ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "document"

document

,

REZOLUȚIILE FORUMULUI COMUNITĂȚII ROMÂNEȘTI

DIN SUDUL BASARABIEI

ISMAIL, 15 iunie 2014

CĂTRE:

Președintele Ucrainei, Domnul PETRO POROȘENKO

Președintele României, Domnul TRAIAN BĂSESCU

Președintele Republicii Moldova, Domnul NICOLAE TIMOFTI

 

Guvernul Ucrainei, Domnului Prim-Ministru ARSENIY YAȚENIUK

Guvernul României, Domnului Prim-Ministru VICTOR PONTA

Guvernul Republicii Moldova, Domnului Prim-Ministru IURIE LEANCĂ

 

Rada Supremă a Ucrainei, Domnului Președinte OLEKSANDR TURCHYNOV

Senatul României, Domnului Președinte CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Camera Deputaților a Parlamentului României, Domnului PreședinteVALERIU ZGONEA

Parlamentul Republicii Moldova, Domnului PreședinteIGOR CORMAN

P R E A M B U L

Participanții la Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei, desfășurat la Ismail, în data 15 Iunie 2014, inițiat și organizat de Asociația Național-Culturală „BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa, în urma unor dezbateri deschise asupra subiectelor de importanță primordială și vitală pentru comunitățile românești/românofone din Sudul Basarabiei, în prezența înalților demnitari și ai distinșilor reprezentanți ai societății civile și ai instituțiilor de resort ale statului român din domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni, în cadrul unui format de dialog constructiv și cu reprezentanții asociațiilor românești din Republica Moldova prezenți la manifestare,

ținând cont de prevederile legislației ucrainene în materia protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, de legislația României și a Republicii Moldova, în ceea ce privește sprijinul oferit românilor/conaționalilor din străinătate, de acordurile interstatale bilaterale, precum și de reglementările europene și internaționale în materia protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale,

având în vedere experiența acumulată de colaborare dintre state în cadrul Trilateralei Ucraina-România-Republica Moldova, dar și perspectiva viitoare de integrare euroatlantică recent anunțată de nou-alesul președinte al Ucrainei domnul Petro Poroșenko,

acționând în spiritul celor mai trainice tradiții de conviețuire interetnică din Europa și luând drept reper multiculturalitatea seculară, diversitatea culturală și buna conviețuire pașnică a mai multor comunități naționale din Sudul Basarabiei,

au convenit să adopte prezentele

R E Z O L U Ț I I

Ismail 1

1. Rezoluția cu privire la integrarea europeană și euroatlantică a Ucrainei

Forumul Comunității Românești (FCR) din Sudul Basarabiei, convocat astăzi,15 iunie 2014, în municipiul Ismail, își exprimă în mod univoc sprijinul deplin pentru cursul anunțat de noul Președinte al statului, Petro Poroșenko, de integrare europeană și cooperare euroatlantică a Ucrainei. FCR consideră că după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (UE), opțiunea aderării Ucrainei la UE și la Alianța Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) trebuie să devină opțiuni irevocabile, promovate în beneficiul întregii societăți din Ucraina. Locul Ucrainei este în NATO și UE. Astăzi Ucraina se învecinează nemijlocit cu patru state membre ale UE și NATO, care în condițiile unui război nedeclarat purtat împotriva Ucrainei de către Federația Rusă, s-au dovedit prieteni și aliați de încredere ai Ucrainei. FCR din Sudul Basarabiei apreciază că UE și NATO, ca instituții internaționale complemetare sunt capabile să asigure cadrul necesar pentru independența, unitatea teritorială, securitatea națională, dezvoltarea durabilă, prosperiatea econimică, funcționarea insituțiilor democratice din Ucraina.

2. Rezoluția cu privire la ocupația rusă din Crimeea și fenomenul separatismului

Forumul Comunitășii Românești din Sudul Basarabiei condamnă vehement ocupația militară și anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a municipiului Sevastopol de către Federația Rusă. Totodată, FCR dezaprobă violențele declanșate în regiunile Donețk și Lugansk de către elementele separatiste inspirate și susținute tacit sau fățiș din Federația Rusă într-un adevărat război nedeclarat putat cu mijloace convenționale și neconvenționale contra Ucrainei și a populației ei. Costatând și în regiunea Odesa o serie de tendințe separatiste inspirate dinafară pentru crearea așa-zisei ”Novorosii”, Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei atrage atenția generală asupra necesității contracarării unor asemenea tendințe. Sudul Basarabiei nu a fost, nu este și nu va fi niciodată parte a așa-numitei ”Novorosii”!

