ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Institutul Fratii Golescu"

Institutul Fratii Golescu

,

Actualizare video

Prin Legea nr. 299/2007, PARLAMENTUL ROMÂNIEI a instituit ZIUA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI consfințind astfel apartenența românilor din afara granițelor actuale la viața poporului român, ca parte integrantâ a acestuia. Prin Legea nr. 101/2015 s-a stabilit ca această zi națională sa fie sărbatorită în ultima duminică a lunii mai.
In acest spirit, Institutul „Frații Golescu” pentru relații cu românii din strainatate, a organizat Expoziția de fotografii „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI”, pentru a lua cunoștiinta prin intermediul imaginilor, cu toate comunitățile de români din vecinătatea imediată a țarii noastre, luni, 15 mai 2017, ora 17:00 la Sala de expozitii „Constantin Brancuși” a PARLAMENTULUI ROMÂNIEI.

Expoziția aeste realizată în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și  Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gh. I. Brătianu”.
În cadrul Expoziției pot fi vizionate imagini din MARAMUREȘUL DIN DREAPTA TISEI, autor: GHEORGHE MARINA / Slatina, Transcarpatia, din BUCOVINA, fotografii din arhiva Institutul Frații Golescu – București, din  HERȚA, autor: VASILE BÂCU / Cernăuți, din BASARABIA, autor: DAN BARCEA / Viena, din TRANSNISTRIA DE NORD și SUD, autor: VASILE ȘOIMARU/ Chișinau, din SUDUL BASARABIEI, autor: IULIA MODIGA – București, din  BULGARIA – VALEA DUNARII, autori: DORIN LOZOVANU / Chișinau  și EMIL ȚÎRCOMNICU / București, din TIMOC, autor: DUSAN PÂRVULOVICI / Negotin, din VOIEVODINA , autor LIVIU STAMIN /VÎRȘEȚ și din UNGARIA, fotografii din arhiva revistei „Foaia românească” de la Jula.

,

 INSTITUTUL FRAȚII GOLESCU pentru românii din străinătate  și UNIVERSITATEA BUCUREȘTI în parteneriat cu ASOCIAȚIA CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA  și ASOCIAȚIA EUROPEANĂ DE STUDII GEOPOLITICE ȘI STRATEGICE „GH. I. BRĂTIANU” vă invită la EXPOZIȚIA DE FOTOGRAFIE MASACRUL  DE LA FÂNTÂNA ALBĂ BUCOVINA – Istoria unei zile negre din Istoria Neamului Românesc 1 Aprilie 1941 la Fântâna Albă,  pe pământ românesc răpit de sovietici

Eveniment este dedicat Zilei Naționale de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.

VERNISAJ: MIERCURI, 29 MARTIE 2017, ORA 14:00

Expoziția se desfășoară în perioada 29 MARTIE – 12 APRILIE, 2017 la  Universitatea Bucuresti, Facultatea de istorie, etajul I (Decanat), Acces prin Bulevardul Regina Elisabeta 4-12, București.

În 1940, România a fost forțată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu locuit de peste 3 milioane de locuitori, în urma ultimatumului primit în luna iunie a aceluiași an. Imediat ce administrația și armata română au fost evacuate, trupele din Armata Roșie și NKVD au ocupat teritoriul. Multe familii au fost luate prin surprindere de această desfășurare rapidă a evenimentelor cu membri de ambele părți ale noii granițe. În această situație mulți dintre ei au încercat să se reunească cu familiile trecând granița în mod legal sau, dacă nu era posibil, ilegal. Conform datelor oficiale sovietice, în zona patrulată de Unitatea 97 de grăniceri sovietici, 471 de persoane au trecut granița ilegal din zonele Hliboca, Herța, Putila și Storojineț. Zona acestei unități era pe o distanță de 7.5 km la sud de Cernăuți.

Din zonele mai îndepărtate, Vășcăuți, Zastavna, Noua-Suliță, Sadagura și Cernăuți-rurală, 628 de persoane au trecut granița pentru a se refugia în România. Acest fenomen a fost prezent în toate grupurile sociale și etnice din teritoriile ocupate. În primul an de ocupație sovietică, estimările ucrainene dau ca cifră un număr de peste 7.000 de refugiați în România, dar acest număr ar putea fi mult mai mare.

Autoritățile sovietice au reacționat în două moduri: în primul rând au întărit patrularea granițelor, în al doilea rând au făcut liste cu familiile care aveau rude și în România și declarându-le trădători de țară și deportându-le la muncă forțată. Listele unității 97 de patrulare numărau la 1 ianuarie 1941 1.085 de persoane. Listele altor localități includeau numele a peste 1.294 de persoane (la 7 decembrie 1940). Din acest moment au început să fie considerate trădătoare de țară chiar și persoanele care erau doar bănuite că ar avea intenții să fugă în România.

La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniței în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia.

După masacru răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul.

Câțiva, „mai norocoși”, au fost arestați de NKVD din Hliboca (Adâncata) și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var.

romaniabreakingnews.ro

 

,

Actualizare / înregistrarea Video HD a evenimentului dedicat lui Apostol Mărgărit


Video „Părintească Dimandare” cântată de participanții aromâni la evenimentul dedicat lui Apostol Mărgărit

Preocupați de o bună bucată de vreme de universul românesc din afara granițelor statului român, organizația neguvernamentală Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, a surprins periodic publicul bucureștean de la Clubul Țăranului Român cu manifestările dedicate culturii, istoriei și personalităților românității balcanice.  Multe din capitolele mediatizate pe această temă au fost grupate într-o serie de manifestări cu genericul „Adevăruri despre Noi”, prescurtat nu întâmplător ADN, ca opildă a istoriei dar și a moștenirii care o purtăm prin sângele nostru românesc atât cei de la Nord, cât și de la Sud de Dunăre.  

