Foto/Video: „Călătorii Identitare – românii megieși” lansat și prezentat la MȚR în contextul războiului din Ucraina

Editura Universul Academic în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, a organizat duminică, 6 martie 2022, ora 12.00, la Sala Media, lansarea cărții „Călătorii identitare. Românii megieşi”, autor Mihai Nicolae.  Au prezentat volumul: gazda evenimentului, dr. Virgil Ştefan Niţulescu, manager al Muzeului Naţional al Ţăranului Român; Irina Airinei Vasile, coordonatorul ediţiei și președinte al Asociației interetnice ANIMA FORI; Maria Capelos, jurnalist; Robert Stănciugel, istoric; Constantin Corneanu, istoric și autorul, Mihai Nicolae, președinte al  Institutului Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din străinătate. Au mai luat cuvântul,  excelența sa, Ambasadorul Republicii Moldova la București, domnul Victor CHIRILĂ și domnul Pano BAKALLI, Președintele Fundaţiei Culturale Aromâne „Nicolae Iorga” din Sarandë (Saranda) Albania, aflat în aceste zile la București.

Video: „Călătorii Identitare – românii megieși” lansat și prezentat la MȚR în contextul războiului din Ucraina

În deschiderea prezentărilor, domnul dr. Virgil Ştefan NIȚULESCU, a evidențiat momentul acestei lansări, ce „se dovedește acum extrem de potrivit (…) să vorbim despre soarta românilor din jurul României în aceste momente atât de grave pentru omenire (războiul din Ucraina n.r.) …și este o coincidență nefericită. Întotdeauna este bine să ne păstrăm luciditatea și să încercăm să tragem concluziile cele mai bune, judecând trecutul pentru a ne pregăti mai bine pentru viitor.”

Autorul volumului, avocatul Mihai NICOLAE, a făcut o paralelă tot cu referire la situația din Ucraina:

„ (…) avem acum o lansare de carte, poate că așa este firea noastră, alții au lansare de rachete, grenade și mine. Războiul acesta (din Ucraina n.r.) ne ajută să înțelegem că românii din afară, rămași din motive istorice în afara granițelor țării, au nevoie de ajutorul nostru. Nu de bani au nevoie, ci să îi sprijinim în a-și conserva identitatea. Mai știm noi că suntem frățiori și că există o lume pentru care suntem frățiori? Nu mai știm!” – autorul volumului domnul avocat Mihai NICOLAE.

Jurnalista Maria CAPELOS, face o descriere a cărții, din perspectiva unui simplu cititor, care s-a bucurat de conținutul lucrării, la rugămintea domnului Mihai Nicolae de a o lectura cu scopul verificării textului înainte de tipărire și astfel…

„(…) m-a făcut părtașe la interesul pentru istoria comunităților românești în jurul României. Este o pasiune iscoditoare în sensul bun al cuvântului, care nu numai că l-a determinat să iși petreacă foarte multe ore documentându-se serios, dar l-a făcut să își ia rucsacul în spinare și să se ducă la fața locului, în comunitățile de români, să asculte relatările oamenilor, care sunt nu numai martorii evenimentelor contemporane dar sunt și depozitarii ai istoriei orale a moșilor și strămoșilor lor” – a spus jurnalista Maria CAPELOS

Referindu-se la pasiunea autorului, jurnalista Maria CAPELOS consideră că aceasta este cea care „l-a făcut să se ducă la aceste comunități și să se implice activ în viața lor, să sprijine cu ceea ce a putu el, spiritual și uneori material. Iar cartea, în acest context nefericit, pe care cu siguranță nimeni nu și l-a imaginat în acest secol XXI, generațiile tinere, sigur nu.  carte lansată azi, care nu este scrisă la nivel academic, ci este o împletire foarte frumoasă de istorie mare cu istorie mică, așa numita istorie cu i mic, istoria vieții (individuale n.r.) a oamenilor, ne poate oferi și informații extrem de prețioase despre țările cu care România se învecinează.”

Coordonatorul acestei prime ediții publicate, doamna Irina AIRINEI VASILE, a ținut să precizeze audienței, că lansarea este datorată editurii Universul Academic, reprezentată de domnul Marian Bârgău, directorul acestei edituri, care „a recidivat cu această carte de istorie și suflet românesc”.

„(…) eu am îngrijit această ediție, dar nu numai atât, fiind în legătură cu reprezentanții românilor din comunitățile istorice, cu asociațiile lor, am început seria de lansări în comunități. Am avut o lansare la Chișinău, foarte mediatizată, la Biblioteca „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, de asemenea o lansare foarte bine primită la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și vrem să continuăm aceste lansări și la comunitățile prezentate în acest prim volum, la românii din Bulgaria, Voievodina…
…să sperâm că vom răzbi, pentru că așa cum spunea Nicolae Iorga, România este locuită de români și înconjurată de români, pe acești români îi iubim și sunt ai noștri și îi simțim ca o inimă mare…”  – Irina AIRINEI VASILE,

Istoricul Robert Stănciugel amintește în contextul evenimentelor aflate în desfășurare în țara vecină, de tragica soartă a românilor din Herța, Nordul Bucovinei și Sudul Basarabiei, care sunt nevoiți să lupte alături de armate „care nu sunt ale lor” și care sunt prezenți în paginile acestui volum lansat la Muzeul Național al Țăranului Român.