3. Rezoluția cu privire la intensificarea cooperării în cadrul Trilateralei Ucraina-România-Moldova

Ucraina, România și Republica Moldova au aspirații și interese comune. Comunitatea Românească din Sudul Basarabiei este una dintre punțile de legătuă între cele trei state ale noastre. În acest context, FCR din Sudul Basarabiei consideră necesară intensificarea cooperării în cadrul Trilateralei Ucraina-România-Republica Moldova, ca mecanism eficient de promovare pe plan european a intereselor și aspirașiilor comune, în beneficiul locuitorilor din cele trei state.

4. Rezoluția cu privire la abolirea cultului personalității lui Lenin și demantelarea moștenirii regimului totalitar comunist

Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei, împărtășind valorile democratice europene, consideră că a sosit momentul ca monumentele și busturile liderului bolșevic Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) din diverse localități ale regiunii Odesa să fie demontate, în conformitate cu documentele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la demantelarea moștenirii regimurilor totalitate comuniste din Europa. Totodată, FCR din Sudul Basarabiei atrage atenția factorilor decidenți din administrația locală din regiune asupra necesității schimbării tuturor denumirilor de străzi, piețe publice, întreprinderi, instituții, localități care poartă numele liderului bolșevic rus, prin aceasta demonstrându-se efortul practic al societății noastre de deideologizare și decomunizare, ca formă de rupere cu trecutul totalitar și dovadă a dorinței sincere de a construi o societate nouă, europeană, democratică și prosperă.

5. Rezoluția cu privire la statutul și funcționarea limbilor regionale

Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei apreciază înalt decizia de a menține în vigoare Legea Ucrainei cu privire la principiile politicii lingvistice de stat, unul dintre instrumentele juridice de bază care are menirea de a transpune în legislația ucraineană principiile Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare, ratificată de Rada Supremă. În acest context, Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei încurajează aleșii locali din satele și orașele din Sudul Basarabiei și din întreaga regiune Odesa în care persoanele de limbă română constituie majoritatea sau dețin un procent important, să adopte, în conformitate cu legea în vigoare, decizii privind statutul de limbă regională atribuit limbii române alături de limba ucraineană de stat. FCR apreciză faptul că Președintele Ucrainei, domnul Petro Poroșenko, originar din Sudul Basarabiei, este cunoscător al limbii române, care devine astfel un instrument de deschidere a șefului Statului față de comunitatea noastră, ca și față de alte comunități.