Seria manifestărilor „ADN” a continuat cu un nou eveniment, ajuns la numărul V (cinci), dedicat evocării personalității lui Apopstol Mărgărit, liderul național al aromânilor din Imperiul Otoman.

Evenimentul  „ADEVARURI DESPRE NOI   ADN V  / APOSTOL   MARGĂRIT”,  a avut loc marți, 28 februarie 2017, la ora 18:00 la Clubul Țăranului Român din Sos. Kiseleff nr. 3 și a fost transmis Live pe romaniabreakingnews.ro.

Invitații de marcă ai acestui capitol aparte dedicat românității balcanice, au fost nume de primă importanță în cercetare, documentare istorică și jurnalistică: Prof. Univ. Dr. Adina Berciu-Draghicescu – istoric, Dr. Emil Țîrcomnicu – etnolog, Dr. Robert Stanciugel – istoric și jurnalistul Marian Voicu.

Apostol Mărgărit, fiul celnicului Condusteriu,  s-a născut în august 1836, în satul aromân Avdella, parte din Imperiul Otoman la acea vreme, azi Grecia. În timpul vieții s-a remarcat ca un mare pedagog aromân, dar și lider național al aromânilor din Imperiul Otoman. A fost membru corespondent al Academiei Române,  dascăl și inspector școlar pentru Macedonia. A militat pentru strângerea relațiilor diplomatice dintre România și Imperiul Otoman. Au existat două încercări de asasinat asupra lui, nereușite. A murit la 6 octombrie 1903, în Monastîr, Macedonia. Moștenirea culturală lasătă generațiilor sunt însăși opera și cuvintele lui care exprimă din păcate și azi aceeași dramă:

„Întâiul nostru interes, al Armânilor, este mântuirea Imperiului Otoman. Noi nu sperăm să ne unim mâne cu frații noștri din România: suntem despărțiți de dânșii prin principate și regate… O crisă orientală ne-ar da în mânile Sârbilor, Grecilor sau Bulgarilor, popoare creștine și civilisate, cari, ținându-ne deja prin comunitatea de religiune, ar voi să ne ție și prin comunitatea de limbă, ne-ar închide școalele, ne-ar risipi comunitățile”

 „A-și perde cine-va limba este a-și perde naționalitatea. Un popor care nu mai vorbește limba părinților sei, este un popor sălbatec, în partea morală…” Apostol Mărgărit  1839 -1903

 

 

Dorian Theodor CLENCIU / București / RBN Press – 21.02.2017

,

Fundația Europeană Titulescu, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, organizează miercuri, 7 decembrie 2016, ora 16.00, dezbaterea „Drept istoric versus referendum. România și Republica Moldova: opțiuni politico-strategice”. Vor prezenta: General (r) dr. Constantin DEGERATU, General (r) dr. Alexandru GRUMAZ, Colonel (r) dr. Ion PETRESCU, Lect. univ. dr. Gabriel MICU și Dr. Constantin CORNEANU. Dezbaterea va fi moderată de Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE. Evenimentul va avea loc la Casa Titulescu, din București, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1. România Breaking News este partener media al acestei dezbateri și va transmite Live acest eveniment dedicat abordării noului context geopolitic.

Aici puteți viziona înregistraea pe secțiuni a transmisiei Live din cadrul dezbaterii  „Drept istoric versus referendum. România și Republica Moldova: opțiuni politico-strategice”, care a avut loc miercuri, 7 decembrie 2016, ora 16.00

VIDEO: ADRIAN NASTASE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 1/3  (deschiderea dezbaterii)

VIDEO: ADRIAN NASTASE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 2/3

VIDEO: ADRIAN NASTASE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 2/3

VIDEO: ALEXANDRU GRUMAZ si ADRIAN NASTASE / DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: CONSTANTIN CORNEANU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: GABRIEL MICU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: ION PETRESCU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: MARIAN CLENCIU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: MIHAI NICOLAE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: ALEXANDRU BUDISTEANU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 1/2 

VIDEO: ALEXANDRU BUDISTEANU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 2/2

VIDEO: TRAIAN PLESA despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO:Radu Ștefan Vergatti despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

Foto:

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (33)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (32)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (20)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (35)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (11)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (10)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (2)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (23)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (14)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (25)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (24)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (30)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (31)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (33)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (16)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (13)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (15)

 

drept-istoric_vs_referendum_romania_republica_moldova_optiuni_geopolitice_si_strategice

ROMANIA BREAKING NEWS – USTREAM Cu sprijinul:

inregistreari_evenimente_white_over_blue_

e-syv

artimaginum_eu

,

unirea_bucovinei_cu_romania_nov_2016

Congresul General al Bucovinei, întrunit joi 15/28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, hotărăște „în numele suveranității naționale, Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României”.

