,
Vicepremierul Federației Ruse, Dmitri Rogozin, a șters toate postările în care amenința România
Vicepremierul Federației Ruse, Dmitri Rogozin, a șters toate postările ce țineau de conflictul cu autoritățile române din contul său pe Twitter.
Asta după ce, acum câteva zile i-a fost interzis să survoleze spațiul aerian al României, avionul cu care venea fiind nevoit să facă cale întoarsă, fără să ajungă în Republica Moldova.
Rogozin a șters și postarea de rezonanță adresată românilor în care a scris: „Așteptați răspuns, nemernicilor!”. Ultima postare publicată de acesta pe Twitter datează cu 28 iulie.
,
Ministerul Român al Apărării reacționează față de amenințările vicepremierului rus Dmitri Rogozin
Ministrul Apărării Naţionale, Adrian Ţuţuianu, a avut, sâmbătă, o primă reacție la amenințarea vicepremierului rus Dmitri Rogozin, după ce România nu a fost de acord ca avionul în care se afla acesta să traverseze spaţiul aerian al ţării noastre.
Întrebat cum califică această reacţie gravă a oficialului rus, Ţuţuianu a declarat: „Absolut nepotrivită, ca să nu folosesc alte cuvinte„.
Ministrul Apărări Naţionale a adăugat că a urmărit declaraţiile ambasadorului rus în România, „care încearcă o justificare a unor tipuri de acţiuni pe care le promovează în zonă”. „Sigur că de aici putem trage cele mai multe concluzii, vorbeam de Rusia, că promovează un anume tip de politică în zona Mării Negre”, a spus Ţuţuianu.
Ministrul a precizat că MAE poate da un răspuns potrivit în această chestiune, iar el poate vorbi din perspectiva ideii de apărare naţională.”Am să vă spun şi astăzi ce am spus şi la întâlnirile noastre precedente – situaţia de securitate din zona Mării Negre ne obligă să consolidăm flancul estic al Alianţei, să facem achiziţiile potrivite pentru înzestrarea Armatei române„, a explicat ministrul Apărării.
,
Aleksei Juravliov, deputat rus din partea formaţiunii „Rodina” (Patria): „toate avioanele românești spre Rusia să fie întoarse din drum”
Oleg Nilov (foto), vicepreşedintele facţiunii partidului „Rusia Justă” din Duma de Stat (camera inferioară), a propus sâmbătă ca toate avioanele române cu destinaţia Rusia să fie întoarse din drum, până când ambasadorul României la Moscova nu se va prezenta la sediul Ministerului de Externe rus cu o explicaţie privind incidentul în care a fost implicat avionul de linie la bordul căruia se afla vicepremierul rus Dmitri Rogozin.
În acelaşi timp, Rusia trebuia să adopte „măsuri în oglindă” în legătură cu acest incident, a declarat Aleksei Juravliov, deputat din partea formaţiunii „Rodina” (Patria) din Dumă, conform agenției Ria Novosti, citată de agerpres.ro.
România a interzis vineri aeronavei S7, în care se afla vicepremierul rus Dmitri Rogozin şi o delegaţie rusă ce se îndrepta la Chişinău, survolarea spaţiului sau aerian. Potrivit datelor aeroportului din Chişinău, avionul a fost redirecţionat spre Minsk, după ce a făcut câteva cercuri deasupra Ungariei.
Ministrul adjunct de externe rus Grigori Karasin a declarat că Rusia doreşte să audă mai întâi explicaţiile din partea română în legătură cu decizia de a interzice avionului în care se afla vicepremierul rus Dmitri Rogozin să survoleze spaţiul aerian al României în drum spre Chişinău, înainte de a ridica problema unor posibile măsuri de retorsiune, indică RIA Novosti.
Cazul incidentului cu Rogozin, căruia încă de la început Chişinăul a încercat să-i blocheze sosirea, „demonstrează o dată în plus că guvernul moldovean este o marionetă în mâinile României”, a declarat deputatul Nilov, adăugând că Moscova trebuie să ia măsuri de răspuns tocmai în privinţa acesteia din urmă.
Vicepremierul Rogozin personal a calificat incidentul drept un „truc obraznic” şi a cerut Moscovei aplicarea unor măsuri drastice.
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul preşedintelui Vladimir Putin pentru Transnistria, se află din mai 2014 pe lista cu sancţiuni a UE în urma anexării Crimeii de către Moscova. Printre sancţiunile adoptate se numără şi interzicerea tranzitării spaţiului aerian ale ţărilor membre.
Cine este Aleksei Juravliov?
Organizaţia necomercială a deputatului Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Aleksei Juravliov, a transportat mai mulţi ani la rând în regiunea transnistreană a Republicii Moldova mărfuri de contrabandă în proporţii deosebit de mari, fără a declara marfa la Serviciul Vamal al Moldovei, transmite IPN cu referire la investigaţia jurnalistică a Asociaţiei reporterilor-investigatori RISE Moldova.
„Organizaţia autonomă necomercială «Integrarea eurasiatică» (ANO „EI”) este din anul 2013 unul dintre principalii furnizori de ajutor umanitar pe linia programului de caritate al Guvernului Rusiei. În timp ce din partea Rusiei activitatea acesteia este tutelată personal de Dmitri Rogozin, viceprim-ministru, reprezentant special al preşedintelui Federaţiei Ruse pentru Transnistria, autorităţile moldoveneşti nu cunosc nimic despre finanţarea acestui program guvernamental rusesc, precum şi despre mărfurile transportate de către această organizaţie în regiunea transnistreană“, scriu autorii investigaţiei în materialul cu titlul ,,Ajutor umanitar de contrabandă pentru Transnistria”.
