Exclusiv! Documente din arhiva R. Moldova despre România de după Marea Unire (1918-1919) (II)

Paradoxal, marea parte a populației evreiești din Basarabia, recent realipită la trupul Regatului Român, era imună la mesajul bolșevic, în acest spațiu sosind – în ciuda acuzațiilor de antisemitism propagate la adresa statului român de diferite asociații ovreiești din Europa și Statele Unite ale Americii – un număr însemnat de refugiați evrei din Ucraina și Rusia, supuși jafului și lichidării fizice de către coreligionari de ai lor, pervertiți de ideile bolșevice, transformați în oameni fără Dumnezeu (pardon, Yahve) și călăi ai propriului popor.

Până a ajunge să își plângă jalea după ,,țara sfântă” prin Anglia, Franța și Statele Unite, evreii vărsau lacrimi amare pe malul Nistrului, pe care îl treceau ilegal, de cele mai ori cu complicitatea populației locale, motiv pentru armata română să dispună neîntârziata întărire a pazei la hotar.

Serviciul Polițiilor din cadrul Directoratului de Interne al Basarabiei înainta la 30 decembrie 1919 prefectului de Chișinău adresa Comandamentului Grupului de Divizii ,,General Popovici” din 29 XI 1919, care, prin ordinul Marelui Cartier General Nr. 7559/bis din 29 noiembrie 1919, semnat de către generalul Cihosky, dispunea:

,,Pentru a se opri afluxul supușilor ruși sau ucraineni care la momente anumite caută să inunde țara și pentru a se putea supune la un control mai riguros de străinii care sosesc din Rusia sau Ucraina M.C.G.-al a luat următoarele dispoziții:

1. Singurul punct de trecere între Ucraina și România va fi Hotin – Zvaniek.

2. Singurul pe unde vor putea întra în țară supușii ruși va fi Galați.

3. Nu se va mai permite intrarea sau ieșirea prin aceste puncte fără aprobarea M.C.G.

4. Rog dați cele mai severe ordine pentru executarea prezentelor dispozițiuni, pe care rog a le pune în vedere tuturor punctelor de frontieră din zona Comandamentului Dvs.”

Armata română și Serviciile Speciale – de veghe la hotare!

O copie după adresa No. 29/1919 a Grupului de Divizii ,,I. Popovici”, înregistrată la No. 14870 din 15 mai 1919 către Directoratul de Interne (al Basarabiei), retransmisă către Prefectura Chișinău arăta:

            Am onoare a vă comunica următoarele:

1. În Basarabia circulă agitatori bolșevici cu scopul de a organiza prin sate soviete, care să ia ființă la intrarea bolșevicilor în Basarabia, sau la producerea vro-unei răscoale (cum se va întâmpla mai târziu, la Tatar – Bunar, în 1924- n.n.).

2. La Dubăsari se trec în mod cladestin mărfuri contra sumei de 500 ruble.

3. În țară ar exista un comitet organizat de bolșevici, care face propagandă bolșevistă și antifranceză; se semnalează la Galați ca propagandist bolșevist Locot. Anghelescu: (ras, blond, și nalt precum și locot. Ionescu: (ras, slab, talie mijlocie) iar la Chișinău se semnalează Isbachon; (ras, brun și de talie mică).

4. Aducându-vă cele de mai sus la cunoștință rog binevoiți a lua măsurile ce veți crede de cuvință. Comandamentul a luat măsuri pentru încetarea neregulilor semnalate la punctul No. 2 și urmărirea agitatorilor”.

Către Directoratul de Interne din Basarabia, Serviciul Polițiilor, Biroul Polițiilor Chișinău, condus de C. Frangulea, sosea la 27 octombrie 1919 adresa Grupului de Divizii ,,General Popovici” Nr. 1204 din 1919, care cuprindea în contra pagină nota de informațiuni a  agentului Nr. 2, din cadrul serviciilor speciale secrete ale armatei române,  prefectul de Chișinău fiind rugat de către Serviciul Polițiilor  ,,să binevoiți a dispune prin organele Dvs. in subordine urmărirea și prinderea indivizilor menționați în această notă”.

