ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "stat bogat"

stat bogat

,

Președintele Ucrainei Viktor Ianukovici (stânga) a aprobat ieri demisia guvernului condus de premierul Mikola Azarov, în contextul protestelor prooccidentale. Sursa: zf.ro

Președintele Ucrainei Viktor Ianukovici (stânga) a aprobat ieri demisia guvernului condus de premierul Mikola Azarov, în contextul protestelor prooccidentale. Sursa: zf.ro

Turnura violentă și mai ales amploarea luată de protestele antiguvernamentale din Ucra­ina, atât de mare încât l-a forțat pe președintele Viktor Ianu­kovici să dea înapoi, atrage atenția asupra paradoxului în care un stat bogat în resurse naturale este mai sărac decât țările care-i importă și prelucrează resursele. Problema Ucrainei este cu atât mai gravă cu cât aceasta este o țară europeană, cu o populație cât cea a Spaniei, una dintre cele mai mari economii din zona euro, dar care în Europa este mai bogată doar decât Republica Moldova. Cum a ajuns Ucraina în această situație?

PIB-ul Ucrainei era de 97 miliarde dolari în 2013, comparativ cu 113 miliarde dolari în 1992, raportat la valoarea dolarului din 2005, potrivit statisticilor SUA. Evoluția pare și mai puțin impresionantă dacă este comparată cu cea a Rusiei, marele vecin, al cărei PIB a crescut de la 684 miliarde dolari la 1.000 miliarde dolari, scrie The Wall Street Journal.

Economia-Ucrainei-a-depasit-etapa-critica-a-crizei-financiare

Luând în considerare PIB-ul raportat la paritatea puterii de cumprare, un indicator mai convențional, evoluția Ucrainei pare mai bună. Astfel, economia a crescut de la 267 miliarde dolari la 341 miliarde dolari în 20 de ani, ceea ce reprezintă un avans de 28%. Pentru că populația Ucrainei s-a diminuat în această perioadă, PIB-ul per capita a crescut cu 46%, de la 5.163 dolari la 7.532 dolari în perioada analizată. Dar aceste cifre își pierd din strălucire dacă sunt comparate cu cele ale Rusiei, unde PIB-ul a crescut cu 125% în aceeași perioadă, în timp ce PIB-ul per capita a avansat cu 137%, la 18.670 dolari, mai mult decât dublu comparativ cu Ucraina.

Din nefericire, Ucraina nu are resursele de gaze naturale și petrol care au alimentat creșterile din Rusia și din alte țări din Asia Centrală. Totodată, spre deosebire de țările baltice, Ucraina nu se află în vecinătatea Uniunii Europene și nici nu beneficiază de comerțul preferențial și sprijinul Moscovei, așa cum se întâmplă cu Belarus și Armenia. Ucraina trebuie să facă față tarifelor mari la gazele naturale importate din Rusia și de care nu se poate lipsi.

Guvernelor Ucrainei le-au lipsit voința politică, viziunea și economiștii cu experiență

Economiștii și instituțiile financiare din Occident, care au cerut Kievului în repetate rânduri reforme mai îndrăznețe, consideră că handicapul geopolitic și cel legat de resurse naturale al Ucrainei nu este suficient pentru a explica evoluțiile slabe.

Exporturile principale ale Ucrainei, metale și minereuri, sunt mai volatile decât cele de energie. De asemenea, o mare parte din uzinele vechi sunt mai puțin eficiente decât cele ale Rusiei, în timp ce creșterea producției agricole aproape că nu a putut acoperi creșterea cererii în prima parte a anilor 2000. Guvernelor Ucrainei le-au lipsit voința politică, viziunea și economiștii cu experiență pentru a lansa reforme eco­nomice și privatizări, așa cum s-a întâmplat în Rusia și în Europa Centrală.

Spre deosebire de Rusia și mai ales de țările baltice, o mare parte din structurile sovietice au continuat să existe în Ucraina.

„Vechea elită comunistă a schimbat pur și simplu carnetul de partid cu insigna națională“, a explicat economistul suedez Anders Aslund.

El este expert în economie de tranziție și a fost consilier al guvernelor postcomuniste ale Rusiei și Ucrainei. De asemenea, Aslund este colaborator al Peterson Institute for International Economics.

El arată, într-o carte intitulată „Ucraina – cum a devenit Ucraina o economie de piață și o democrație“, că principala prio­ritate a Ucrainei în 1991 a fost indepen­dența. Naționalismul a trecut peste re-for-mele structurale în lista de priorități politice. Nomenclatura și naționaliștii ucraineni au făcut atunci un târg: prima a acceptat democrația și independența în schimbul rămânerii la putere. Vechea elită comunistă a acaparat de atunci procesul politic. Reformele economice au început abia în 1993-1994, mult mai târziu decât în Polonia, Rusia și în alte state foste comuniste. Ucrainei i-a trebuit ceva timp să realizeze că se scufundă și mai adânc în sărăcie. Înainte de 1990 Ucraina era considerată mai bogată decât Rusia și Polonia. Acum, țara este mult mai săracă decât ambele.