A doua zi, IANCU CAVALER DE FLONDOR, împreună cu o delegație de 15 bucovineni pleacă la Iași spre a depune în fața suveranului și a guvernului român decizia istorică adoptată de congresul general. IANCU FLONDOR se adresează atunci Regelui FERDINANT:

„Această Țară ți-o închinăm Maria ta, noi toți, nu numai urmașii vajnicilor luptători de pe vremuri, care n-au uitat niciodată din ce trup fac parte, ci și reprezentanții tuturor neamurilor, care cu vremea au venit să se așeze sub blândă și omenoasă oblăduire a domnilor români ai Moldovei…”

Pentru a sărbători împreună cei 98 de ani de la UNIREA BUCOVINEI, vă invităm luni 28 noiembrie 2016, ora 18:00 la CLUBUL ȚĂRANULUI la un concert de vechi cântece bucovinene susținut de inegalabila interpretă Lorena OLTEAN, alături de pianistul Ștefan LOVIN. Evenimentul este organizat de Institutul Frații Golescu și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina în parteneriat cu Clubul Țăranului Român.

Prin prezența celor doi artiști la acest Concert Aniversar, pe scena Clubului Țăranului se vor intersecta pentru plăcera publicului două universuri muzicale diferite ca stil. Vorbim de muzica tradițională românească și cea clasică. Vom asista astfel la un omagiu adus Unirii realizate de înaintași printr-o altă Unire: Unirea unei interpretării vocale a unor doine, cântece de dragoste și dor cu acompaniamentul pianului. Cântecele artistei Lorean Oltean sunt o selecție din Bucovina, Ardeal, Maramureș, Bihor auzite la vechi și talentați rapsozi și interpreți, care găseau în muzica ce o revărsau, forma cea mai înaltă de exprimare gândurilor și sentimentelor, modul cel mai profund de a se vindeca de urât și dor.

Veniți dar să ne vindecăm de dorul și urâtul vitregiei istoriei cu Lorena OLTEAN și Ștefan LOVIN!

Video: inegalabila Lorena Oltean – cântec pentru eroii identității românești. Gala ICR pentru etnicii români 2015

„Vremea copilăriei mi-am petrecut-o la sat. La mine-n sat, în Leoști. Acolo am trăit printre oameni simpli, legați de pământ și de neam. După rânduială, firesc ar fi fost să rămân acolo, dar am luat-o pe drum în sus… spre școli, ca să învăț carte. Că de!…să ajung om mare. Aveam talent la muzică. Așa că am început să-i deslușesc tainele treptat, treptat. Mai întâi în Iași la Liceul de Muzică, apoi în București la Conservator. Și-am înțeles ce-i cu muzica pe lumea asta. Se spune că una-i muzica pentru suflet, alta-i muzica pentru minte și cu totul altceva e muzica pentru trup. Ești liber să alegi. Și eu am ales…” Lorena Oltean despre sine într-un interviu la Radio România Actualități.

invitatie_a4_unirea_bucovinei_cu_romania_nov_2016

Publicat de Dorian Theodor CLENCIU – romaniabreakingnews.ro

,

Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Clubul Țăranului Român, vă invită marți 25 octombrie 2016, ora 18:00 la evenimentul:

„ISTORIE AROMÂNEASCĂ LA SUD DE DUNĂRE. PRINCIPATUL PINDULUI ȘI ALTE ÎNCERCĂRI…”

În cadrul evenimentului vor fi abordate subiecte despre „Regatul Vlaho Albanez”, „Republica Crușova (Krusevo)”, „Principatul Pindului” și despre eroul aromân Pițu Guli – omagiat în imnul de stat al Macedoniei (F.Y.R.O.M) care a luptat și a murit împreună cu camarazii săi până la ultimul om, aflați asemeni eroilor de la Termopile, într-o copleșitoare inferioritate numerică față de atacatori.

Expunerile vor fi realizate de invitații:

Dr. Robert STÂNCIUGEL – istoric;
Dorian Theodor CLENCIU – jurnalist;
Dacian DUMITRESCU – publicist.

Parteneri Media ai evenimentului sunt: ETRANSMEDIA, RBN PRESS și Jurnaliști Independenți

afis_principatul_pindului

Recomandat de RBN Press:

Asemeni eroilor de la Termopile, dar necunoscut românilor. Povestea românului Pitu Guli, eroul omagiat în imnul de Stat al Macedoniei

Una dintre cele mai tragice și mai eroice figuri din istoria aromânilor, una dintre cele patru ramuri ale poporului român, este cea a lui Pitu Guli, supranumit Pitu Vlahul. Măreția eroului este cântată și azi în baladele aromânilor din întreaga lume, iar imnul de stat al Macedoniei îl pomenește printre eroii fondatori ai statului balcanic. Pitu Guli și-a pierdut viața în timpul bătăliei de la Piatra Ursului din anul 1903, din timpul răscoalei antiotomane care i-a unit pe românii balcanici, pe macedonenii slavi și pe albanezi, cunoscută în istoriografia internațională drept Răscoala Ilinden.

Bătălia de la Piatra Ursului poate fi comparată, prin tragismul ei, cu bătălia de la Termopile, unde regele spartan Leonidas și-a sacrificat viața, alături de 300 de războinici, pentru a întârzia invazia persană în Elada și pentru a oferi grecilor posibilitatea să își mobilizeze armatele împotriva cotropitorilor. La fel, Pitu Vlahul, unul dintre părinții fondatori al Republicii de la Crușevo, și-a sacrificat viața, alături de un detașament format din 903 aromâni, pentru a întârzia înaintarea armatei otomane și pentru a da posibilitatea aliaților macedoneni și albanezi să își regrupeze forțele. Pitu Guli sau Pitu Vlahul a devenit un erou legendar pentru românii balcanici și pentru macedoneni. Însă, dincolo de legendă, biografia sa cuprinde elementele care conturează figura unui luptător pentru libertate.