6. Rezoluția cu privire la identitatea și unitatea etno-lingvistică moldo-română

Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei subliniază că persoanele considerate de naționalitate și limbă ”moldovenească”, precum și persoanele considerate de naționalitate și limbă română fac parte din una și aceeași comunitate etno-lingvistică. Termenul regional de ”moldovean” este complemenar termenului general de ”român”, tot așa cum infranimele ”huțul”, ”galițian” sau ”cazac zaporojean” sunt complementare etnonimului ”ucrainean”. Cei doi termeni complementari nu sunt opozabili. Termenul ”moldovean” este un infranim românesc și înseamnă ”român din aria Moldovei istorice”, iar termenul ”român” este etnonimul adevărat care exprimă obiectiv identitatea membrilor comunității noastre. FCR din Sudul Basarabiei face apel către toți membrii comunității să promoveze dezvoltarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din regiunea Odesa, indiferent de infranimul sau etnonimul folosit de către ei înșiși sau atribuit lor de către alții. În acest context, ținem să subliniem faptul că Declarația de independență a Republicii Moldova din 27 august 1991 menționează ”limba română ca limbă de stat” și că această prevedere se aplică prioritar în raport cu alte legi ale Republicii Moldova, după cum a statuat în 2013 Curtea Constituțională a Republicii Moldova. De asemenea, legislația Republicii Moldova privind funcționarea limbilor consfințește ”identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă”, ceea ce înseamnă că în Republica Moldova și România populația de bază vorbește una și aceeași limbă. Totodată, atragem atenția generală asupra faptului că în Republica Moldova singura limbă de predare în școala națională de toate gradele este limba română. În acest moment, Ucraina este singurul stat din lume care s-a aliniat practicilor de inspirație sovietică din așa-zisa ”republică moldovenească nistreană”, menținând în învățământ un paralelism steril moldo-român care dăunază intereselor vitale și unității comunității noastre etno-lingvistice. Menționăm în acest context că și Legea României nr. 299 din 2007, prin articolul 1) alineatul (1) litera a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română, se referă la ”persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”. Academia de Științe a Moldovei, răspunzând unei interpelări a Uniunii Interregionale ”Comunitatea Românească din Ucraina”, a menționat: ”denumirea corectă, științifică a limbii vorbite de românii din Basarabia istorică (inclusiv nordul și sudul acesteia), din regiunea Cernăuți și cea Transcarpatică, este LIMBA ROMÂNĂ, fapt arhicunoscut de lingviștii contemporani și confirmat în cadrul mai multor întruniri științifice, susținut de altfel și de lingviștii ucraineni, fiind suficient să amintim aici numele regretatului profesor Stanislav Semcinschi. Mai mult, savanții Academiei de Științe a Moldovei și-au expus opinia în problema denumirii corecte a limbii române de nenumărate ori. Astfel, în „Răspunsul la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova privind istoria și folosirea glotonimului „limbă moldovenească”, adoptat în ședința lărgită a Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei din 9 septembrie 1994, se subliniază: „Convingerea noastră este aceea că articolul 13 din Constituție trebuie să fie revăzut în conformitate cu adevărul științific, urmând a fi formulat în felul următor: „LIMBA DE STAT (OFICIALĂ) A REPUBLICII MOLDOVA ESTE LIMBA ROMÂNĂ”. Ulterior, la 28 februarie 1996, Adunarea Generală Anuală a Academiei de Științe a Moldovei a adoptat o declarație prin care a fost confirmată opinia științifică a specialiștilor filologi din republică și de peste hotare, potrivit căreia limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este LIMBA ROMÂNĂ. Din 1996 și până în prezent, opinia savanților de la Academie în problema glotonimului „limbă română” a rămas aceeași, în pofida faptului că unii politicieni au ajuns să declare că sintagma „limbă română” e un termen științific, în timp ce sintagma „limbă moldovenească” ar fi un termen politic, acesta, în realitate, fiind un termen ideologic și geopolitic.” FCR cere autorităților de stat din Ucraina să renunțe la vehicularea glotonimului regional ”limbă moldovenească”, care a fost operată în perioada ocupației țariste, precum și în anii tolitarismului sovietic cu scopul deznaționalizării românilor basarabeni. FCR face apel către membrii Comunității Românești din Sudul Basarabiei și din întreaga regiune Odesa să conștientizeze faptul apartenenței etnice și lingvistice românești și să promoveze activ această identitate.

7. Rezoluția cu privire la denunțarea planurilor moscovite de creare a așa-zisei ”republici Bugeac”

Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei a luat act cu îngrijorare de planurile unor reprezentanți ai intereselor Moscovei în regiune de creare sub tutela Federației Ruse a așa-zisei ”republici Bugeac”, care ar urma să includă Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia și raionul Taraclia din Republica Moldova și unele raioane din Sudul Basarabiei. Vehicularea unor asemenea idei coincide cu invadarea și ocuparea Republicii Autonome Crimeea și cu agresiunea militară rusă în regiunile Donețk și Lugansk, în intenția creăzii așa-zisei ”Novorosii” din Donbas până la Dunăre. FCR din Sudul Basarabiei denunță asemenea planuri și face apel către populația din regiune să nu cadă pradă provocărilor lansate de agenții de influență ai Moscovei din Republica Moldova și Ucraina.