Economia a intrat pe mâna unor dealeri dubioși de gaze naturale

La mijlocul anilor 1990 au existat unele privatizări, iar lupta cu hiperinflația a dus în cele din urmă la crearea monedei naționale, în 1996. Apoi, nimic nu s-a mai întâmplat până la criza financiară din 1998, cauzată de blocarea reformelor de către președintele Leonid Kucima. În această perioadă, și libertățile cetățenilor au avut de suferit. Puterea canalelor media a fost redusă, iar jurnaliști au fost uciși. Economia țării a intrat pe mâna unor dealeri dubioși de gaze naturale.

Taxele au ajuns la niveluri exorbitante, dar la fel și evaziunea fiscală, în timp ce elita privilegiată se bucura de scutiri de la plata unor impozite.

Guvernul lui Viktor Iușcenko din perioada 1999-2000 a inițiat o serie de reforme care au contribuit la boom-ul economic al Ucrainei până în momentul 2008 cum ar fi: continuarea privatizărilor, vânzările de terenuri, reformă fiscală și punerea la respect a dealerilor de energie. Ucraina și-a revenit într-o oarecare măsură la mijlocul anilor 2000 datorită ieftinirii creditelor externe, intrărilor de capital și prețurilor mari ale metalelor. Ucraina ocupa în 2007 locul opt la nivel mondial la producția de fier și oțel și poziția a treia la exportul acestor resurse.

Potrivit lui Aslund, reformele au facilitat îmbogățirea unor noi oameni de afaceri din afara sectorului energetic, de la industria metalurgică la bănci și agricultură. Unii dintre aceștia au sprijinit Revoluția Portocalie din 2004. De le Revoluție, în afară de aderarea la OMC, Ucraina nu s-a mai remarcat pe plan economic prin nimic. Economia s-a contractat semnificativ odată cu venirea crizei, când prețurile oțelului la nivel internațional s-au prăbușit, iar finanțarea internațională a secat.

Cum văd europenii situația din Ucraina: „Credeam că toate acestea fac parte dintr-un trecut pe care l-am lăsat în urmă“

„Mă întreb cum de s-a ajuns aici începând cu 21 noiembrie. Unii vorbesc chiar de război civil. Dacă o parte dintre cetățeni protestează, iar altă parte nu protestează, înseamnă că o parte din Ucraina tace. Cred că Ucraina care tace nu este de acord cu ce se întâmplă în Piața Independenței, dar nu putem merge până acolo încât să spunem că este în război cu cealaltă parte a Ucrainei. Nu pot să înțeleg violența forțelor de ordine, reținerile ilegale, brutalitatea, umilirea protestatarilor, lovirea jurmaliștilor, toate aceasta în inima Europei de astăzi. Este greu de acceptat, mai ales pentru că noi am crezut că toate acestea fac parte dintr-un trecut pe care l-am lăsat în urmă. Amintiți-vă de decembrie 2004, când tensiunile erau mari, dar nu au fost victime, și exista voință pentru dialog. Hotărârea pașnică a acestor demonstrații a forțat părțile opozante la dialog, schimbând cursul lucrurilor“, spune Jean-Paul Véziant, fost ambasador al Franței în Ucraina, într-un interviu acordat euronews.com.

Cum văd rușii protestele din Ucraina: „S-ar putea transforma într-un alt scenariu sirian“

„S-ar putea transforma într-un alt scenariu sirian. Criza din Siria a început, de asemenea, cu proteste aparent spontane împotriva guvernului și s-au transformat într-un adevărat război civil. Sunt cu siguranță forțe în partea de vest a Ucrainei care au fost întotdeauna ostile majorității populației ucrainene și care au fost chiar aliați cu naziștii în cel de-Al Doilea Război Mondial. Nu este o întâmplare că mișcările de protest primesc cel mai mult sprijin din această parte a țării. Cei din Crimeea au avertizat deja că nu vor sta cu mâinile în sân și nu vor privi nepăsători cum viitorul le este furat de vestici“ – Nebojsa Malic, analist pe probleme externe, într-un interviu acordat postului rus de televiziune Russia Today.

Autor: Ioana Tudor/Sursa:.zf.ro

PIB-ul pe cap de locuitor din Romania vs. Ucraina sau Moldova. Ce văd manifestanții din Kiev cu ochii lor

Uitați-va la graficul de mai jos și comparați PIB / locuitor – cel mai bun indicator pentru a defini bunăstarea.

Nu va uitați neapărat la cifrele absolute cât mai ales la tendința de la anul zero (1987 – anul în care sistemele comuniste din cele două țări au început să se clatine).

Normal că ucrainienii văd că în 25 de ani au bătut pasul pe loc și că țări precum România, cu aport similar ar resurselor naturale în PIB, a decolat economic vorbind mai ales după ce și-a deschis economia în perspectiva intrării în Uniunea Europeană. Sistemul economic și de bună guvernare al României este net superior față de cel al Ucrainei.

Sursa:timpul.md
© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press