După cum au stabilit ziariştii, în perioada anilor 2013-2014 organizaţia de caritate a lui Juravliov a expediat din Rusia în regiunea transnistreană a Moldovei, ocolind vama moldovenească, 8 ambulanţe, 4 troleibuze şi un microbuz pentru administraţia republicii nerecunoscute.
,
Vicepremierul Rusiei amenință România: „Așteptați răspuns, nemernicilor” / Avionul vicepremierului rus a fost întors din România
Avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin a fost întors din România, în urma unei decizii a Bucureștiului. „România nu a fost de acord ca avionul respectiv sa survoleze spatiul aerian național”, a precizat MAE
Fostul ministru de Externe al României, Cristian Diaconescu, a explicat că decizia a fost una firească și a respectat sancțiunile impuse de Uniunea Europeană.
Dmitri Rogozin
Vicepremierul Rusiei amenință România: „Așteptați răspuns, nemernicilor”
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a comentat decizia autorităților române de a nu permite avionului în care se afla oficialul rus să tranziteze spațiul aerian român.
Potrivit Deschide.md, acesta a scris pe pagina sa de Twitter: „Autoritățile României au supus pericolului pasagerii avionului S7, femei și copii. Combustibilul era suficient doar până la Minsk. Așteptați răspuns, nemernicilor”.
Federația Rusă: a trimis Bucureştiului o notă de protest
Moscova i-a trimis Bucureștiului o notă de protest în legătură cu interdicția de a survola spațiul aerian al României pentru avionul de pasageri al companiei S7 în care se afla și vicepremierul rus Dmitri Rogozin.
Moscova a înaintat „o notă de protest hotărât” însărcinatului cu afaceri al României în Rusia în legătură cu interdicția de a survola spațiul aerian al României pentru avionul de pasageri al companiei S7 în care se afla și vicepremierul rus Dmitri Rogozin, informează vineri MAE al Federației Ruse, informează Sputnik.md.
„Pe 28 iulie MAE a Rusiei i-a înaintat însărcinatului cu afaceri al României în Federația Rusă, Cojocaru, o notă de protest hotărât în legătură cu interdicția impusă de autoritățile din România privind survolarea spațiului aerian al țării de către avionul de pasageri al companiei „Globus”, care efectua pe 28 iulie cursa regulată Moscova-Chișinău”, se menționează în comunicatul instituției.
Totodată, Moscova subliniază că Bucureștiul, prin acțiunile întreprinse, a pus sub amenințare „securitatea a peste 160 de pasageri, care erau la bordul aeronavei”.
„Moscova califică acest incident ca o provocare premeditată, care afectează serios relațiile bilaterale”, subliniază MAE rus. Instituția mai face apel către autoritățile române de a „efectua o anchetă detaliată a celor întâmplate și de a prezenta părții ruse lămuririle corespunzătoare”.
Zborul Moscova-Chișinău a decolat la 11:53 de pe aeroportul Domodedovo din capitalei Rusiei, urmând să aterizeze, conform estimărilor aeroportului din Chișinău, la ora 15:00, scrie Agora.md.
Despre faptul că oficialul rus se află în acest avion a scris însăși Rogozin, aflându-se pe aeroportul din Moscova: „Chișinăul a încercat să refuze aterizarea cursei din Domodedovo a companiei S7, la bordul căreia delegația noastră plănuiește să zboare”, a scris acesta.
Rogozin urma să participe în regiunea transnistreană la evenimentele organizate cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la începutul operațiunii de menținere a păcii pe Nistru.
Între timp, Rogozin era așteptat în fața aeroportului de un grup de cetățeni, care protestau împotriva vizitei sale.
Dodon, în apărarea Rusiei
Preşedintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a întâlnit vineri dimineaţă cu ambasadorul Rusiei la Chişinău, Farrit Muhametşin, după ce poliţia de frontieră moldoveană a interzis joi intrarea pe teritoriul republicii a unor politicieni şi artişti ruşi, care se îndreptau în Transnistria, la ceremoniile ocazionate de împlinirea a 25 de ani de la lansarea operaţiunii de menţinerii a păcii pe Nistru, relatează Deschide.md şi Radio Chişinău, citate de Agerpres.
Dodon a promis că cei responsabili de această „provocare” vor răspunde mai devreme sau mai târziu.
Alte subiecte ale discuţiei au fost, potrivit acestuia, vizita vicepremierului rus, Dmitri Rogozin, trimisul special al preşedintelui rus pentru Transnistria, în Republica Moldova, „agenda zilei” şi problema transnistreană.
„Am discutat provocarea de ieri (joi) a guvernului de la Chişinău privind interzicerea accesului artiştilor ruşi pe teritoriul Moldovei. Ne vom ocupa de fiecare caz în parte. Reiterez poziţia mea: o astfel de atitudine este inadmisibilă. Toţi cei care se ocupă de provocări şi subminează relaţiile strategice bilaterale cu Federaţia Rusă vor fi identificaţi şi va veni timpul când ei vor fi traşi la răspundere. Nimeni nu este uitat şi nimic nu se uită. Totodată, am discutat despre vizita vicepremierului Dmitri Rogozin”, a scris Dodon într-un mesaj publicat în limba rusă pe pagina sa de Facebook.