8. Rezoluția cu privire la necesitatea reînființării regiunii Ismail

În vederea combaterii tendințelor separatiste manifestate tot mai frecvent și violent de către elemente din orașul și regiunea Odesa, precum și pentru a stabili o legătură administrativă directă între Sudul Basarabiei și guvernul de la Kiev, Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei consideră oportună examinarea posibilității reînființării regiunii Ismail, care a existat până în anul 1954. O asemenea decizie ar scuti regiunea noastră, una cu cel mai ridicat nivel de toleranță interetnică, de orice influență a curentelor separatiste din Ucraina, asigurând pacea și climatul de bună înțelegere dintre comunitățile naționale din regiune. Decizia de reînființare a regiunii Ismail s-ar înscrie și într-o reformă de descentralizare administratvă anunțată de șeful Statului, fiind o premisă esențială pentru dezvoltarea durabilă a Sudului Basarabiei, în beneficiul tuturor locuitorilor săi, indiferent de apartenența etnică, lingvistică, religioasă sau de alt ordin.

9. Rezoluția cu privire la învățământul în limba română

Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei își exprimă îngrijorarea legitimă în legătură cu îngustarea continuă a sferei de instruire în limba română în instituțiile de învățământ de stat de toate gradele: preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, universitar și postuniversitar. Constatăm că în prezent numărul instituțiilor de învățământ cu predare în limba noastră maternă s-a redus semnificativ în raport cu perioada totalitarismului sovietic. FCR din Sudul Basarabiei consideră că promovarea limbii ucrainene ca limbă oficială a statului nu trebuie să se facă în detrimentul limbii române ca limbă de predare în instituțiile de învățământ care au o tradiție istorică de funcționare pentru membrii comunității noastre. Cu atât mai mult, promovarea limbii ucrainene nu trebuie să urmărească asimilarea parțială sau completă a etnicilor români din Sudul Basarabiei, ca popor autohton în regiune. În acest context, reînnoim cererile noastre oficiale adresate autorităților de stat ale Ucrainei privind:

a)      renunțarea la practicile și presiunile autorităților ucrainene la toate nivelurile de divizare artificială între români și moldoveni în regiunea Odesa;

b)      respectarea la nivel oficial și mai ales în domeniul învățământului din Ucraina a adevărului științific conform căruia există o singură denumire a limbii literare – limba română, din care, printre altele, face parte și graiul moldovenesc al acestei limbi, fapt constatat și repetat în nenumărate rânduri de academicieni și savanți de renume mondial din România, Republica Moldova și Ucraina;

c)      respectarea angajamentelor asumate de Ucraina la nivel european și bilateral în ceea ce privește protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, cu accent pe Carta Europeană a limbilor regionale și minoritare și Convenția cadru privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale;

d)     reluarea cadrului de colaborare în baza celor două acorduri de învățământ dintre Ucraina și România, și Ucraina și Republica Moldova;

e)      finanțarea corespunzătoare a școlilor cu predare în limba română din regiunea Odesa, mai ales pentru creșterea calității procesului de învățământ;

f)       dotarea cu manuale pentru disciplinele cu predare în limba română și cu literatură metodică, artistică, beletristică;

g)      asigurarea și finanțarea abonamentelor de presă de specialitate din Republica Moldova și România pentru școlile cu învățământ în limba română din regiunea Odesa;

h)      simplificarea procedurii de nostrificare (echivalare) a diplomelor pentru absolvenții instituțiilor de învățământ din Republica Moldova și România. Respectarea acordurilor interstatele bilaterale în acest domeniu;

i)        garantarea posibilității susținerii examenelor de absolvire a școlii în limba maternă pentru elevii din școlile cu învățământ în limba română;

j)        reluarea efectuării și recunoașterea cursurilor de perfecționare a profesorilor de limbă română și a profesorilor de alte discipline din cadrul școlilor cu predare în limba maternă la institutele de perfecționare a cadrelor didactice din Republica Moldova și România. Recunoașterea diplomelor obținute la cursurile de perfecționare din Republica Moldova și România și decontarea cheltuielilor întreprinse de către profesorii, învățătorii din școli și educatorii din cadrul grădinițelor de copii;

k)      conceperea și omogenizarea unei noi programe de învățământ la disciplinele limbă română și literatură română pentru toate școlile cu învățământ în limba maternă din regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa. Încetarea practicii de separare a programei de învățământ pentru școli cu predare în limbă română și „limbă moldovenească”;

l)        introducerea în programul de învățământ pentru școlile cu predare în limba maternă a disciplinei „Istoria ținutului natal”;

m)    deideologizarea învățământului;

n)      efectuarea unui studiu privind starea materială și dotarea școlilor cu învățământ în limba română din regiunea Odesa, analizarea și publicarea studiului.

