Video / Maia Sandu, mesaj emoționant adresat românilor: „soarta Republicii Moldova este strâns legată de soarta României (…) Orice biruință a României este și biruința noastră” 
CSAT: Atacuril cibernetice, destinate să afecteze credibilitatea procesului electoral (…) Un candidat a beneficiat de un tratament favorabil pe TikTok 
Video: Preambul la Ziua Bucovinei. Omagierea lui Iancu Flondor și a lui Ion Pelivan. O veritabila lecție de istorie… 
Sub semnul „audiatur et altera pars”. Lansarea volumului „Universul Rusia. Tradiție și revelație” de Corneliu Vlad: O oportunitate de reflecție asupra relațiilor internaționale 
Termen Limită pentru Depunerea Dosarelor în Programul Național de Susținere a Natalității 
Marii Făuritori ai Unirii Basarabiei și Bucovinei cu Regatul Român vor fi comemorați la Muzeul Național al Țăranului Român 
București și Cernăuți, gazde pentru lansarea volumului al II-lea al lucrării documentare „Călătorii identitare. Românii megieși” al autorului Mihai Nicolae 
VIDEO: „NAȚIONAL și GLOBAL în societatea contemporană” – dezbatere la Muzeul Naţional al Țăranului Român 
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) lansează astăzi, 21 februarie, Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2024. 
Se lansează prima ediție în limba română a volumului „BASARABIA raport politico-economic”, important document istoric al Comisiei Hoover pentru România, în 1919 
Actualizare video 24 februarie 2020
Prezenţa românilor în Marea Câmpie Ungară a fost consemnată din vechime. ANONYMUS, notarul regelui Bela îi menţionează în lucrarea „Gesta Hungarorum”. Cronica rusească a lui NESTOR (prima jum. Sec. XII) consemnează că ajungând în Panonia, la sfârşitul sec. al IX-lea, triburile fino-ugrice au întâmpinat rezistenţă militară a ducelui Menumorut al Crisanei. Se considera că românii actuali din Ungaria sunt urmaşii acelei populaţii româneşti din voievodatul lui Menumorut. Aşezările lor sunt atestate începând din sec. XII-XIII, în total 21 de localităţi.
Au locuit împreună cu toţi conaţionalii lor – sub diferite stăpâniri politice – până la primul război mondial. După Marele Război se trasează noua frontieră, confirmată prin tratatul semnat la Trianon, noile graniţe i-au despărţiţi pe românii din sud-estul Câmpiei Panonice de restul românilor.
„Românii din Ungaria … o perspectivă”, este tema unei noi conferințe organizate de Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, care își propune să aducă în spațiul public aspectele contemporane ale comunităţii româneşti din Ungaria.
Dr. Alexandru GHIȘA, doctor în istorie şi diplomat specializat pe relaţiile româno-ungare, a prezentat teme precum: autoguvernarea pe ţară, cultura, religia (Andrei Şaguna, mitropolitul ortodox al Transilvaniei era născut la Miscolc, Ungaria), şcoala, limba română, fenomenul asimilării voluntare, s.a. Dl. Vlad CONDREA, expert I.C.R., a trecut în revistă problematica contemporană a comunităţilor româneşti din Ungaria. Moderator a fost avocatul Mihai NICOLAE, președintele Institului Frații Golescu. Manifestarea dedicată românilor din Ungaria a avut loc joi 6 februarie 2020, ora 18:00 în sala „Podul Mogosoaiei”, Calea Victoriei nr. 125. 