Cine a fost în realitate Pitu Guli? …integral pe https://romaniabreakingnews.ro/asemeni-eroilor-de-la-termopile-dar-necunoscut-romanilor-povestea-romanului-pitu-guli-eroul-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/

Informații Actualizate despre Eveniment pe pagina

romaniabreakingnews.ro

,

Marian_Clenciu_Niculae_Popa_Mihai_Nicolae

Video: Interviu în exclusivitate cu Niculae Popa la biroul din București al Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) cu participarea domnilor Marian CLENCIU (președinte CN-ACPBB) și Mihai NICOLAE președintele Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni.

Despre Niculae Popa

Nicolae Popa (80 de ani) a rezistat fără compromis violenței, promisiunilor și torturilor. Nimic nu l-a mișcat, nimic nu l-a îndoit, nimic nu l-a făcut să renunțe la lupta împotriva comunismului. A suferit enorm, dar nu are niciun regret. Schingiuirile de tot felul nu i-au schimbat sentimentele: iubirea de Dumnezeu și de neam.

Totul a început în anii 1946. Era elev la Liceu Comercial din Galați. Avea doar 16 ani. Niște agenți ai Securității lipeau afișe pe pereți precum:„Jos Maniu și Brătianu –călăii țăranilor din 1907!”. „Eu am șters «călăii» și am pus «eroii». Am fost dus la Securitate unde m-am ales cu o bătaie zdravănă. La puțin timp, am fost dat afară de la școală și necazurile au tot continuat”, povestește fostul deținut politic.

A asistat la operațiunile prin care oamenii erau forțați să renunțe la toate proprietățile pe care le aveau: teren, cereale și animale. Părinții locuiau pe strada Gherghe Doja, numărul 38. Aveau o mică băcănie unde vindeau diverse produse, erau considerați chiaburi  și nu li se mai dădeau mărfuri.

Răzvrătirea „În mine mocnea o revoltă. Mi-am pus în gând să plec din țară, să fug de comuniști. Simțeam că e ceva împotriva naturii, a neamului, a tot ce poate fi numit omenesc. Era martie 1949. Am reușit să mă angajez ca marinar pe Dunăre. Așa am ajuns la Viena unde am întâlnit un român stabilit de mulți ani acolo. I se spunea moș Ștefan. El m-a sfătuit ce să fac. Într -o noapte când eram de pază pe vas, am intrat ușor în cabina secundului care, de regulă, era beat, am reușit să-mi iau actele și am fugit”, spune fostul deținut politic.

Pe atunci Viena era împărțită în patru zone: rusă, engleză, franceză și americană. Pentru a părăsi orașul trebuia să treci printr-un control sovietic extrem de riguros. Tânărul Nicolae Popa a ajuns într-un centru american unde erau adunați fugarii. După câteva zile a fost trecut din zona americană în zona rusă și, la scurt timp, a ajuns la Salzbourg în Austria.

„Acolo am fost interogat de un neamț. M-a întrebat ce am de gând. I-am zis că vreau să lupt împotriva comunismului. Mi-a spus să merg la comitetul românesc. Șeful era maiorul Neagoe, american de origine română. M-a băgat într-o școală. Am cerut să intru într-un fel de instructaj pentru a merge în țară cu misiune. Acea de a transmite informațiile pe care ei mi le cereau de acolo. Era un fel de spionaj”, mărturisește fostul deținut politic.

Pe 24 Martie 1951 a fost arestat, la Arad. Tocmai sosise în țară. A fost condamnat de Tribunalul Militar București la 25 de ani de temniță grea. Motivul: «înaltă crimă și trădare de patrie». „Eu nu am trădat România, ci comunismul. Nici măcar nu se poate afirma că am trădat pentru că nu aveam cum, nu fost niciodată de-al lor”, spune Niculae Popa. Calvarul pricinuit de organele de represiune a început cu cercetările si bătăile de la Securitate. A fost încarcerat la închisorile de la Jilava, Aiud, Gherla, Pitești și Dej.

„Au vrut să ne demoleze moralul. Aveau metode diabolice pentru a ne face să renunțăm la credința noastră și să ne închinăm lor. Te forțau să te dezici de familie și să-ți faci mama curvă. Ei urmăreau să ne distrugă sufletește”, spune cu lacrimi în ochi bărbatul.

După Jilava a urmat Aiud. Era februarie 1952. Afară era un ger de înghețau și pietrele. „Din gară până la închisoare am fost aduși pe jos, aproape goi, cu lanțuri prinse de picioare, fără ciorapi. Te înjurau, te loveau, nu aveai voie să vorbești cu nimeni. Acolo am nimerit când se făcea selecția pentru mina Cavnic. M-au dus la corpul de milițieni, m-au controlat și am căzut din picioare. M-au trimis la forjă”.

„Într-o zi era plimbat prin fabrică un cetățean cu lanțuri de mâini și de picioare. Avea și o placă de gât. Când l-am văzut, am vrut să fiu solidar cu el. M-au pus și pe mine în lanțuri și am stat vreo 16 zile la Neagra. Era o celulă foarte mică, nu puteam sta pe vine, trebuia să stau în picioare. Nu aveam tinetă pentru necesități”.

„După 16 zile de tortură, m-au mutat în celulă cu părintele Guțiu. Eram murdar și m-a spălat cu apa care era în celulă. A avut grijă de mine, ajunsesem un cadavru pe verticală. În fiecare zi mă scoteau la anchetă. Căpitanul Dorobanțiu, comandatul  închisorii Aiud, îmi tot repeta: «Mă ,nu fi prost, nu fi tâmpit. De aici noi te trimitem în plic acasă. Nu pleci viu de aici. Americanii pe care îi aștepți nu vor veni niciodată”. „Nu ni se dădea hârtie igienică sau ziare de teamă să nu le folosim la scrierea unor mesaje. Mirosurile pestilențiale deveneau insuportabile, mai ales vara, iar tineta era evacuată la trei zile. Mă îmbolnăvisem rău de tot, slăbisem, nu mă puteam da jos din pat. În noaptea de Anul Nou am auzit clopotele la o biserică din apropiere și am început să plâng. M-am gândit la fratele meu mai mic și la părinți”.