Politicieni ruși, interdicție de intrare în R. Moldova
Mai mulţi politicieni şi artişti ruşi, care urmau să participe la ceremoniile organizate de administraţia separatistă de la Tiraspol cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la lansarea operaţiunii de menţinere a păcii pe Nistru, nu au fost lăsaţi joi să intre pe teritoriul Republicii Moldova.
Poliţia de Frontieră a Republicii Moldova susţine că persoanele respective „nu au întrunit condiţiile pentru trecerea frontierei de stat” şi „nu au justificat scopul vizitei”. Oficialităţile ruse şi cele transnistrene şi-au exprimat indignarea în legătură cu acest incident.
Potrivit presei moldovene, artiştii au fost reţinuţi timp de mai multe ore pe aeroportul din Chişinău, fiind nevoiţi să facă cale întoarsă, din delegaţie făcând parte şi deputatul din Duma de Stat, Pavel Şperov, reprezentant al Partidului Liberal Democrat (LDPR), partidul ultranaţionalist al lui Vladimir Jirinovski.
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care urmează să sosească vineri într-o vizită la Chişinău şi, apoi, în Transnistria, a cerut ambasadei ruse din Republica Moldova să intervină de urgenţă pentru a soluţiona respectivul incident.
Ambasadorul rus la Chişinău, Farit Muhametşin, fusese convocat miercuri la Ministerul de Externe moldovean, unde i s-a atras atenţia asupra inoportunităţii organizării în mod unilateral a unor manifestaţii în Transnistria cu ocazia celei de-a 25-a aniversări de la începerea operaţiunii de pace, cu participarea artiştilor şi delegaţiilor oficiale din Federaţia Rusă, subliniind că astfel de acţiuni pot prejudicia relaţiile moldo-ruse.
,
Donald Trump va semna legea care înăspreşte sancţiunile împotriva Rusiei
Oficiali de la Casa Alba au anunţat că preşedintele american, Donald Trump, este dispus să promulge legea care înăspreşte sancţiunile vizând Rusia, după ce liderii Senatului şi ai Camerei Reprezentanţilor au ajuns la un acord în acest sens.
„Susţinem punctul în care se află în prezent legislaţia şi vom continua să lucrăm cu Camera Reprezentanţilor şi cu Senatul pentru a implementa sancţiunile dure vizând Rusia, până când situaţia din Ucraina va fi rezolvată, iar în prezent cu siguranţă nu este”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sarah Sanders, relatează Reuters.
Un oficial de la Casa Alba a adăugat că opinia administraţiei privind legea a evoluat după ce au fost făcute unele schimbări inclusiv prin adăugarea de sancţiuni vizând Coreea de Nord.
Potrivit oficialului, administraţia „susţine direcţia în care se îndreaptă proiectul de lege, dar nu îşi va spune clar cuvântul până când nu va exista o lege finală, fără a mai fi făcute modificări”.
Noul director de comunicare al lui Trump, Anthony Scaramucci, a declarat că preşedintele nu s-a decis încă dacă va semna său nu textul. „Cred (…) că va lua o decizie în curând”, a spus Scaramucci.
Camera Reprezentanţilor ar urma să voteze iniţiativa marţi. Legislaţia îi cere preşedintelui să prezinte Congresului un raport privind eventuale propuneri de acţiuni care să „modifice semnificativ” politica SUA faţă de Rusia, inclusiv reducerea sancţiunilor sau returnarea proprietăţilor din Maryland şi New York confiscate de administraţia Barack Obama în decembrie.
Congresul are apoi la dispoziţie 30 de zile pentru audieri şi pentru a vota modificările.
Prin proiectul de lege, atât republicanii, cât şi democraţii încearcă să pedepsească Rusia pentru anexarea Crimeii, în 2014, precum şi pentru ingerinţa în alegerile prezidenţiale din SUA, din 2016. Preşedintele rus Vladimir Putin respinge orice acuzaţii de interferenţă vizând procesul democratic american de anul trecut.
Analiştii susţin că o înţelegere bi partizana între democraţi şi republicani indică determinarea Congresului pentru a menţine o atitudine fermă împotriva Rusiei, în ciuda părerilor personale ale lui Trump.
Preşedintele ar putea să blocheze prin veto legislaţia, dar o asemenea acţiune ar alimenta îngrijorările cu privire la atitudinea să prea prietenoasă vizavi de Kremlim.
Pe de altă parte, dacă preşedintele semnează legislaţia, atunci va gira o serie de sancţiuni pe care le-a criticat public, după ce a promis în campanie o relaţie mai bună între Washington şi Moscova.
,
Kaspersky antivirus și serviciile secrete rusești! O poveste murdară care are legătură cu calculatorul tău, în caz că ai optat pentru acest antivirus
Kaspersky Lab – celebra companie producătoare a antivirusului Kaspersky, o companie cu sediul în Moscova, este al şaselea jucător în industria de profil după venituri, cu 667 milioane de dolari câştigaţi în anul 2013. Produsele sale sunt folosite de mai mult de 400 de milioane de clienţi din peste 200 de ţări.
