Tiraspol să pună capăt oricăror forme de intimidare la adresa instituțiilor de învățământ cu predare în limba română.
Rezoluția atrage atenția că Uniunea Europeană susține ferm integritatea teritorială a Republicii Moldova și cere instituțiilor europene să se implice mai mult în rezolvarea conflictului transnistrean.
Video:
„Aceste tensiuni sunt alimentate și de prezența trupelor rusești în regiune, motiv pentru care am cerut, printr-un amendament, înlocuirea lor cu o misiune civilă de menținere a păcii”, a declarat europarlamentarul Elena Băsescu.
„Situația complicată din zonă nu ar trebui să afecteze copiii, părinții, profesorii și școlile. Sunt convinsă că liberalizarea vizelor cu Republica Moldova va avea un impact pozitiv și în domeniul educației”, a spus europarlamentarul Renate Weber.
Rezoluția și dezbaterea despre Transnistria au fost introduse pe ordinea de zi a plenarei în regim de urgență. Documentul cere autorităților locale, inclusiv celor din Găgăuzia, să respecte constituția Republicii Moldova și drepturile minorităților.
Eurodeputații condamnă abuzurile în cazul directorului și contabilei de la liceul Lucian Blaga din Tiraspol.
Directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol: Am fost umiliți, înjosiți, numiți contrabandiști
Video:
Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” – în care predarea se face în limba română – a fost arestat la un punct de intrare în Transnistria. Se întorcea de la Căușeni, de unde se ridică salariile angajatilor. Aceeași soartă au avut-o contabila instituției de învățământ, șoferul și șase militari moldoveni din forțele de meninere a păcii, care au încercat să intervină.
Directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol – Ion Iovcev
Ion Iovcev a povestit la RFI coșmarul prin care a trecut: „A fost o zi foarte grea ieri, pot să spun că a fost un film de groază! De dimineață ne-am dus să ridicăm salariul profesorilor și angajaților. Am trecut așa-numita vamă transnistreană. Ne-au întrebat dacă avem vreo marfă. Marfă n-aveam, aveam salariul. Trecând peste Nistru, în satul Parcani, ne aștepta Miliția Rutieră. Au verificat întâi actele, iar după aceea am văzut că era un post mobil vamal. După aceea am fost reținuți cam cinci ore și jumătate. Au făcut procese verbale, ne-au luat salariul, ne-au arestat, ne-au luat telefoanele mobile, aparatul foto„.
Conform legii, prin vama transnistreană se pot trece fără declarație maximum 10 mii de dolari. Ion Iovcev spune că avea la el o sumă mai mică.
„Am fost umiliți, înjosiți, am fost numiți contrabandiști. Noi ieri am încercat să sunăm acolo și am fost întrerupți, nu puteam suna din locul acela unde s-a întâmplat. Am refuzat, au vrut să ne pună cătușele, dar după aceea au văzut că stăm pe poziție și ne-au lăsat în pace și au făcut toate procesele acolo, în drum„, spune Iovcev.
Acum 10 ani, autoritățile de la Tiraspol le-au interzis instituțiilor de învățământ să predea în grafia latină. Opt instituții nu s-au conformat și, de atunci, au fost supuse multor presiuni. De exemplu, chiar liceului „Lucian Blaga” i s-au blocat la un moment dat conturile.
Surse: stiri.tvr.ro, mediafax.ro