„Îmi petreceam mult timp rugându-mă. Deodată, am simțit că se deschide ușa și apare comandantul adjunct al închisorii pe care noi îl porecleam Crăcănel. «Ce faci, mă acolo? Mă, de luni de zile te pândesc și Dumnezeu ăla al tău nu te scoate de aici» Eu i-am răspuns: «Nu mă rog să plec de aici. Mă rog pentru dumneavoastră, pentru fetițele dumneavoastră, părinți, frați și țară. Să știți că eu sunt foarte fericit aici». Nu a scos niciun cuvânt. S-a înnegrit la față și a plecat. După jumătate de oră vine un gardian și îmi spune să-mi fac bagajul. M-au mutat în altă celulă. Ei mă țineau acolo să sufăr. Când au aflat că nu sufăr, m-au trimis în altă parte”.

Unul dintre cei mai diabolici milițieni care nu pot fi uitați niciodată era sergentul Barabaș. Îl rugam să ne împuște și ne râdea în față: «Nu aveam nevoie de cadavrele voastre, avem nevoie de suferința voastră». Ăsta a fost comunismul!”. „Perioada cea mai grea a fost între anii1959-1961. Simțeam că nu mai e cale de scăpare, însă eram împăcat cu mine, cu Dumnezeu. Nu am făcut niciun compromis. Dacă nu mă ancoram cu credință, nu reușeam să supraviețuiesc. Omul se pierde mai întâi psihic și după aceea fizic. Eram convins că lupt pentru o cauză dreaptă încât eram în stare să plătesc cu prețul vieții”.

Pe 1 august 1964, după aproape 14 ani de temniță grea, a fost eliberat. Familia îl credea mort. Reîntâlnirea a fost extrem de emoționantă. „Credeau că văd o fantomă. Eram slab și bolnav. La cimitir  am găsit crucea cu numele meu, mama mi-a dat hainele de pomană, mă credeau cu toții mort. Părinții au început să plângă, ne-am îmbrățișat. Un băiat a venit și mi-a sărutat picioarele. Era fratele meu cel mic. Am fost o săptămână de pelerinaj. Veneau oamenii să mă vadă”, spune Nicolae Popa.

După 48 de ore de la eliberare, a trebuit să se prezinte la Securitatea din Galați. A fost pus să semneze o declarație că nu va vorbi cu nimeni depre cele trăite în închisorile comuniste. A refuzat să semneze spunându-i milițianului:„Dacă voi tăcea, vor vorbi pietrele. Am rupt acea declarație.  M-a înjurat de mamă, m-a făcut nebun. Din acest motiv am mai fost  arestat de cinci ori până am reușit să plec din țară”, povestește fostul deținut politic.

S-a căsătorit cu fata unui fost deținut politic din București, căruia securiștii i-au înscenat un proces de delapidare și a făcut doi ani de închisoare. Era însărcinată, a pierdut fătul. Cu lacrimi în ochi, cu inima sfâșiată de durere, după grele încercări, în 1979, Nicolae părăsește țara împreună cu familia. A fost eliberat din captivitate în urma intervenției președintelui Jimmy Carter – ca și alți români din diaspora. „Am fost la ambasada americană și le-am spus că vreau să plec. A doua zi, m-au chemat și mi-au spus că-mi dau sponsorizare. Trebuia să fac rost de pașapoarte. Nu a fost ușor, a durat zece luni de zile, cu înjurături, amenințări. Pe soție o chemau zilnic la Securitate și o sfătuiau să nu mă urmeze. Până la urmă am reușit să plec. A fost o perioadă grea, dar am reușit să-mi cumpăr o casă și să-mi fac un rost acolo. Astăzi am șase copii și 18 nepoți. Sunt un om împlinit” – Niculae Popa

Chiar dacă este la celălalt capăt al lumii, Nicolae Popa nu a uitat o clipă de poporul român. Are aici familie si mulți prieteni. „Mă doare România. Cum este posibil ca un pensionar să trăiască cu o pensie de 500 de lei, când prețurile de aici sunt mai mari ca în America. Vin des în țară. Recent am participat la cimitirul românesc de onoare de la Țiganca. De acolo am mers la Cimitirul Ostașilor Români de la Chișinău”, povestește Nicolae Popa.

Recent a ajutat și la ridicarea bisericii Hagi-Curda din Ucraina. A donat 50.000 dolari și a venit de peste Ocean să vadă ce s-a zidit în această lume românească.  „Dragostea de neam m-a determinat să strâng acești bani pentru românii de aici. Am citit despre cum oamenii din acest sat sunt amenințați, marginalizați și nu li se dă voie să slujească în limba română”, ne-a mărturisit cu emoție fostul deținut politic.  „Cel mai mare regret este că cei care au dus țara la sapă de lemn nu au bunul simț să-și cheltuie avuția pe alte meleaguri. Să ne lase în pace !”.  „Suferința ne-a ajutat sa ne ridicăm spiritual, să fim adevarati oameni, cum ne-a creat Dumnezeu. Nu urăsc pe nimeni, nici pe cei care m-au chinuit. Mi-e milă de ei”. „Toată dragostea și aprecierea pentru statul american . Fără el închisoarea mea nu avea sfârșit” (Extrase din articolul „O viață confiscată de comuniști:„Îi rugam să ne împuște și ne râdeau în față.Nu aveau nevoie de cadavrele noastre, ci de suferința noastră!”)