10. Rezoluția cu privire la trecerea fluvială peste Dunăre

Având în vedere situația geografică a Sudul Basarabiei, din vecinătatea imediată a României, dar și a Republicii Moldova, Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei atrage atenția autorităților centrale și regionale ale Ucrainei asupra necesității stringente de deschidere a planificatei treceri cu bacul peste fluviul Dunărea, între localitățile Orlovka (raionul Reni) și Isaccea (județul Tulcea). Realizarea acestui proiect strategic de infrastructură de transport pentru ambele părți va înlesni considerabil accesul în spațiul balcanic și european pentru cetățenii din sudul Ucrainei, inclusiv pentru cetățenii ucraineni de etnie română, locuitori băștinași din Sudul Basarabiei.

11. Rezoluția cu privire la reprezentarea românilor în administrația locală din regiunea Odesa și în organele de conducere de la Kiev

Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei, reieșind din experiența mai multor state europene de garantare a reprezentativității în organele de stat a persoanelor aparținând minorităților naționale, în spiritul ralierii legislației ucrainene la modele europene de guvernare consacrate, apreciem ca fiind oportună preluarea practicilor democratice de reprezentare garantată, pe cote părți, a minorităților naționale în administrațiile centrale, regionale și locale ale Ucrainei. Acest fapt se impune mai ales din perspectiva descentralizării puterii și a reformelor constituționale și administrativ-teritoriale ce urmează a fi implementate de statul ucrainean în viitorul apropiat.

12. Rezoluția cu privire la necesitatea organizării primei ediții a Congresului Românilor de Pretutindeni

Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei, luând act de scrisoarea deschisă a Asociației Național-Culturale „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa către autoritățile statului român, aderă cu fermitate la prevederile acesteia și solicită Camerei Deputaţilor şi Senatului – Parlamentului României, prin birourile permanente reunite, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni, în baza art. 8 din Legea nr. 299/2007. Considerăm că viitoarea instituţie a Congresului Românilor de Pretutindeni va constitui temelia și va crea posibilități reale de relansare și îmbunătățire a dialogului României cu românii din jurul actualelor hotare ale Ţării şi cu românii din diaspora, inclusiv cu românitatea din Sudul Basarabiei.

În numele participanților la Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei, în total 55 de persoane din localitățile:

  • Cartal/Orlovka, raionul Reni;
  • Barta/Plavni, raionul Reni;
  • Babele/Al. Averescu/Oziornoe, raionul Ismail;
  • Hagi-Curda/Kamâșovka, raionul Ismail;
  • Erdek-Burnu/Utkonosovka, raionul Ismail;
  • Nekrasovka Veche/Staraya Nekrasovka, raionul Ismail;
  • Dumitrești/Dmitrovka, raionul Chilia;
  • Ciamașir/Prioziornoe, raionul Chilia;
  • Borisăuca/Borisovka, raionul Tatarbunar;
  • Eschipolos/Glubokoe, raionul Tatarbunar;
  • Satu Nou/Novosiolovka, raionul Sărata;
  • Frumușica Veche/Staroselie, raionul Sărata;
  • Ismail;
  • Tatarbunar;
  • Sărata.

Anatol POPESCU,  Președinte al Asociației Național-Culturale„BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa

Nicolae MOȘU, Președinte al Asociației Național-Culturale „VALUL LUI TRAIAN” a Românilor din raionul Tatarbunar

Zinaida PINTEAC, Vicepreședinte a Alianței Creștin-Democrate a Românilor din Ucraina, Filiala Regională Odesa

Petru ȘCHIOPU, Președinte al Alianței Creștin-Democrate a Românilor din Ucraina, Filiala Regională Odesa

Ismail, 15 iunie 2014

Vlad Cubreacov

,

Tanc monument in Transnistria

Tanc rusesc – monument in Transnistria

Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova

Atenționăm cititorii că majoritatea articolelor de mai jos au fost încălcate flagrant de către Federația Rusă dar și de regimul marionetă Smirnov-Șevciuk care conduc așa-numita republică moldovnească nistreană. La recensământul din 1989, în Transnistria locuiau 39,9% moldoveni, 28,3% ucraineni, 25,4% ruși și 1,9% bulgari.