,,Copie după nota de informațiuni a agentului Nr. 2: Din Moscova au plecat în direcția România, Polonia, Bulgaria și Germania mai mulți Comisari bolșevici având cu ei sume mari de bani, coroane, mărci și aur. Frontiera ar fi trecut-o pe la Galați având asupra lor pașapoarte românești confiscate de la supuși români și alte acte fale de pe la diferite consulate ca : Rus, Polon, Helvetan, holandez, danez și spaniol, călătorind ca agenți consulari.

Fiecare vorbește limbile rusă, franceză, germană, polonă și puțin română, cu însărcinare de a se pune în legătură cu comitetele secrete bolșeviste din țările menționate. Pentru a putea fi recunoscuți să se observe că majoritatea sunt evrei, în casele de schimb vor căuta a schimba bani. Au instrucțiuni ca pentru a nu da de bănuit să descindă la cele mai mari hoteluri, la tren să caute a obține compartimente separate. Doi dintre ei au mandat pentru România: Unul se numește Șmil Fauerstein de lor din Fălticeni, iar cellalt A. Goldenberg de fel din Galați; actele de călătorie sunt pe nume românești”.

Într-o altă notă, același agent Nr. 2 informa că:

,,Individul Michel/pseudonim Crasna/ fost ofițer rus și în urmă fost la bolșevici, a intrat în mod fraudulor în Basarabia și s’ar fi refugiat în com. Pârliții (astăzi în raionul Ungheni, Republica Moldova – n.n.) locul său natal. Semnalmentele lui sunt următoarele: Etatea 22-25 ani, statura înaltă, părul castaniu deschis, ochii căprui, nasul, gura potrivite, la mâna stângă are amputate două sau trei degete”.

Intensa activitate antiromânească a grupului bolșevic de la Odessa a făcut ca toți cei care proveneau din acest oraș, veniți în România, să fie priviți cu suspiciune de către organele de ordine, după cum arată circulara care urmează: ,,Având informațiuni că în Basarabia se găsesc mulți refugiați de la Odessa care s’au strecurat și sustras vigilenței brigăzilor (de Siguranță – n.n.) vă rog să luați măsuri de îndată pentru ca toți acei ce vor fi găsiți în această categorie să fie îndreptați la Tulcea dacă nu au învoirea specială a Ministerului pentru a sta în altă parte”.

Biserica – altar al propagandei bolșevice!

Deși hulită și declarată de către bolșevici ca fiind retrogradă, reacționară, în Rusia trecându-se la demolarea sau transformarea lăcașurilor bisericești în sedii pentru diferite instituții sau grajduri pentru cai și aziluri de nebuni, agenții acestora se foloseau de rasele călugărești, căutând adăpost și sprijin pe la mănăstirile din Basarabia.

În lăcașurile sfinte se olopșeau și mai vechii agenți ai Ohranei țariste, unii dintre ei reconvertiți în agenți bolșevici.

O telegramă cifrată a Siguranței Generale române aducea la cunoștiință prefectului, Brigăzii de Siguranță și Companiei de jandarmi Chișinău că:

,,Suntem informați că din Ucraina sunt trimiși în Basarabia mulți agitatori cari se adăpostesc pe la mănăstirile de pe malul Nistrului, de unde se plasează pe la sate și fac propagandă pentru înscrierea de voluntari în legiunea formată în Ucraina pentru eliberarea Basarabiei, ei propagând și bolșevismul. Trei din aceștia au plecat din mănăstirele ca Căpriana Jud. Chișinău și Dobrușa, Jud. Orhei, în scopul arătat mai sus. Ei sar numi Vanea, Vasile și Gheorghe. Rugăm luați măsuri”.

Școala, teren al propagandei și terorismului bolșevic. Brigăzile de Siguranță și Poliția erau la datorie!

Într-o notă către prefectul jud. Chișinău Directoratul de Interne din Basarabia, Serviciul și Direcția Polițiilor,  comunica că:

,,Poliția orașului Soroca ne raportează că a descoperit în localitate o organizație cu sentimente anti-românești, compusă din elevii din clasele superioare a Liceului local. Această organizație avea scopul ca la un moment dat să arunce bombe în localul Poliției și să împrăștie manifeste cu caracter anti-românesc. La 11 Martie a.c. garnizoana din Soroca a arestat capii acestei organizațiuni și anume Gabschi Serghei, fiul fostului Director al școalei, Medic în acea localitate și Șoltuz Const., fiul primarului orașului. Acești indivizi au mărturisit că organizația se numește ,,Legion” membrii acestei organizațiuni nutreau intenții criminale. Tot în această organizație se afla și profesorul Schlicheuh Maer”.