Recunoștiința României vine în mandatul președintelui Traian Băsescu

La pro­pu­ne­rea Depar­ta­men­tu­lui pen­tru Româ­nii de Pre­tu­tin­deni, preșe­din­tele Româ­niei, Tra­ian Băsescu l-a deco­rat cu Ordi­nul Națio­nal „Steaua Româ­niei” în grad de Ofi­țer pe dom­nul Necu­lai Popa, fost deți­nut poli­tic, acti­vist anti­co­mu­nist, coor­do­na­tor al Con­si­li­u­lui Româno-American din Los-Angeles.
Potri­vit Decre­tu­lui sem­nat de șeful sta­tu­lui, dom­nul Necu­lai Popa a fost deco­rat „în semn de îna­ltă apre­ci­ere pen­tru abn­e­ga­ția și per­se­ve­rența cu care au pro­mo­vat valo­rile națio­nale și cul­tu­rale ale Româ­niei, mili­tând pen­tru res­pec­ta­rea drep­tu­ri­lor comu­ni­tă­ți­lor româ­nești din afara hota­re­lor țării și con­tri­bu­ind la strân­ge­rea legă­tu­ri­lor din­tre româ­nii de pre­tu­tin­deni”.

Ordinul National Steaua Romaniei în grad de mare Ofițer, pentrut civili

Ordinul National Steaua Romaniei în grad de mare Ofițer, pentrut civili (sursa: Monetăria Statului)

 

romaniabreakingnews.ro

,

live_cronicile_infernului_deportarile_din_basarabia

Deportările din Basarabia, o armă letală folosită frecvent de ocupantul sovietic a cunoscut trei momente de vârf: iunie 1941, iulie 1949 și martie 1951. Nu s-a putut determina numărul exact al victimelor, estimările istoricilor indicând mai multe sute de mii de oameni, îngrămădiți în vagoane de vite, care au ajuns – cei care au mai ajuns – în Siberia, R.S.S. Kazahă, R.S.S. Komi și Kazahstan. (Să nu uităm că după încheierea războiului, în România, partidul unic al „muncitorilor”!, la inspirație sovietică a organizat deportările românilor din Banat, deplasarea forțată a aromânilor și meglenoromânilor, fără să cruțe nici populația germană considerată „încă” trădătoare.)

afis_cronicile-infernului-deportarile-din-basarabiaMARGARETA SPÂNU CEMÂRTAN, atunci un copil de șapte ani cunoaște supliciul deportării celui de-al doilea val (5-6 iulie 1949), revenind în satul său în 1956. Mărturia sa, alături de cele care ne-au rămas de la Eufrosina Kernovskaia, Anita Nandriș din Bucovina, Vădim Pirogan, ca și a altor supraviețuitori ne ajută astăzi să cunoaștem proporțiile monstruoase ale acțiunilor patronate de Stalin.

Mulți deportați au rămas acolo în morminte fără cruci sau împiedicați prin hotărâri arbitrare să revină pe meleagurile natale. Cărțile doamnei Cemârtan ne vorbesc totodată despre calvarul celor reveniți acasă și lupta lor pentru a-și reface viața într-o Basarabie devenită „republică sovietică”, încercând, dureros să-și continue traiul, așa cum îl cunoșteau dinaintea deportărilor.

Institutul Frații Golescu pentru românii de pretutindeni, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina în parteneriat cu Clubul Țăranului Român și Acțiunea 2012, au organizat joi 22 septembrie 2016, ora 18:00 la CLUBUL ȚĂRANULUI un eveniment dedicat deportărilor, la care au fost prezente doamna Margareta Spânu Cemârtan (care a trăit la fragedă vârstă fenomenul cumplit al deportării în Siberia), prezentă la eveniment cu prilejul lansării în țară a volumului său „LUPII. AMINTIRI DIN SIBERIA” și Eleonora Cojocaru, un alt destin care a trăit fenomenul refugiului din calea invaziei Sovietice.

În cadrul evenimentului a avut loc prezentarea în premieră a reportajului: „Român care nu a mai apucat să fie român. Drama și mâhnirea unui deportat din Basarabia”. Din mărturiile lui Grigore Ciobanu deportat din Căușeni (R. Moldova).

Reportajul a fost realizat de ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN Press în parteneriat cu Jurnaliști Independenți și cu sprijinul Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Consiliului Raional Căușeni, Casa Limbii Române din Căușeni și a Fundației „Iuliu Maniu”- Boston.

Evenimentul a fost  transmis Live pe canalul USTREAM ROMANIA BREAKING NEWS.  Înregistrarea publicată pe contul Youtube al RBN Press:

afis_cronicile-infernului-deportarile-din-basarabia

romaniabreakingnews.ro

,

Mihai Nicolae, Cosmin Hiristea și Robert Stănciugel în dezbatere la Clubul Țăranului Român / Foto: Ion Anton - romaniabreakingnews.ro

Mihai Nicolae, Cosmin Hiristea și Robert Stănciugel în dezbatere la Clubul Țăranului Român / Foto: Ion Anton – romaniabreakingnews.ro

”Eu am voit să înalț totul dincolo de pământ. Cocoșii mei cântă ! Și păsările mele zboară !” Spre imensitatea văzduhului” – aceasta este Pasărea mea.