(21 iulie 1992)  Republica Moldova și Federația Rusă,

TransnistrianRegionMapNăzuind spre încetarea totală și cît mai grabnică a focului și spre reglementarea conflictului armat din raioanele nistrene prin mijloace pașnice;

Reafirmîndu-și atașamentul față de principiile Statutului ONU și Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa;

Salutînd înțelegerea de principiu realizată la 3 iulie 1992 între Președintele Republicii Moldova și Președintele Federației Ruse, au convenit următoarele:

Articolul l

1. Din momentul semnării Convenției, părțile în conflict își asumă angajamentul de a întreprinde toate măsurile necesare pentru încetarea totală a focului, precum și a oricăror acțiuni armate, una împotriva celeilalte.

2. Odată cu încetarea focului, părțile în conflict procedează la retragerea unităților Forțelor lor armate și a celorlalte formațiuni, a tehnicii de luptă și armamentului, urmînd să încheie acest proces în decurs de șapte zile. Scopul unei asemenea dezangajări este crearea unei zone de securitate între părțile, în conflict. Coordonatele concrete ale zonei vor fi stabilite printr-un protocol special al părților angajate în realizarea prezentei Convenții.

Articolul 2

1. În scopul asigurării controlului asupra realizării măsurilor prevăzute în articolul l, precum și al asigurării regimului de securitate în zona menționată, se instituie o Comisie de control unificată, formată din reprezentanți ai celor trei părți angajateîn reglementare. Comisia folosește în activitatea sa grupuri de observatori militari create în concordanță cu toate înțelegerile anterioare, inclusiv cvadripartite. Comisia de control procedează la îndeplinirea sarcinilor ce-i incumbă conform prezentei Convenții, în termen de șapte zile din momentul semnării Convenției.

2. Fiecare din părțile angajate în activitatea Comisiei își numește reprezentanții în componența acesteia. Locul de reședință al Comisiei de control este orașul Bender.

3. În scopul realizării măsurilor sus-menționate, Comisiei de control i se afectează contingente militare create pe bază de voluntariat și reprezentînd părțile angajate în îndeplinirea prezentei convenții. Amplasarea acestor contingente și folosirea lor pentru asigurarea regimului de încetare a focului și a Securității în zona de conflict se înfăptuiesc în conformitate cu deciziile Comisiei de control, pe baza de consens. Componența numerică, statutul, condițiile de introducere în zona de conflict și de retragere a contingentelor militare se stabilesc printr-un protocol separat.

4. În cazul nerespectării condițiilor prezentei Convenții, Comisia de control cercetează împrejurările în care s-au produs încălcările și ia de urgență măsurile cuvenite pentru restabilirea păcii și ordinii de drept, precum și pentru neadmiterea unor asemenea încălcări pe viitor.

5. Activitatea Comisiei de control și a Forțelor afectate acesteia este finanțată de toate părțile, pe bază de cote.

Articolul 3

Orașul Bender, ca loc de reședință a Comisiei de control — și avîndu-se în vedere complexitatea deosebită a situației – este declarat zonă cu regim sporit de securitate, care se asigură de către contingentele militare ale părților angajate în realizarea prezentei Convenții.

Comisia de control asigură menținerea ordinii de drept în or. Bender în interacțiune cu subunitățile de poliție și de miliție, acestea avînd efective limitate.

Activitatea economico-administrativă este asigurată în Bender de către organele existente de autoadministrare din oraș, iar în caz de necesitate – împreună cu Comisia de control.

Articolul 4

Unitățile Armatei a 14-a a Forțelor Armate ale Federației Ruse, dislocate în Republica Moldova, vor respecta cu strictețe neutralitatea. Cele două părți în conflict își asumă obligația de a respecta neutralitatea și de a se abține de la orice acțiuni ilicite față de patrimoniul militar, față de militarii acestei armate și membrii familiilor lor.

Problemele privind statutul armatei, procedura și termenele retragerii ei pe etape vor fi soluționate în cadrul tratativelor dintre Federația Rusă și Republica Moldova.