Directoratul de Interne din Basarabia se adresa prefectului de Chișinău, rugându-l să cerceteze ,,cât mai discret dacă această organizație nu are legătură cu elevii școlilor din orașul și județul Chișinău”.

Ce mai pregăteau ungurii…..

Declanșarea confictului militar cu statele vecine, respectiv Serbia, Cehoslovacia și România de către regimul bolșevic de la Budapesta condus de către Bela Kun, a dus la înfrângerea Armatei Roșii ungare, în sprijinul căreia vroise să intervină militar și Lenin, tătucul bolșevismului, prin Basarabia, Bucovina și Galiția.

După ce la 4 august 1919 armata română ocupase Budapesta, în întreaga operațiune din Ungaria pierzând 188 ofițeri și 11.478 soldați, morți, răniți sau dispăruți, contribuind astfel – indirect – la instaurarea la putere a viceamiralului ,,fără mare” Miklos Horty, noul guvern maghiar nu renunțase la pretențiile asupra teritoriilor unite cu România prin plebiscitul de la 1 decembrie 1918, agenții maghiari căutând să provoace atacuri teroriste pe teritoriul României.

Circulara cu No. 31719s din 8 octombrie 1919 aducea la cunoștiință tuturor prefectilor din țară că:

,,din informațiile culese de serviciile de siguranță din Transilvania, rezultă că guvernul maghiar ar fi pus la cale minarea materialului rulant din Ardeal și Vechiul Regat, cu scopul de a împiedica mișcarea armatei române și operațiunile militare. În scopul de mai sus s’ar fi încredințat mai multor indivizi misiunea de a  deteriora vagoanele, introducând la capătul osiilor, în loc de ulei, nisip sau carbid pentru ca după un drum de 50 – 100 km, osiile să se roadă și aprinde devenind nefolosibile. Pentru această operațiune s-ar fi câștigat și dintre lucrătorii C.F.R.  Având în vedere pericolul pe care îl prezintă pentru siguranța statului o astfel de acțiune criminală vă rugăm să luați urgente  și serioase măsuri pentru o riguroasă supraveghere și un control serios, în toate stațiunile și atelierele căilor ferate, spre a urmări și aresta culpabilii, trimițându-i în fața justiției”.

Pe teritoriul Românie se infiltrau, precum am arătat și în materialel trecute, agenți bolșevici ungari, care fie căutau să scape de represiunile noului regim politic de la Budapesta, fie, aflați în solda acestuia, căutau să spioneze statul român.

Ministerul de Interne, Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale, Serviciul Secretariatului, prin circulara No. 86094 din 20 12 1922, comunica prefecturilor din țară următoarele:

,, Vă rugăm să luați măsurile necesare pentru descoperirea numitului Iosef Loffler în caz că se află în circumscripția Dvs. să-l țineți în deaproape și directă supraveghere, și în același timp să culegeți și să ne comunicați informații cât mai amănunțite asupra lui și familiei sale.

Loffler e de meserie chelner și a fost în timpul comunismului în Ungaria, soldat în armata roșie, făcând parte din banda de teroriști numită ,,fii lui Lenin”, bandă care era comandată de Samoly. Sub ocupațiunea Budapestei de către trupele noastre, numitul a trecut în România cu complicitatea surorilor lui”.

Zvonistica și dezinformarea  – omniprezente

Pe lângă activitatea de răspândire a ideilor bolșevice în sânul populației basarabene, agenții bolșevici agitau spiritele prin răspândirea unor zvonuri care de care mai tendențioase, conform cărora Basarbia urma să fie evacuată și cedată Rusiei bolșevice. Aceste  zvonuri răspândite de ,,străini și răuvoitori”, după cum arată documentele, au trezit reacția imediată a autorităților române, după cum ne indică ordinul telegrafic cu numărul 104.912, nedatat, semnat de ministrul de interne Mârzescu:

