ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "romanii din ungaria"

romanii din ungaria

,

Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române – Filiala Cluj organizează, la Satu Mare, şcoala de vară sub genericul “Provocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţământ la începutul mileniului trei”, ediţia a XIII-a.

Proiectul care deja are o tradiție de 12 ediții realizate, este dedicat profesorilor români de istorie din Ucraina, Republica Moldova, Serbia şi Ungaria, cărora le va fi oferit un cadru actualizat cu ultimele achiziţii privind atât cercetarea ştiinţifică, cât şi metodica predării istoriei în România. Școala de vară va fi un prilej pentru aceşti profesori de a discuta despre probleme comune specifice predării istoriei românilor în ţările de provenienţă. Această manifestare este animată de intenția de a veni în sprijinul profesorilor români de istorie care activează în comunitățile românești din statele din jurul României, în sensul păstrării identității naționale.

Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române – Filiala Cluj  a organizat această Școală de vară în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și cu Muzeul Județean Satu Mare, care susține substanțial și generos această manifestare. Sprijinul a venit din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, care a finanțat acțiunea.

În program sun cuprinse conferințe pe diferite teme din istoria României, susținute de specialiști reputați din Satu Mare, Cluj și Republica Moldova, excursii la obiective culturale din Județul Satu Mare și activități cu caracter didactico-aplicativ organizate cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Satu Mare. Evenimentul se va desfășura în perioada 10-15 iulie 2017.

Potrivit organizatorilor, deschiderea oficială a școlii de vară va avea loc în data de 11.07.2017, începând cu ora 9.30, în Sala Festivă a Muzeului Județean Satu Mare, în prezența reprezentanților autorităților locale, ai autorităţilor şi instituţiilor cultural-educative locale, și a organizatorilor. Vor adresa cuvinte de salut Acad. Prof. univ. Ioan-Aurel Pop – Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” și directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, Darius Filip – Prefectul judeţului Satu Mare, Florin Trandafir Vasiloni – Consulul General al României la Gyula, Pataki Csaba – Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Kereskényi Gábor – Primarul municipiului Satu Mare; prof. Călin Durla – Inspector şcolar general Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare. Moderatorul evenimentului va fi Felician Pop, manager al Muzeului Judeţean Satu Mare.

romaniabreakingnews.ro

,

Motto:

România este patria noastrã și a tuturor românilor.

E România celor de demult și-a celor de mai apoi    

E patria celor dispãruți și a celor ce va sã vie.

Barbu Ștefãnescu Delavrancea

Luni, 7 decembrie 2015, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, a avut loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice.

Evenimentul a fost un regal al recunoștiinței organizat de Statul Român, prin ICR, față de cei pentru care a fi român este sinonim cu lupta, dârzenia și curajul în condițiile cele mai neprielnice și mai periculoase.

Aflat sub patronajul președintelui Institutului Cultural Român, evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

Demersul este menit a recunoaște și premia personalitățile dar și proiectele marcante din cadrul comunitățile românești de dincolo de granițele țării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei au fost premiați personalități culturale de prim rang, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni.

Vă invităm dragi români să îi cunoașteți pe cei care suferă și fac eforturi pentru a păstra și duce mai departe limba, cultura și identitatea românească:

Deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015. Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia

Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relatia cu Romanii din Afara Granitelor la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ion Caramitru despre eroii identității românești – aromânii. Gala ICR 2015

Cristina Iberis – Secretar General al Institutului Cultural Român – la Gala ICR 2015

Eroii identității românești din Ungaria. Gala ICR 2015

Marian Voicu – prezentarea etnicilor aromânii din Albania – Gala ICR 2015

Aromânii din Albania la Gala ICR 2015

Aromâni din Albania, premiați la Gala ICR 2015

Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân – Gala ICR 2015

Aromâni, Meglenoromâni din Grecia la Gala ICR 2015

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (1/2)

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (2/2)

Eroii identității românești din Bulgaria – Gala ICR 2015

Eroii identitâții românești din Serbia. Gala ICR 2015. Prezintă Eugen Popescu

Românii din regiunea Odesa – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din regiunea Cernăuți – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din Transnitria – eroi ai identității românești – Ion Iovcev dir.Lic. Lucian Blaga Tiraspol

Elisabeta Pricop – Maramureșenii din dreapta Tisei – eroi ai identității românești în Ucraina Transcarpatia

Gala a inclus momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Doina Lavric și Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, prezentată mai sus, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cătălin Josan și Mircea Baniciu & band.

Cătălin Josan – Sculați compatrioți, sub flamura lui Ștefan …să ne amintim cine am fost și suntem

Lorena Oltean, cântec pentru eroii identității românești. Gala ICR pentru etnicii români 2015

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (1/2)

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (2/2)

În loc de încheiere, un citat dintr-un interviu dat de  Vasile Șoimaru despre românii din jurul României și câte ceva despre cum și-au protejat și ținut ascuțit spiritul identitar, românii din Balcani, prin porunci, jurăminte și imnuri care să-i întărească în cuget și caracter.