Compania Kasperski a recunoscut oficial că oferă servicii şi produse guvernelor din lume pentru a proteja acele organizaţii de atacuri cibernetice, însă nu are legături neetice sau afilieri cu vreun guvern, inclusiv cu cel al Rusiei. Compania Kaspersky Lab mai vinde soluţii software de securitate, inclusiv programe performanţe de antivirus, destinate să protejeze dispozitivele utilizatorilor individuali de Internet. Contrar declarațiilor ofciale, agenţia de presă Bloomberg susţine că în spatele acestei afaceri există un secret murdar.
Bloomberg susține că fondatorul şi directorul executiv al companiei ce-i poartă numele, Eugene Kaspersky, a lucrat în tinereţe pentru KGB şi păstrează în continuare legătura cu spionii ruşi, citând din declaraţiile unor angajaţi care au preferat să rămână anonimi. Dacă până în 2012 firma nu voia să fie asociată cu serviciile secrete ale Kremlinului, din acel an situaţia s-a schimbat.
Eugene Kaspersky tânăr ofițer KGB
Photo: arhiva personală Eugene Kaspersky
Potrivit sursei citate, după anul 2012, mulţi manageri de top au plecat în acea perioadă său au fost daţi afară, iar Kaspersky i-a înlocuit cu oameni care au legături strânse cu domeniul militar sau cu spionajul.
Mulţi dintre ei au ajutat FSB, serviciul care a înlocuit KGB, să desfăşoare anchete extinse, folosind datele de la cei 400 de milioane de clienţi care şi-au instalat software-urile realizate de companie.
Informaţiile au fost furnizate jurnaliştilor de la Bloomberg de către şase angajaţi care nu au vrut ca numele lor să fie făcute publice.
Legătura cu spionii ruşi porneşte de la cel mai înalt nivel. Atunci când nu călătoreşte, fondatorul companiei se întâlneşte săptămânal cu un grup de 5-10 persoane, printre care se numără şi oficiali ai serviciilor secrete din Rusia. Ei merg la saună pentru a socializa, iar acest lucru a fost făcut public de însuşi Kaspersky.
„Când mergem la banya (sauna – n. red.), suntem ca între prieteni”, a menţionat omul de afaceri, într-un interviu recent.
Compania ar apăra interesele Rusiei
Reprezentanţii companiei susţin că agenţiile guvernamentale nu pot folosi datele utilizatorilor care au instalate produsele Kaspersky. Motivul? Nu se poate face o legătură directă între informaţiile stocate şi clienţi.
Eugene Kaspersky
„Nu sunt persoana potrivită pentru a vorbi despre ceea ce se întâmplă în Rusia, pentru că eu trăiesc în spaţiul virtual”, a precizat fondatorul programului de antivirus într-un interviu pentru Bloomberg
Totuşi, compania lui pare să apere interesele Rusiei, susţine Bloomberg.
Potrivit sursei citate, e-mailuri datate octombrie 2009, ce fac parte dintr-o corespondenţa între Eugene Kaspersky şi un angajat Kaspersky Lab, evidenţiază un proiect desfăşurat în secret în urmă cu un an, pentru „o cerere importantă venită de la Lubyanka”. Lubyanka celebrul nume al străzii din Moscova pe care se află sediul central al FSB, serviciul secret rus, în trecut sediul temutului KGB. Kaspersky Lab a confirmat autenticitatea e-mailurilor, scrie Bloomberg.
Software-ul la care făcea referire directorul general avea scopul iniţial de a proteja clienţii, inclusiv guvernul rus, de la atacurile de tip denial-of-service, dar acesta a mers mai departe. Kaspersky Lab va coopera, de asemenea, cu companiile furnizoare de internet pentru a localiza actori care au un scop rău şi să le blocheze atacurile, în timp ce oferă asistenţă prin „contramăsuri active”, o mişcare atât de sensibilă încât Kaspersky şi-a sfătuit angajaţii să o păstreze secretă.
Sintagma „contramăsuri active” se referă la atacurile cibernetice realizate asupra hackerilor sau închiderea calculatoarelor cu malware-uri sau alte metode.
Potrivit unei surse Bloomberg, sistemul denial-of-service al companiei este compus din două părţi. Prima parte constă în tehnici tradiţionale de apărare, inclusiv rerutarea traficului afectat către servere care îl pot absorbi fără să fie afectate. A doua parte constă în oferirea către FSB de informaţii în timp real asupra locaţiei hackerilor şi trimite experţi pentru a asista FSB şi poliţia din Rusia când realizează descinderi. La acest lucru făcea referire Kaspersky în e-mail, susţine sursa citată de Bloomberg.
Atacurile de tip denial-of-service (refuzul, blocarea serviciului) reprezintă o încercare frauduloasă de a indisponibiliza sau bloca resursele unui calculator. În general, acest atac este efectul eforturilor intense ale uneia sau a mai multor persoane de a împiedica un site web sau şi servicii din Internet de a funcţiona eficient, temporar sau nelimitat.
Este adevărat, Kaspersky Lab a publicat o serie de rapoarte prin care a demascat modul în care spionii din SUA, Israel şi Marea Britanie acţionează în mediul online. Dar când vine vorba de acţiuni similare ale Kremlinului, e cu totul altă poveste.