,,Populațiunea din Basarabia ar fi agitată din cauza zvonului că românii vor părăsi aceste țări din această cauză, afirmă că se fac retrageri de valori de la muntele de pietate bani și case de economie. E necesar dar verbal prin funcționarii cunoscuți Dv în care să aveți încredere să dați cea mai formală desmințire acestor zvonuri. Căutați a obține publicări de articole în care să se arate cât de strânsă este legată Basarabia de Vechiul Regat prin unirea și cum România va apăra cu armatele ei viteze acest teritoriu românesc” – Ministru Mârzescu

Ministru Mârzescu revenea cu o nouă telegramă (București, Siguranța Generală – 1a No. 32 – 321) către prefecții din Basarabia în care sublinia:

,,Unul dintre Dvs. în fața zvonurilor tendențioase răspândite de către dușmanii noștrii întreabă ce ordine dăm în vedere unei eventuale evacuare avizate. Vă pun în vedere că nu este vorba de nici o evacuare, că nici românii nici aliații nu vor lăsa ca Basarabia să devină pradă bolșevicilor. Peste Nistru nu va trece. Veți da cea mai formală desmințire știrilor răuvoitoare împrăștiind sentimentele nejustificative de îngrijorare ale populației. Autoritățile trebuie să fie cu sânge rece și să arunce panica printre administrație causa nervoagitației cu care primesc știrile extravagante răspândite tocmai pentru a procura panică. Acele care nu poate să-și stăpânească nervii și care nu poate să-și îndeplinească misiunea În momente grele este invitat a declara pentru ca să avizăm la înlocuirea lui prin o persoană demnă de postul de încrederea ce ocupă aceste dispozițiuni vă rugăm să le puneți în vedere tuturor șefilor de poliție din județul dvs. și celor de frontieră, punându-le în vedere să raporteze telegrafic Ministerului că au luat cunoștință”.

Ce-i drept, nici țăranii basarabeni nu se omorau cu patriotismul. Propaganda bolșevică nu a făcut mulți adepți în rândul lor, dar nici dragostea pentru România nu îi dădea afară din casă.

Unii au mai păstrat prin case tabloul țarului Nicolae al II-lea, la care se închinau ca la icoane, și chiar prin primării, cum arată o anchetă efectuată de Compania de jandarmi Chișinău. Redăm procesul verbal:

,,Azi șaseisprezece Aprilie 1920. Noi, Căpitan Voia Mihail, Comandantul Companiei jandarmi Chișinău din Regimentul 6 jandarmi. Constatăm prin prezentul Proces verbal că azi data de mai sus, cu ocazia inspecției satului Băcșani din Plasa Nisiporeni (Azi Nisporeni – R. Moldova), am găsit în localul Primăriei tabloul Împăratului al fostei Rusii, unde am dispus confiscarea tabloului și procedând la cercetarea numitului primar am constatat cele ce urmează:

Interogând pe Chirilă Rotaru Primarul Satului Băcșani de ani 42 de profesiune agricultor, de naționalitate român cu domiciliul în acel sat, jud. Chișinău, declară că în ziua de 16 Aprilie a venit la Primăria Comunei noastre dl Căpitan Comand. Comp. De Jandarmi și a găsit în Primărie un tablou al fostului Țar al Rusiei, eu nu am știut că nu este voie a se ține acest tablou în primărie. Aceasta declar și semnez prin punere de deget neștiind carte. + Chirilă Rotaru (amprentă digitală). Drept care am dresat prezentul Proces Verbal spre cele legale” Urmarea: tabloul fostului țar a fost înlocuit cu tabloul familiei regale române.”

Un raport al Subprefecturei  plășei Hâncești, județul Chișinău din ,,Anul 1919 Luna Maiu Ziua 12 No. 1001g” către prefectul județului, ne arată care era starea de spirit a populației la această dată:

,, Am onoare a Vă raporta că starea spiritelor și materială a populației din cuprinsul acestei plăși în luna trecută s’a prezentat astfel:

            Populația în general a fost liniștită s’au ocupat cu multă stăruință de lucrările agricole, arătându-să mai puțin înteresată de politică, lipsindu-i totodată, în majoritate, și sentimentele patriotice (sublinierea noastră).

            Împărțirea pământului s’a făcut aproape peste tot locul și acum delegații sătești se ocupă cu verificarea locurilor pentru a stabili suprafața locului împărțit. Acest lucru, fiind că mai toți delegații sunt foarte incompetenți în aceste lucrări, se face cu mare greutăți și până în prezent, cu toate măsurile luate, n’am putut primi datele necesare despre pământul împărțit.