„Să ne mândrim că facem parte dintr-un neam care a supraviețuit milenii pe o insulă latină înconjurată de un ocean acid!” – Vasile Șoimaru

 

CELE 10 PORUNCI ALE ROMÂNILOR DIN SERBIA , CROAȚIA și SLOVENIA


1.Să nu crezi în străini, decât în Neamul tău Românesc, în Conducătorii tăi Români, ca bine să vezi și să-ți poți câștiga drepturile tale.
2.Să nu-ți fie rușine a spune oriunde, oricând, în fața oricăruia, că ești Român, ca să nu rușinezi pe Domnul Dumnezeul tău care te-a creat după asemănarea Lui.
3.Să fi apărător credincios al Bisericii drept-măritoare ortodoxeRomâne, cu încredere în Mântuitorul nostru Isus Hristos.
4.Iubește limba maicii tale, mai presus de toate, ca vițaRomânească în veci să nu piară.
5.Unde se întâlnesc doi Români cel puțin două vorbe bine să se spună despre Nația Românească și despre purtătorii ei, ca puterea voastră să fie nemărginită.
6.Dați-vă copii voștri la școli românești ca să fie luminați; trimiteți-i la biserică pentru a le păstra bunătatea sufletului; lăsați-le moștenire tot ce voi ați moștenit de la părinți.
7.Îngrijiți de sănătatea voastră; munciți și adaogați averile voastre,ca Neamul Românesc să rămână tot frumos și puternic și nebiruit.
8.Nu părăsiți moștenirea părinților voștri, nu părăsiți vetrele voastre și să vă inmulțiți, ca să împliniți voia Domnului.
9.Ridicați case culturale, bănci, monumente, biserici, școli,organizați coruri, fanfare, cooperative, – pentru ca să aduce-ți laudă neamului vostru, deci vouă și Dumnezeului vostru al cărui suflet îl moșteniți.
10.Să nu lipsească nimenea dintre voi din Partidul Nației și fiecaresă citească foaea, pentruca mândria voastră să nu cunoască margini.


Din ziarul “Nădejdea„ Vârșeț 1921

Dimandarea parinteasca

„Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani. Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la romanii aromani, acolo, in sanul societatilor si fundatiilor aromanesti, unde este cantat la posturile radio si de telelviziune emise in dialect. Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) armanesc. Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in 1888. Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricând ” – extras din material rgnpress.

Dimandarea parinteasca
Parinteasca Dimandare Parinteasca blestemare (mustrare)
Na sprigiura cu foc mare Porunceste cu foc mare
Frati di muma si di-un tata, Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Armani di eta toata. Noi, Aromani din vremea toata

Di sum plocile di murminta De sub lespezi (placi) de morminte
Striga-a nostri buni parinta: Striga a nostri buni parinti
“Blastem mari s-aiba-n casa “Blastem mare sa aiba in casa
Cari di limba-a lui s-alasa. Care de limba lui se lasa.

Cari-si lasa limba-a lui Care i-si lasa limba lui
S-lu-arda pira-a focului, Arzal-ar para focului
Si s-dirina viu pri loc, Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
Sa-li si friga limba-n foc. Frigeis-ar limba in focu

El an vatra-li parinteasca El in vatra-i parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca; De copii(familie) sa nu se fericeasca
Di fumeli curuni s-nu base De familie cununi sa nu pupe
Nic an leagan si nu-nfase. Prunc in leagan sa nu culce (infase)

Cari fudze di-a lui muma Care fuge de a lui muma
ªi di parintesca-li numa, ªi de parintescul nume
Fuga-li doara-a Domnului Fugiis-ar dorul Domnului
ªi dulteamea-a somnului!” ªi dulceata somnului!”

Constantin Belimace

Așadar, dragi români, de oriunde și oricând…

„Am fo ș-om hi”

– deviza maramureșenilor din Dreapta Tisei

Material realizat de Dorian Theodor romaniabreakingnews.ro

,

În perioada 2 – 4 iunie 2015, Institutul  Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, a organizat un program dedicat copiilor din comunitățile românești din Ungaria și Serbia (Voivodina) care a cuprins reprezentații de teatru și ateliere de improvizație și interpretare.
Evenimentele s-au desfășura în școlile din localitățile Bătania și Micherechi (Ungaria), Satu Nou și Sân Mihai (Serbia, Voivodina)

Parteneri ai evenimentului au fost Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria și Comunitatea Românilor din Serbia.
Mini turneul a constat ]n organizarea a patru spectacole cu piesa “Ursul păcălit de vulpe”, adaptare după povestea cu același titlu scrisă de Ion Creangă și 4 workshop-uri interactive de teatru pentru copii (improvizație și interpretare) sub genericul „Atelierul micului actor” – proiect inițiat și susținut de actori profesioniști ai Teatrului Clasic Ioan Slavici din Arad, dar și din București.

Ideea este aceea de a folosi metode actoricești (exerciții de dicție, de mimică, de mișcare scenică) pentru a-i atrage pe copii spre această formă de manifestare artistică și, nu în ultimul rând, a le oferi un alt mod de a-și dezvolta abilitățile de comunicare în limba maternă și de a se apropia și mai mult de limba română, la vârsta la care jocul este încă cel mai la îndemână mijloc de comunicare.