Copil fiind, am visat totdeauna că aș fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani port nostalgia visului acestuia și continuu să creez Păsări măiestre. Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însușirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul… Nu cred că voi putea izbuti vreodată… Dumnezeirea este pretutindeni; și când uiți cu desăvârșire de tine însuți, și când te simți umil și când te dăruiești. Divinitatea rămâne în opera ta; ea este magică…”  – Constantin BRÂNCUȘI

ANUL_BRANCUS_PRELEGERE_COSMIN_HIRISTEAÎn februarie 1876 se năștea în Gorj, Constantin BRÂNCUȘI, părintele sculpturii moderne. El a transformat arta salahorică aplăsmurii formei imitative, într-o componentă esențială a poesisului modernității – spațialitatea ideii.

„Jumătate zeu, jumătate țăran”, „un om cu mult înaintea timpurilor sale” care a făcut „pași pe nisipul eternității”, artist de geniu al secolului XX, Brâncuși a exprimat în creația sa o viziune complet nouă asupra lumii.

În contextul celebrării Anului BRÂNCUȘI, Institutul Frații Golescu  a organizat miercuri, 20 aprilie, ora 18.00, la Clubul Țăranului Român,  un eveniment cadru, dedicat omagierii lui Constantin BRÂNCUȘI. Au Participat sculptorul Cosmin HIRISTEA, care a susținut o prelegere despre marle BRÂNCUȘI, la invitația domnului Dr.Robert STÂNCIUGEL (istoric), gazdă și moderator al serii alături de Dr.Mihai NICOLAE președintele Institutului Frații Golescu.

Înregistrare Video:  BRÂNCUȘI – dezvăluiri, istorii și inițieri cu sculptorul Cosmin Hiristea, istoric Robert Stănciugel și avocat Mihai Nicolae la Clubul Țăranului Român

*Video transmis Live de România Breaking News pe 20 aprilie 2018, ora 18.30

2016 a fost declarat „Anul BRÂNCUȘI” la inițiativa consilierilor județeni din Gorj, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Proiectul a fost aprobat la 27 noiembrie 2015 în cadrul ședinței ordinare a Consiliului județean Gorj.

„Anul BRÂNCUȘI” a fost celebrat și de Institutul Cultural Român atât în mariile capitale ale lumii cât și în România și R. Moldova, printr-o serie de evenimente desfășurate sub genericul „Brâncuși 140”, prin expoziții, reprezentații cu spectacole de pantomimă, poezie și muzică  și proiecții de filme documentare despre Brâncuși.

Invitatie_Anul_Brancusi

Despre sculptorul Cosmin HIRISTEA invitatul special al serii de la Clubul Țăranului Român, conform hiristea.ro

Cosmin Hristea , născut în 1974 la Cluj-Napoca, deține diploma de sculptor din 1998, de master în 1999 și de doctor în 2007 la Cluj-Napoca, participă la simpozioane internaționale de sculptură în lemn, marmură, bronz și metal din Italia, Franța, Germania, Turcia și China. Premii și distincții la expoziții, concursuri și simpozioane internaționale de sculptură. Proiecte creative de modelaj cu copii.

Sculptorul Cosmin Hiristea a debutat in orasul sau natal, Cluj Napoca, cu lucrarea de absolvire a Liceului de Arta “Romulus Ladea” in 1993. De atunci a creat zeci de sculpturi in diverse materiale  – ipsos, lemn, calcar, marmura, granit, bronz, alama, cupru, inox sau fier de la machete si lucrari de interior la sculpturi monumentale de 12m.

Dupa 14 ani de studii artistice in Romania cu prof. Ioan Aurel Terec si prof. Constantin Lucaci la Cluj-Napoca, Cosmin a beneficiat de burse artistice si calatorii de studiu la Praga, la Scoala de Arte din Nantes si la Centrul Cultural de Cercetare Umanistica din Venetia. In 2003 a primit o bursa de cercetare la Henry Moore Institute in Leeds. Intre 2001 si 2007, Cosmin Hiristea a continuat cercetarea artistica cu prof. univ. Dr. Mircea Muthu la catedra de estetica a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, colaborare finalizata cu o teza de doctorat intitulata “O POETICA A SPATIULUI, SCULPTURA SECOLULUI XX”.

La bienalele, concursurile si simpozioanele internationale de sculptura la care a participat, Cosmin Hiristea a primit premii si trofee. In 2006 i-a fost decernat Trofeul Parlamentului din Roma pentru sculptura in bronz “Tripticul Viitoarei Europe” iar in 2010 poetul Ingo Cezaro i-a acordat singurul premiu la Simpozionul “Holzart” din Kronach, Germania.

Majoritatea sculpturile de interior si exterior ale lui Cosmin apartin colectiilor de arta private sau parcurilor publice din Italia, Franta, Germania, Elvetia, Turcia China, Japonia si Romania. A creat peste 80 de sculpturi in materiale definitive si peste 40 de sculpturi si reliefuri turnate in ipsos. Printre lucrari se afla si un iconostas pentru noua biserica din Ocolisul Mic, Judetul Hunedoara.

Din 2011, in calitate de Manager al AIESM organizeaza Simpozionul International de Sculptura Monumental in lemn de stejar de la Ineu de Cris, Judetul Bihor, invitand in Romania Maestri sculptori ca Pavel Spelda (Cehia); Piotr Brozek (Polonia); Hermann Gschaider (Austria); Isabella Corni, Maurizio Perron (Italia); Tania Roeder, Wolfgang Stubner, Michael Rofka  (Germania); Hans Kohnen (Olanda); Enrique Jorda (Spania); Zenichi Yokoyama, Key Nakamura si Yoshinori Ishihara (Japonia).