În februarie, compania a publicat dovezi ale unor atacuri ale hackerilor care au vizat Rusia, Iran şi Pakistan, iar specialiştii Kaspersky susţin că aceştia ar fi mâna în mână cu Agenţia Naţională de Securitate din SUA. Totuși ruşii de la Kaspersky nu au zis nimic de spyware-ul Sofacy, un virus sofisticat care a atacat NATO şi mai multe ministere de Externe din Europa. Experţii americani, care l-au depistat în toamna, au precizat că ar fi mâna hackerilor din Rusia.
Se pare că principala legătură între companie şi serviciile secrete este directorul financiar Igor Chekunov. De asemenea, purtătorul de cuvânt al companiei a confirmat că el a lucrat în KGB, iar apoi a fost poliţist, până să ajungă la Kaspersky.
Igor Chekunov
Cu toate acestea, testele arată că programul antivirus dezvoltat de ruşi este performant. Bitdefender, cel mai bun antivirus în 2014 – Topul unui institut austriac de testare
Într-un top realizat de reputatul laborator austriac de testare AV-Comparatives, antivirusul Kaspersky s-a clasat pe locul al doilea, după cel realizat de românii de la Bitdefender, dar înaintea Eset şi Avira.
Colaborarea Kaspersky cu serviciile ruse este un serios semn de alarmă în special pentru entitățile din vestul Europei si Statele Unite, unde operatiunile cibernetice ale Rusiei au devenit tot mai agresive, inclusiv prin recentele incercări de influentare a alegerilor în Statele Unite.
Citește și …
Tainele nedezvaluite ale atacului cibernetic „Epic Turla” din 7 iulie. România ținta cheie. Semne de întrebare pentru Kaspersky Lab
,
Donald Trump tranșant după întâlnirea „extraordinară” cu Putin: „nimic nu se va face înainte ca problema ucraineană şi cea siriană să fie rezolvate”
Preşedintele Donald Trump a scris duminică pe contul său de Twitter, la întoarcerea din vizita în Europa, că în timpul întâlnirii cu Vladimir Putin nu s-a discutat despre sancţiunile impuse Rusiei, iar „nimic nu se va face înainte ca problema ucraineană şi cea siriană să fie rezolvate”.
Donald Trump a descris sâmbătă întâlnirea de vineri cu omologul său rus, Vladimir Putin, drept „extraordinară”, în prima sa declaraţie după discuţia de peste două ore care a avut loc în urmă cu o zi. Întâlnirea cu Putin, prima a lui Trump faţă în faţă cu liderul de la Kremlin, a fost punctul central al deplasării preşedintelui american în Polonia şi Germania.
Preşedintele Donald Trump „examinează” viitorul sancţiunilor impuse de Statele Unite Rusiei, declara în luna mai Gary Cohn, un consilier economic de la Casa Alba.
,
Republica Moldova și Ucraina, amenințate de Rusia cu războiul dacă nu opresc presiunea pe Transnitria
Rusia amenință prin Dumă de Stat (camera inferioară a parlamentului Federaţiei Ruse) Republica Moldova și Ucraina, să renunţe la orice formăde presiune faţă de Transnistria, în caz contrar situaţia putând escalada după modelul Donbas. Declarația a fosta lansată vineri 7 iulie a.c. printr-un apel oficial către autorităţile de la Chişinău şi Kiev
Declaraţia adoptată de Duma de Stat se referă la ceea ce se consideră a fi în viziunea Moscovei „tendinţele negative în evoluţia situaţiei din Transnistria ca urmare a deciziilor luate de Republică Moldova şi Ucraina”, potrivit portalului Deschide.md şi Radio Chişinău, care citează agenţii de presă ruse.
Leonid Kalaşnikov – preşedintele Comisiei din Duma pentru CSI, integrare euro asiatica şi relaţii cu compatrioţii, a avertizat că, în cazul în care Chişinăul şi Kievul vor continua să exercite presiuni asupra Transnistriei, situaţia poate escalada după modelul celei din Donbas, estul Ucrainei, care în prezent este scena unui conflict armat între rebelii separatişti prorusi şi forţele guvernamentale.
În viziunea deputaţilor ruşi, Chişinăul şi Kievul ar încerca să instituie o blocadă în jurul regiunii transnistrene şi nu s-ar consulta cu Tiraspolul pentru a lua anumite decizii.
„Cerem Kievului şi Chişinăului să respecte toate condiţiile asumate: condiţii prielnice pentru existenta misiunii de pacificare, importul mărfurilor alimentare şi al altor produse. În caz contrar, se va crea un focar care poate dinamita întreaga situaţie. Astfel, nu doar în Ucraina va fi război, dar, din păcate, va fi unul şi la graniţa de sud a Ucrainei. Noi nu putem să acceptăm această situaţie, deoarece noi menţinem pacea de 25 de ani acolo pe Nistru, unde trăiesc 200.000 de compatrioţi”, a declarat Kalaşnikov, potrivit Deschide.md.
În acest context, parlamentarii ruşi au cerut convocarea unei noi runde de negocieri cu privire la diferendul transnistrean în formatul „5+2” (Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE plus UE şi SUA ca observatori).
În declaraţia Dumei se spune că acţiunile Republicii Moldova şi ale Ucrainei reprezintă o ameninţare pentru stabilitatea regiunii transnistrene şi securitatea populaţiei din stânga Nistrului, inclusiv pentru cei peste 200.000 de cetăţeni ai Federaţiei Ruse de aici.