 „Sângele de român a umplut țărâna din jurul României, acești români de acolo au luptat în niște armate care nu sunt ale lor, au vrut sau nu au vrut, au fost chemați, cum se întâmplă și astăzi. Nici o televiziune până în momentul de față din România n-a luat legătura cu comunitatea de români din Herța, din Bucovina, singurele informații sunt din R. Moldova. Televizorul este plin de oameni care vorbesc despre război, dar nu știu cum miroase sângele, nu știu cum miroase carnea încinsă. România are un departament pentru românii de pretutindeni, dar românii nu sunt de pretutindeni, sunt din hotarele acestei țări, au hotare și au o țară”, a declarat Stănciugel, care subliniază că România are nevoie, mai degrabă, de un minister al propagandei.

Istoricul Constantin Corneanu a ținut să evidențieze despre conținutul acesteia lucrări, că fiind dedicat „celei mai mari probleme a noastre, de ieri, de azi și de mâine – românii de dincolo de Prut, de dincolo de Nistru!”

„Cartea este o provocare intelectuală pentru noi toți, pentru că este scrisă într-un limbaj accesibil publicului, și ne ajută să înțelegem tragedia noastră, a românilor și să căutăm explicații. Poate România are nevoie de un minister al propagandei și mai puțin de un minister al românilor de pretutindeni. Astăzi avem un Departament pentru Relația cu R. Moldova, dar nu este ceea ce are nevoie România, pentru că acesta are rolul de contabilitate și gestionare a banilor, când intenția inițială a statului român, a fost să nască o politică clară, concretă, privind R. Moldova”, a precizat istoricul Constantin CORNEANU

Domnul Constantin Corneanu a tras un semnal de alarmă cu această ocazie, atenționând că nu trebuie să fim indiferenți de soarta românilor din Republica Moldova, Nordul Bucovinei, Ținutul Herța și din Transnistria, explicând că „românii megieși” trebuie văzuți dintr-o perspectivă a unui „stat român care să lupte, să apere și să conserve identitatea și cultura românilor din statele respctive”.

(…) împărțirea teritorială sau modul în care statul român a pus în discuție statalitatea, concesiile ulterioare s-au făcut într-un context istoric, asta nu înseamnă că statul român trebuie să renunțe la a apăra identitatea românilor și a lupta ca ea să fie conservată și protejată. Din această perspectivă ar trebui să privim relația cu românii noștri megieși. Recomand acest volum care incită la meditație, sunt informații istorice, impresii de călătorie într-o lume care mai suferă din când în când și este pălmuită pentru că se află într-o identitate românească” – Constanitn CORNEANU

Prezent la eveniment, ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor CHIRILĂ, a fost invitat să ia cuvântul și a dat un răspuns domnului Robert STANCIUGEL, referitor la nevoia unui Minister al Propagandei, argumentând că  „cea mai bună propagandă este cultura și educația” și a precizat că el este cel mai bun exemplu, fiind unul dintre beneficiarii educației și culturii românești, de care a avut parte, grație statului român.

„(…) sunt unul dintre cei care au beneficiat de generozitatea statului român, am beneficiat de educație, de cultură, am făcut, ca mulți alții, studiile în România și sunt nespus de recunoscător de acest lucru, m-am format aici. Cultura ne-a ținut grămadă. Trebuie să finanțăm mai bine cultura și educația noastră, ca să avem și mai mulți care să ne promoveze identitatea peste hotarele țării. Globalizarea ne-a arătat că statele contează, identitatea contează, indiferent unde se află micile comunități ale noastre, ele supraviețuiesc datorită globalizării”, a mai precizat ambasadorul Victor CHIRILĂ.

La finalul prezentărilor, gazda evenimentului, domnul. Virgil Ștefan NIȚULESCU, managerul Muzeului Național al Țăranului Român, a mărturisit mâhnit că „este nemulțumit pentru situația de „sfadă” între aromânii din România” și este dezamagit de conducerile sucesive ale Institutului Cultural Român, care au dus și duc o politică greșită în ceea ce privește stabilirea de reprezentanțe ale României în străinătate.

„este foarte bine că avem reprezentanțe la New York și Paris, dar România ar fi trebuit să aibe reprezentanțe în primul rând la Sofia, la Belgrad, la Zagreb,  Skopie și la Kiev (Capitale ale statelor unde trăiesc importante comunități de români – n.r. ). Au existat Centre Culturale Românești  la Belgrad și la Sofia, dar au fost desfințate.  La Atena a existat oportunitatea de a avea un Institut Cultural Român. Statul grec ne-a oferit sediu, însă ICR-ul a refuzat…    Singura capitală unde România chiar a încercat să își deschidă un sediu a fost la Kiev, acolo a fost un sabotaj pe față a autorităților ucrainene, în schimb când președintele Ucrainei a venit în România, minoritatea ucraineană a reușit să își deschidă un Centru Cultural pe Calea Victoriei – a declarat domnul Virgil Ștefan NIȚULESCU.

Porivit recenziei publicate anterior pe romaniabreakingnews.ro, lucrarea reprezintă prima sinteză documentară apărută în ultimii 86 de ani, potrivit curatorului volumului Irina, Airinei. Universul românesc puțin știut, ce se revarsă din paginile acestui volum, se constituie într-o veritabilă călătorie inițiatică, abordată cu empatie, prin universul comunităților românilor din vecinătatea României. Volumul proaspăt ieșit de la tipografie se dorește a fi un fel de prim episod, din multe altele, ce vor fi cuprinse in alte volume, dar care incă așteaptă așternerea pe hărtie din condeiul autorului.

„Călătoria” urmărește firul istorico-biografic al locurilor, evenimentele  dar și „descrierea” oamenilor. Atenția este fixată în  acest prim volum asupra Ținutului Herța, Transnistria, Bug, Sudul Basarabiei, Bulgaria, Banat-Voivodina.