In urma colaborarii colocviale cu  sculptorii selectionati a rezultat 15 sculpturi monumentale cu dimensiuni de 2,5m-4,5 care sunt expuse permanent in  parcul de sculptura din Complexul Kingsland din Ineu de Cris.

Fiecare simpozion s-a bucurat de mare interes reuni arta si iubitorii ei in natura. De 1 Iunie copii sunt invitati la vernisaj unde pot primi primele lectii de arta de la artistii internationali.

Dupa ce a functionat cate un an la ca asistent universitar la Catedra de Sculptura si la Liceul de Arte din Cluj-Napoca, in prezent conduce la Bucuresti un program pilot de cursuri de sculptura la o scoala de arte DaVinci.

Initiativa personala a simpozionului international de sculptura Transilvania va continua si in 2014 alaturi de alte proiecte internationale la care lucreaza la Bucuresti, unde impreuna cu sotia sa au construit o casa-atelier-gradina dupa proiectul renumitului architect Mircea Bojescu.

romaniabreakingnews.ro

,

Pe data de 1 aprilie 1941 o coloană de oameni, întinsă pe aproape doi kilometri, a adunat românii din satele Bucovinei ocupate de Armata Roșie. În ciuda faptului că părăsirea gospodăriilor și căminelor a atras multă suferință, ei au dorit să treacă în România pentru a-și salva viețile și viitorul copiilor.

Dar în poiana de la Varnița, lângă Fântâna Albă, tineri, bătrâni, bărbați, femei și copii au fost mitraliați de trupele sovietice de ocupație. Nici astăzi nu se știe numărul exact al victimelor masacrului. A fost începutul represiunii sovietice în Bucovina de Nord și în Ținutul Herței.

În contextul Zilei Naționale de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabiei, marți 29 martie, la Clubul Țăranului Român, a avut loc o dezbatere și prezentare de prelegeri despre „Istoria unei zile negre a Neamului Românesc: Masacrul de la Fântâna Albă (1 Aprilie 1941), pe pământ românesc răpit de sovietici”. Evenimentul a fost organizat de către Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Clubul Țăranului Român și Acțiunea 2012.

Prelegerea a fost susținută de Flori BĂLĂNESCU, invitat special, cercetător științific la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului.  Au mai expus dr. Mihai NICOLAE (Institutul Frații Golescu), Ambasadorul R. Moldova la București – excelența sa Dl. Mihai GRIBINCEA, domnul Slimac – un bucovinean refugiat, Dacian DUMITRESCU – jurnalist independent, Dr.Robert  STĂNCIUGEL – istoric, jurnalistul Adrian STURDZA. A prezentat și moderat, jurnalistul Dorian Theodor CLENCIU, membru al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina și redactor șef la romaniabreakingnews.ro

VIDEO – înregisrare completă
 *  *  *

Video: Dr. Mihai NICOLAE, despre Fântâna Albă dar și despre veștile frumoase de la Chișinău ( „Marșul Unionist” și „Constituirea Sfatului Țării 2”)

Video: cercetător Flori BĂLĂNESCU (Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului), despre istoriile și aspectele neștiute ale masacrului de la Fântâna Albă, dar și despre tragediile și masacrele dinainte și după momentul 1 aprilie 1941.

Video: Dorian Theodor CLENCIU, despre un moment cinic la Chișinău în 2013,  referitor la canibalismul provacat de sovietici în Basarabia

*Momentul la care se face referire în înregistrarea video: 9 MAI – RUSESC LA CHIȘINĂU: „Moarte canibalilor romani!” / victoria lui Rogozin și comuniștii fascisti / Basarabia încotro? (RBN Press mai 2013)

Video: Dr. Mihai NICOLAE, despre nevoia unei componente juridice și de cercetare la nivel instituțional și de prezentare obiectivă a acestei problematici reprezentată de represiunile organizate de regimul totalitar sovietic, masacre, deportări,  foamete și ale altor forme…

Video:  Ambasadorul R. Moldova la București – excelența sa Dl. Mihai GRIBINCEA, prelegere în calitate de istoric, asupra tragediei de la Fântâna Albă și nu numai…

Video: Mărturisirile și amintirile unui bucovinean refugiat, domnul Slimac…

Video: Dr.Robert  STĂNCIUGEL – istoric, un punct de vedere mai inedit…

Video: jurnalistul Adrian STURDZA, o viziune din perspective oculte asupra masacrelor și politicilor criminale ale regimului sovietic.

Video: jurnalistul Dorian Theodor CLENCIU, despre membrii și președinți de filiale ale Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (MAREA MUTĂ), pentru care grozăviile descrise nu sunt doar niște file de istorie citite, ci chiar amintiri personale…

Video: cercetător Florii BĂLĂNESCU ( Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului) despre cifre și suferințe…

*
În contextul aceleiași comemorări, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Societatea pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina – filiala BUCUREȘTI și Asociația culturală „Ținutul Herța”, au organizat în ziua de vineri 1 Aprilie 2016, orele 10,30 la Sfânta biserică Precupeții Noi,  Comemorarea memoriei martirilor români victime ale opresiunii regimului totalitar bolșevic.
Ziua națională de comemorare este stabilită în baza Legii 68/2011 adoptată de Parlamentul României, la 1 Aprilie, Zi națională de cinstire a memoriei românilor–victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.
Citiți mai mult aici:
© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press