Articolul 5

1. Părțile în conflict consideră inadmisibilă aplicarea oricăror sancțiuni sau blocade, în acest context, vor fi înlăturate imediat orice obstacole din calea circulației mărfurilor, serviciilor și oamenilor, vor fi luate măsurile cuvenite în vederea anulării stării de urgență pe teritoriul Republicii Moldova.

2. Părțile în conflict vor proceda imediat la negocieri în vederea reglementării problemelor legate de revenirea refugiaților la locurile de baștină, acordarea de ajutor populației din raioanele care au avut de suferit și refacerea obiectivelor economice și a caselor de locuit. Federația Rusă va acorda sprijinul necesar în acest sens.

3. Părțile în conflict vor întreprinde toate măsurile pentru accesul neîngrădit al ajutoarelor umanitare internaționale în zona de reglementare.

Articolul 6

Pentru difuzarea informației obiective despre situația din zona de reglementare, părțile creează pe lingă Comisia de control un centru de presă comun.

Articolul 7

Părțile pornesc de la premisa că măsurile prevăzute în prezenta Convenție constituie o importantă parte componentă a procesului de reglementare a conflictului prin mijloace pașnice, politice.

Articolul 8

Prezenta Convenție intră în vigoare din momentul semnării.

Acțiunea prezentei Convenții este suspendată prin acordul comun al părților sau în cazul în care una din părțile contractante o denunță, fapt care implică încetarea activității Comisiei de control și acontingentelor militare afectate acesteia.

Perfectat la Moscova în data de 21 iulie 1992.

Pentru Republica Moldova MIRCEA SNEGUR

Pentru Federația Rusă BORIS ELȚIN

NOTA REDACȚIEI

Conform articolului 8, Republica Moldova poate denunța oricând unilateral convenția de încetare a focului motivând că cele mai esențiale prevederi au fost încălcate.

Federația Rusă a oferit toată susțiunerea necesară ca regimul marionetă Smirnov să poată exista. Articolul 5 din convenție a fost încălcat constant în ultimi 22 de ani cu susținerea necondiționată oferită de Federația Rusă acelor grupări care controlează astăzi ilegal mai multe raioane din est-ul Republicii.

SCLAVII RUȘILOR

Conform Articolul 2, Federația Rusă s-a angajat în FAȚA REPUBLICII MOLDOVA să-și retraga armată de pe teritoriul țării și deși nu respectă un lucru ASUMAT OFICIAL, niciun „mare politician” din RM nu a făcut în ultimii ani referire la acest lucru, mai mult decât atât, prin unele acțiuni ale unor politicieni a fost legitimat regimul terorist condus de Șevciuk.

De ce politicienii moldoveni se lasă manipulați și folosiți?

Deși Federația Rusă la întâlnirile oficiale anunță că respectă suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova este UNICUL ALIAT al regimului marionetă condus de Șevciuk, care mai nou susține activ separatismul găgăuz.

Pe această cale, redacția TIMPUL reamintește tuturor că Federația Rusă ocupă Republica Moldova, dovadă fiind actul de încetare a focului semnat prezentat mai sus. F. Rusă poartă responsabilitate directă pentru moartea cetățenilor RM din Războiul de Independență, dovadă fiind și cartea semnată de așa-numitul reprezentat al F.R. în „Transnistra” D. Rogozin, în care acest recunoaște deschis rolul Armatei a 14-a iar moldovenii sunt numiți maimuțe. CEDO condamnă F. Rusă ca fiind stat agresor ca urmare a procesului inițiat de membrii grupului Ilașcu. F. Rusă este cea care sponsorizează campaniile anti-europene duse de susținătorii Uniunii Vamale în persoana „bașkanului Formuzal”. Ambasada F. Rusă din RM susține deschis partidele antinaționale precum PCRM, PSRM, PSDM sau Rodina. Federația Rusă provoacă din 2006 daune serioase economiei R. Moldova și mai nou este implicată într-o campanie de „luptă” împotriva emigranților moldoveni care lucrează acolo. F. Rusă este unicul stat care și-a exprimat în public dezacordul în legătură cu apropierea RM de UE și este unica forța care poate pune în pericol integrarea europeană.

Sursa: Timpul.md

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press