Deputaţii ruşi amintesc în context interdicţia impusă de Ucraina tranzitării pe teritoriul său a bunurilor pentru aprovizionarea forţelor de pace ruse din Transnistria. La fel, ei subliniază că autorităţile de la Chişinău acţionează pentru a obstrucţiona activitatea pacificatorilor ruşi şi a Grupului operaţional de trupe ruse din regiunea transnistreană (GOTR).
Analistul Oazu Nantoi a remarcat faptul că documentul Dumei intervine în contextul în care Chişinăul şi Kievul au instituit un control comun pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.
La rândul său, politologul Anatol Taranu subliniază că nu sunt vizate toate autorităţile de la Chişinău pe ansamblu, ci numai guvernul proeuropean, în contextul unei atitudini diferite a preşedintelui (prorus) al Republicii Moldova, Igor Dodon, faţă de situaţia respectivă, potrivit Radio Chişinău.
,
Rusia tot mai aproape de crearea unui pol media propagandistic în România. Digi 24 ar putea fi cumpărat de o bancă rusească
Banca Internaţională de Investiţii – Moscova: „România este una dintre cele mai active direcţii pentru investiţiile noastre“
Rusia tot mai aproape de crearea unui pol media propagandistic în România informează romaniabreakingnews.ro, Digi 24 ar putea fi cumpărat de o bancă rusească, conform zf.ro. Potrivit sursei citate, o bancă din Rusia ar putea cumpa postul de ştiri Digi 24. Este vorba despre Banca Internațională de Investiții care își are sediul la Moscova și a participat deja la plasamentul primar al obligațiunilor Digi.
„Am participat la plasamentul primar al obligaţiunilor Digi, cumpărând o parte importantă din toată emisiunea. Nu am participat în IPO-ul Digi din 2017, nici în cel al MedLife din 2016.“, conform zf.ro.
Banca Internaţională de Investiţii, instituţie multinaţională de dezvoltare cu sediul la Moscova, intenţionează să dezvolte o nouă strategie şi anume participarea la cele mai mari oferte de vânzare acţiuni (IPO) ale companiilor româneşti la bursa locală.
Totodată, instituţia suprastatală vrea să participe în emisiuni de obligaţiuni corporative în ţările în care activează, adică inclusiv România, pentru a dezvolta infrastructura pieţei de capital, spune Nikolay Kosov, 62 de ani, preşedintele instituţiei multinaţionale.
„Banca este în proces de implementare a noii sale strategii. Ca parte a acestor eforturi vrem să participăm la emisiunile de obligaţiuni în statele membre, inclusiv România, şi pentru a dezvolta infrastructura pieţei de capital“, spune Nikolay Kosov.
Instituţia multinaţională, care a colaborat cu actori din România precum BT Leasing Transilvania, Agricover Credit, Romcab, Avicola Buzău, nu a participat la listările MedLife în decembrie 2016 şi Digi în mai 2017.
,
HALUCINANT! PSD sabotează Armata Română! Indirect, se atentează la siguranța națională a României în beneficiul Rusiei
Planul de înzestrare a Armatei nu a putut fi discutat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării(foto). Potrivit portalului Moise.ro, „noul ministru, Adrian Țuțuianu (care, pentru conformitate, nu se consideră omul rușilor, chiar dacă a fost avocatul unora dintre ei) s-a dus în CSAT cu un document care pur și simplu ignoră alocarea a 2% din PIB pentru Armată”. Să o spunem în mod direct așa cum titrează Moise.ro : „nu sunt banii pe care să îi dăm lui Trump, lui Merkel sau lu’ NATO, cum au înțeles mulți, ci bani pe care putem să-i cheltuim noi, pentru noi, eventual cu achiziții făcute de la noi. Care să dea adică locuri de muncă în România, așa cum începuse guvernul trecut să facă, la Galați și la Moreni. La început de martie atrăgeam atenția că pesediștii anulaseră subit toate eforturile făcute de Cioloș în această direcție. Prima suspiciune, când vine vorba de pesediști, este de corupție. Suntem în iulie, iar ei tot nu vor să facă nimic în acest sens. O fi și corupție, dar deja mă întreb dacă n-ar fi mai cinstit să vorbim de trădare. Ca să fiu sigur că nu e vorba doar de prostie și să dau cu paru-n niște săraci cu duhul (cum deseori pare domnu’ Țuțuianu ăsta, nu și Dragnea!), i-am rugat pe colegii de la RomaniaMilitary.ro să facă o radiografie a sistemului de achiziții militare din România. Mai jos, integral, analiza lor. Citind-o, eu am ajuns la concluzia că, de cel puțin cinci ani, de când s-a terminat criza iar programele de achiziții puteau demara (ce coincidență de atunci e și PSD-ul la putere!) Armata Română și, implicit apărarea țării, este sabotată sistematic de propriul guvern. Asta în condițiile în care de trei ani Rusia face scandal pe lângă noi, iar țara noastră este practic înconjurată de aliați, mai pe față, mai mascați, ai Rusiei.”