            Pământul împărțit până acuma încă nu e lucrat tot și aceasta din cauza ploilor, care au ținut mai vreo două săptămâni, în care timp nu s’a lucrat nimic; acuma timpul s’a îndreptat și oamenii s’au apucat de lucru cu cea mai mare stăruință.

            Semănăturile până în prezent s’arată frumoase însă tot ploile și frigul li-a împiedicat un timp vegetația lor. Se seamănă mai mult porumb că alte semințe se găsea foarte greu și lucrul (arătura) se face superficial din cauza lipsei de muncă.

            Hrana populației se găsește mai prin toate satele, – deși foarte scumpă, – și credem că o să ajungă, cu greutate mare, până la recolta nouă, fiind că multe ceriale se aduc din județele vecine: Tighina și Cahul, unde, după cum se vede, este îndestul pâine.

            Starea de salubritate și higienă este medie, iar boalele molipsitoare staționează.

            Plata dărilor către stat și comune s’au făcut cu greutate și numai după măsuri de urmărire luate de către percepțiile fiscale.

Repararea drumurilor și podurilor în vremea ploilor stagna –se, însă acum s’a reluat și e în curs; se poate termina mai bine după ce se va strânge semănăturile, care deja sunt puțin întârziate”. Semnau acest raport, subprefectul plasei, Levițchi, și ajutorul său, Leonid Hartia.”

Pasivitatea populației basarabene se datora lipsei de informare, de propagandă românească, coroborată cu absența științei de carte, unii dintre țăranii aleși de comunitate să îi reprezinte fiind analfabeți și indolenți, motiv pentru care au intrat deseori în conflict cu funcționarii veniți din România.

Referitor la sublinierea noastră făcută mai sus, legată de lipsa de patriotism românesc a țăranilor din Basarabia, Ministerul de Interne, prin aceeași Direcție a Poliției și Siguranței Generale, condusă de Ed. Ghica, înainta o nouă adresă personală – confidențială prefectului de Chișinău în care se menționa:

          ,,Din Basarabia ni s-a semnalat o lipsă aproape totală de propagandă națională românească, care făcută serios, ar contrabalansa impresia rea, că atât de trupele noastre cât și de personalul administrativ, care s-a dovedit a nu avea pregătirea specială necesară unei misiuni atât de importante.

            Având în vedere utilitatea unei asemenea propagande, avem onoare a vă ruga să binevoiți a lua înțelegere cu preoții și învățătorii din județul dvs. pentru ca în zilele de sărbători să se țină pedici și conferințe cu subiecte naționale, ilustrate cu pilde, prin care să se poată câștiga încrederea populațiunei nemulțumite. În acest sens am intervenit și la Ministerul Cultelor și Instrucțiunei Publice”.

Nemulțumirea autorităților române centrale față de starea de spirit existentă în sânul populației românești,  creată uneori de abuzurile și incompetența autorităților locale  din Basarabia, este ilustrată și de adresa confidențială a Ministrului Delegat al Guvernământului Român din Basarabia No. 1385 din 13 Iunie 1919 către Directoratul de Interne, și care nu este deloc indulgentă cu asemenea proceduri abuzive:

,,Primim din partea Grupului ,,General Popovici” adresa cu No. 379, după care alăturat vă trimitem o copie:

Din cuprinsul ei se vede modul de  a proceda al autorităților civile cari în dorința de a aplica cu excesivă rigurozitate litera legii, nesocotesc interese capitale ale populațiunei, cari, actualmente trebuiesc ca prin măsuri chibziute și împăciuitoare să fie acordate cu prescripțiunile legilor pentru a evita nerespectarea lor de către cetățeni.

Cu atât mai mult, față de împrejurările critice prin care trece țara, se impune tuturor funcționarilor publici, și în special celor superiori, să aibă îndeaproape supravegherea, atitudinea și acțiunea subalternilor cari prin natura funcțiunei lor vin în contact cu populațiunea.

Se va înțelege de fiecare ca, în epoca de transiție așa de critică prin care trecem publicul destul de surescitat de urmările și efectele cauzate de îndelungatul război, are nevoe și trebuie să is e acorde din partea funcționarilor atentiva acultarea la drepturile sale cereri pentru a căror rezolvare se vor întrebuința căilor de satisfacere permise de lege și de interesul general.