Teatrul reprezintă instrumentul cel mai atractiv pentru copii, care astfel participă mai intens și intră în contact mai direct cu limba română, fără vreun efort deosebit, descătușându-le imaginația și energia.

Sursa: comunitatea-romanilor.org.rs prin romaniabreakingnews.ro

,

Zilele trecute am avut ocazia sã cunosc niste tineri români din Ungaria, care m-au uimit prin faptul cã… vorbesc atât de frumos româneste! Poate e socantã pentru unii aceastã afirmatie, din moment ce în acest colt de paginã de multe ori am scris despre esecul scolilor noastre de a transmite limba românã tinerelor generatii. Profesorii dau vina de ani de zile pe familii, pentru cã pãrintii nu-si mai învatã copiii limba strãbunilor. (un editorial de Eva Iova Simon, Ungaria)
„Vinovate” mai sunt si cãsãtoriile mixte, unde limba vorbitã în familie devine automat maghiara. Asa cã grãdinitele si scolile dau vina pe pãrinti, liceul dã vina pe scoalã, si tot asa continuãm sã ne învinovãtim. Însã, în timp ce institutiile aruncã vina pe altii si se scuzã pe sine, miracol mare, unii tineri reusesc sã treacã de complexul de a fi români, de rusinea de a vorbi româneste. Acesti tineri însã nu mai vorbesc în graiul românesc din satul lor, ci în limba literarã românã. Numai în aceastã variantã a limbii pot sã mai comunice, graiul neexistând suficiente cuvinte care sã exprime realitãtile de astãzi. Aceste cazuri, din pãcate cam izolate, se datoreazã însã nu atât educatiei din scoli, cât altor circumstante. În prim plan se aflã biserica, orice bisericã, fie ea ortodoxã sau neoprotestantã. În scoala generalã din Micherechi, dar si la liceul din Jula, acei copii vorbesc cel mai frumos româneste care frecventeazã vreo bisericã în care se vorbeste limba românã. Din familie si acesti copii aduc un grai sãrãcãcios si stricat. Tinerii care frecventeazã biserica ortodoxã aud vorbã româneascã, atunci când preotul predicã sau când sãvârseste liturghia. Ei însã mai mult aud, decât si folosesc limba românã. Însã copiii care, alãturi de pãrintii lor, iau parte activã la viata bisericilor neoprotestante, au ocazia si de a vorbi, a recita, a cânta în limba românã. Marea si, poate, singura sansã a scolii generale din Micherechi este aceasta, anume cã tinerii învatã limba românã în bisericã. Si ne gândim în primul rând la adunãrile neoprotestante. Ce vãd copiii în bisericile baptiste si penticostale? Primesc oaspeti din România aproape în fiecare sãptãmânã, pãrintii lor au prieteni români în România si, vãzând acest model, si ei leagã la rândul lor prietenii cu copii din România. În sufletele acestor copii nu încolteste sãmânta rusinii de a fi român, cum se întâmplã, din pãcate, la altii. În afarã de biserici, nicio altã institutie (scoalã, grãdinitã, autoguvernare) nu reuseste acest lucru. Tinerii care se „hrãnesc” în biserici si cu limba românã, nu mai au complexe când se duc sã-si continue studiile în România, se integreazã foarte repede în societatea studenteascã de acolo. În timp ce alti colegi de-ai lor, poate de la aceeasi scoalã, suferã din cauza limbii si când trebuie sã cearã o cafea la un bar. Ce viitor românesc au în fatã acesti copii? Din pãcate, dacã privim realitatea în care se aflã azi institutiile românesti din Ungaria, niciunul. Avem tot mai putine scoli, cu tot mai putini copii, deci va fi nevoie de tot mai putini profesori români. Institutii românesti viabile nu avem. La TV, radio sau ziar în limba românã lucreazã tot mai putini jurnalisti, pentru cã nu mai sunt bani pentru salarii. O redactie cu doi oameni nu mai este redactie. Ea se numeste bãtaie de joc. Unii i-au crezut, altii îi mai cred si azi, pe acei politicieni maghiari care au ademenit minoritãtile cã raiul pe pãmânt este asa-numitul „sistem de autoguvernãri”. În cazul românilor, acesta însã duce la moartea sigurã a institutiilor românesti si, implicit, la asimilarea totalã a comunitãtii. Singura noastrã sansã de viitor ar fi acei tineri, care mai vorbesc româneste si cãrora nu le este rusine de ceea ce sunt. Pentru viitorul lor ar trebui sã strigãm atât de tare, încât sã se audã pânã la Budapesta, cã minoritatea românã se încãpãtâneazã sã se mentinã si cã vrea sã i se respecte toate drepturile în aceastã tarã. Asta ar fi singura sansã ca sã ne amânãm sfârsitul…
Foaia Romaneasca, Ungaria

sursa:rgnpress

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press