Rumaniamilitary.ro : Asa cum am banuit si noi, asa-zisul buget de 2% din PIB pentru MApN pe 2017 nu este nimic altceva decat asa-zis, adica doar o alta minciuna ordinara a psdului lui dragnea. Una din multe altele… Nici vorba de o alocare de + 16 miliarde de lei, iar CSATul de astazi ne aduce si confirmarea oficiala; planul de achizitii pentru armata a fost respins (cel mai probabil de catre presesdinte) pe motiv ca nici macar nu se apropia de cei 2% promisi, pentru ca – nu-i asa – banii nu prea cresc in pomi.
Cica planul va fi revizuit astfel incat sa aiba macar in vedere suma bugetata oficial catre MApN, desi la jumatatea anului si nici un contract semnat se va face voia lui dragnea; banii vor ramane necheltuiti la bugetul statului ajutand astfel la scaderea deficitului unui buget si asa halucinant de imbecil…
Pana aici nici o surpriza pentru mine, n-am crezut niciodata in cei 2%, intrebarea mea retorica este cat timp il vor mai suporta romanii pe acest vierme si cloaca lui la conducerea Tarii, cand vedem clar ca singura lor obsesie este distrugerea justitiei, legiferarea furtului si distrugerea economiei prin masuri pe care eu nu le mai consider rodul imbecilitatii lor ci dimpotriva cred ca sunt promovate cu scopul clar de a face zob economia.
Dar vina nu-i a viermelui si a partidului sau de lepre ci a noastra ca nu-i dam o piatra direct in cap, ca vorba-aia: Tara-i a noastra, banii tot ai nostri, pietre cat vezi cu ochii, iar noi stam ca idiotii si ne holbam la alde dragnea, olguta vasilescu, firea etc cum ne fura si ne scuipa – intre timp – direct intre ochi.
Pai care sa fie vina ‘mnealor?! Datoria lor este sa incerce…
Revenind la militarie, eu va sfatuiesc sa va luati gandul de la achizitii si alte asemenea chestii pentru ca psdul n-a venit la putere sa intareasca Romania ci dimpotriva s-o ingenuncheze, si mergand pe aceasta idee n-o sa cumpere nimic pentru nimeni: nici tehnica de lupta, nici salvari, nici elicoptere, nici corvete. Si apropos de elicoptere (de salvare care sa poata executa misiuni si noaptea), nu mai tin minte exact cine a fost dobitocul – pare-se ca noul premier, s-a dat ordin MApNului si MAIului sa faca ce-or face si sa rezolve situatia interventiei cu elicoptere de salvarea noaptea, iar proasta de la ministerul de interne a venit cu nastrusnica idee sa cumpere niscai helicoptere d’alea pentru interventie pe timp de noapte.
Noi ne facem datoria si atragem atentia prostei de ministru ca nu EXISTA elicoptere speciale pentru interventii pe timp de noapte ci doar elicoptere normale dotate cu aparatura pentru interventie in conditii de vizibilitate zero/scazuta si aparatura aia poate fii montata si pe Puma MEDEVAC, sau pe elicopterele SMURD sau ale MAI.
Hibele sistemului românesc de achizitii militare analizate de Rumaniamilitary.ro
Păienjenișul de impedimente a devenit atât de dens, încât astăzi orice program major de înzestrare al Armatei Române poate fi implementat doar cu eforturi aproape supranaturale. Nu avem nici pretenția de cunoscători absoluți ai fenomenului, însă ceața secretomaniei nejustificate din MApN lasă să se întrevadă cateva simptome îngrijorătoare în ograda Departamentului de Achizitii (DPA), dar și a celorlalți decidenți cu rol in înzestrarea Armatei Române, înzestrare care trebuie refăcută integral, de la A la Z, după decenii de stagnare.
În primul rând, carnetele de sarcini sunt adesea nerealiste: performanțe, criterii și prețuri aberante. În multe cazuri se cere un produs de top, «ca în reviste», dar la un preț cât mai redus și în cantități mici. Or asta înseamnă că se sacrifică integrarea unor sisteme de arme mai sofisticate, se renunță la unele echipamente – mergându-se pe dotarea minimală.
Un exemplu este achiziția de Piranha IIIC, un vehicul nu neapărat prost, însă intrat în dotare în doar câteva zeci de exemplare, fără kit-uri de protecție suplimentară și dotat minimalist cu o turelă cu armă de calibru mic, care a avut și probleme de integrare și exploatare. O legendă este cazul motivării neselecționării transportorului SAUR2, pe motiv că, alături de protecția insuficientă, nu ar fi capabil să atingă viteze de 120km/h. Și cu toate acestea, armata, prin declarațiile miniștrilor de resort, a fost interesată să achiziționeze SAUR2… O confirmare recentă a cerințelor nerealiste o reprezintă licitația anulată pentru doar 286 de vehicule 4×4 ușor blindate… după cea anterioară de doar 16 vehicule Panhard PVP 4×4, existând deja în inventar și vehicule 4×4 Humvee și Uro Vamtac, iar necesarul urcând la peste 3000 de vehicule 4×4 (MApN emițând în 2014 un RFI în care confirmă interesul pentru 1200 de vehicule).
Revenind la preț, un « ucigaș » al achiziției militare este constrângerea prețului celui mai mic – o aberație în cazul în care performanțele și integrarea locală (independența de furnizori străini) sunt mai importante decât prețul în sine. Această constrangere a dus la criterii de preț aberante, care în multe cazuri puteau fi îndeplinite doar de echipamente uzate moral sau chiar fizic.