Dorim ca la adresa autorităților publice să nu se mai audă nemulțumiri din partea populațiunei, și recomandăm în acest scop tuturor funcționarilor muncă, tact și corectitudine.

Pentru atingerea scopului mai sus arătat atragem atențiunea tuturor funcționarilor autorităților basarabene ca la orice abatere ce ni se va semnala, oricare ar fi vinovatul, vom fi fără cruțare, lund măsurile cele mai aspre. Delegatul Guvernului în Basarabia, Ministru D. Ciugureanu”

Evreii din Basarabia, supuși fideli ai statului român !!!

La 18 ianuarie 1919 s-au deschis la Paris lucrările Conferinței de Pace, care urma să elaboreze tratatele de pace între puterile învingătoare, grupate în alianța politico – militară numită Antanta, din care făcea parte și România,  și cele învinse, respectiv Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria și Turcia. Autoritățile centrale române  au dispus ca minoritatea evreiască din Basarabia să își aleagă un delegat care să participe la Conferința de pace, unde să își prezinte noua condiție în cadrul statului român, să își exprime eventual doleanțele și nemulțumirile. În fiecare sinagogă și casă de rugăciune de prin târgurile basarabene au avut alegeri de delegați care, întruniți la Chișinău într-un congres, urmau să își aleagă reprezentantul provincial care să participe la Conferința de pace de la Paris din partea Basarabiei. Redăm un asemenea proces verbal, încheiat la o casă de rugăciune din târgul Hâncești, menționând că asemenea alegeri au avut loc, concomitent, și la alte sinagogi din localitățile Hâncești și Cărpineni, județul Chișinău, fiind super vizate de către autoritățile locale.

,,Astăzi 20 octombrie anul 1919. Noi Subsemnații poporani dela școala ovreiască de rugăciune din târgul Hâncești, jud. Chișinău, cu numile ,,Sadigura” întrunindu-ne astăzi pentru a alege dela școala noastră un delegat la congresu ovreesc, pentru a lua parte la alegerea unui delegat general din partea noastră ovreilor, la Conferința de Pace, am discutat aceasta chestie și lam ales cu unanimitate din mijlocul nostru pe Dl. Șmuli Stolear care se folosește de cea mai mare încredere între noi, însarcinandu-l ca împreună cu ceilalți reprezentanți ai sinagogilor și caselor de rugăciune să aleagă un delegat care să ia parte la Congresul general al ovreilor din Basarabia, aducând prin trimisul ovreimei Basarabene la cunoștința Conferinței de Pace, că noi fiind mulțumiți cu administrația Romaniască, dorim s’ă trăim în Basarabia la un loc cu Romanii și sub guvernarea României care ne-au asigurat Pacea, garantându-ne averile noastre și toate drepturile ca ori cărui cetățian al României, fără de osebire de limbă, religie și fiind toți egali în naintea legei la drepturi și datorii”

Semnau acest proces verbal, cei drept cu nume scrise în limba rusă (în document apar și cinci nume scrise în ebraică pe care nu le-am știut traduce, cele rusești fiind deslușite prin bunăvoința colegului Ion Botnaru, profesor de istorie la Școala Târzii, comuna Oltenești), următorii: Leiba Felidman, Iași Teitilman, Bulco Teitili, Ianim Haimov Haritonu, Benchi (?), Mendeli, Mordeu Ziliberman, Ghertci Reznic, Valer, Sruli Cosmanci, (?) Felidmani, Iancheli Jelizneac, Mendeli Barlodschi, Șliomi Meiszer, Ilini Stinelimans, Beniamini Riznic, Mordco Faiman, Iancheli Chișeli, Șmuli Ghiterman.

 (Arhiva Națională a Republicii Moldova, fondul 339, inventarul 2, dosar 1, tomurile 1-2, dosar 19)

 Material realizat de  Prof. Ștefan Plugaru (Huși) pentru România Breaking News – RBN Press / romaniabreakingnews.ro

Citeste si…

Documente inedite din Arhiva Națională a Republicii Moldova privind activitatea și propaganda bolșevică în România între anii 1918-1919 (I)