Lipsa transparenței carnetelor de sarcini și licitațiilor poate fi considerată deja o tradiție locală, în contrast cu ceea ce se întamplă în lumea civilizată. Cerințele și punctarea (motivarea deciziei) sunt confidențiale, deși majoritatea producătorilor fac publice caracteristicile tehnico-tactice ale propriilor echipamente. Exemple recente: modernizarea fregatelor (pentru ridicola suma de 190 mil. euro) și alegerea tipurilor de corvete, ca să nu mai vorbim de opțiunea pentru achiziția aparatelor F-16, în niciunul dintre cazuri cerințele nefiind publice.
Incoerența programelor de înzestrare pe termen lung, în sensul în care, deși necesarul de anumite echipamente este în volum mare, se cumpără eșantioane reduse numeric (și de o mare diversitate – un coșmar logistic, tradiție interbelică) prin licitații separate, ceea ce poate duce la câștigarea licitațiilor de către produse diferite. Acesta poate fi un răspuns simptomatic la faptul că parlamentul și guvernele sunt incapabile să asigure finanțare multianuală a programelor, însă efectele perverse sunt prețul mai ridicat la bucată și incapacitatea de a negocia o compensație industrială sau o integrare/producție parțială în țară. Un exemplu este achiziția de Piranha IIIC, care trebuiau produse parțial în țară după lotul-eșantion inițial de import.
Loturile mici sunt confirmate de achiziția a doar 12 avioane multirol F-16, inclusiv echipamentele aferente și munițiile, în cantități farmaceutice (fiind unanim acceptat un minim de două-trei escadrile, adică 36-48 de aeronave), achiziția de loturi de câteva zeci de camioane (necesar 2000 de bucăți potrivit RFI-ului DPA) sau licitațiile de torpile (doar 18 bucăți în 2013). Echipamentele diverse și în loturi reduse denotă și lipsa unei preocupări reale pentru lanțul logistic, confirmată și de cazurile rare de transfer al mentenanței sau producției unor componente în țară.
Un alt efect al instabilității politice și politicilor fiscale iresponsabile este anularea unor licitații de la un an la altul, pentru a câștiga timp de către guvern în partea de fiscalitate și a reduce cheltuielile. Este deja celebră formularea «de la anul vom… » !
Mai există și moda de a acorda contracte unor interpuși locali, firme de apartament sau fără experiență reală în domeniul respectiv, și nu direct companiilor mamă, unor filiale ale acestora sau unor posibili parteneri locali, cu experiența în domeniu.Cazul CSR în achiziția Panhard PVP este un exemplu, ca să nu mai vorbim de insistența de a implica UTI în programul TBT 8×8 la un moment dat.
Lipsa unei implicări reale, finanțate corespunzător, în cercetare este dovedită de statisticile « European Def. Agency » (pag. 31 din raport), MApN preferând produse de import, la cheie, puținii bani disponibili fiind repede alocați unor achiziții de acest fel, în timp ce programele naționale de dezvoltare cerute chiar de MApN sunt neglijate și subfinanțate cu anii. Programul național de dezvoltare TBT 8×8 început în 2011, avea nevoie de doar 2 mil. euro pentru a fi finalizat și a se ajunge la construcția prototipului. Din aceștia, până în vara lui 2015 (în 4 ani) se alocaseră doar 50.000 de euro, în timp ce pentru achizițiile de Piranha și Panhard se cheltuiseră milioane de euro anual. De ce? Doar MApN poate răspunde. În plus, importul poate duce la costuri excesive, atât la achiziție, cât și în exploatare, iar banii sunt complet exportati, afectaând negativ PIB-ul Romaniei din care MApN iși obține cota de finanțare.
Tot EDA ne spune, bazat pe datele din 2014-2015, că nu mergem în direcția bună, crescându-ne cheltuielile de personal în ritm accelerat raportat la bugetul armatei, creștere care ar putea înghiți în timp o parte din marja câștigată cu alocarea a 2% din PIB, destinată înzestrării și operării.
În final, să nu uitam că se complică offsetul (compensația industrială), separând partea de achiziție, aflată în custodia MApN, de cea a colaborării industriale, aflate la Min. Economiei/ Romarm, astfel că anumite contracte de achiziție sunt semnate înainte de a se ajunge și la un accord pe partea industrială. Ulterior semnării, rămâne ca Min. Economiei să se chinuie să gasească și negocieze o formulă de compensație, cu greu acceptată și de furnizor… Există și alte modele care favorizează colaborarea industrială, un exemplu fiind modelul australian, prin care se lasă libertatea furnizorului să-și aleagă parteneri locali. E adevărat, în cazul nostru, potențialii parteneri ar trebui mai întâi să fie repuși pe picioare și credibili. O altă portiță de evitare a colaborării industriale sunt contractele guvern-guvern, al căror prim scop este reducerea la un minim a costului achiziției.
Încă nu ne-am pierdut speranța că cineva are ochi să vadă aceste probleme și că măcar o parte dintre ele se vor rezolva în următorii ani, făcând loc unor programe de înzestrare serioase din toate punctele de vedere și cu bătaie lungă –
Video mai la Est de România: Imagini şocante. Crime de război ale invadatorilor ruşi în Ucraina /Russian War Crimes in Ukraine
