Conștienți de trecutul care este un factor idenditar, la Vatra Dornei, „Pro Basarabia și Bucovina” a marcat împreună cu profesorii și elevii dorneni „Începutul României moderne” – 24 Ianuarie 1859

24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor, începutul României moderne – Unirea Principatelor, eveniment la Vatra Dornei

În istoria oricărui popor se înscriu momente faste, care marchează devenirea sa în timp. Astfel este, pentru români, 24 Ianuarie 1859, când s-a semnat ”actul de naștere” al României moderne, prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza ca domn al celor două principate – Moldova și Țara Românească, țări surori care au decis să devină un singur neam.

Consecvenți ideii că trebuie să-și cunoască trecutul care este un factor idenditar, dornenii au sărbătorit această zi crucială pentru România. Manifestarea din acest an a reunit, la Casa de Cultură ”Platon Pardău”, pe membrii filialei „Arboroasa” – Vatra Dornei a Asociației Cilturale Pro Basarabia și Bucovina”, bibliotecari, elevi și profesori de la Liceul Teoretic „Ion Luca” și Școala Gimnazială Nr. 4, scriitori, și mulți alții.

Unirea Principatelor Pro Basarabia si Bucovina Vatra Dornei

Contextul istoric care a permis cristalizarea conștiinței naționale și determinarea unioniștilor de a realiza acest act hotărâtor pentru viitorul națiunii române, personalitatea primului domnitor al principatelor unite, modul în care unirea din ianuarie 1859 este reflectată în unele documente, au constituit subiectele intervențiilor susținute de prof. de istorie Victoria Maria Ostaficiuc și Stela Giosan, de scriitoarea Anica Facina. ”Secolul al XIX-lea a fost unul al revoluțiilor și al națiunilor. Într-un timp în care singurul stat consolidat din Europa era Anglia, pentru români s-a ivit o oportunitate istorică – Războiul Crimeii – pe care ei au fructificat-o pe deplin.

Grup de copii la Unirea Principatelor Pro Basarabia si Bucovina Vatra Dornei

Nu a fost o ˂Mică Unire ˃, cum se spune, a fost un act important fără de care nici Unirea de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibilă”, a spus, printre altele prof. Ostaficiuc. Prof. Stela Giosan a conturat personalitatea primului domnitor român, cu accent pe educația sa, pe atitudinea față de popor, pe modul în care a realizat reforme decisive pentru consolidarea tânărului stat românesc, pe capacitatea sa de a-i convinge pe colaboratori să reprezinte cu demnitate România în străinătate. Apelând la informații publicate în ”Revista română”, a Despărțământului Astrei din Iași, Anica Facina a reiterat importanța actului unirii din ianuarie 1859. ”Termenul de ˂Mica Unire ˃ este un fals, o manipulare menită să minimalizeze semnificația acestui moment istoric, care a fost mare, ca și cel de la 1600 realizat de Mihai Viteazul sau cel de la 1 Decembrie 1918. Toate au fost la fel de mari și de importante pentru vremea lor”, a subliniat vorbitoarea.

           Un grup de eleve de la Liceul Teoretic ”Ion Luca”, îndrumat de prof. Jenica Romanică au rostit versuri despre unire și despre domnul Cuza. ”Împletim istoria cu literatura, urmărim modul în care literatura pune în lumină faptele istorice”, a spus prof. Romanică. Îmbrăcați în minunate costume populare, elevii îndrumați de prof. Alina Leonte Dupu de la Școala Gimnazială Nr. 4 au recitat versuri semnificative pentru ideea de unitate a neamului, iar prof Gruia Ungurian a dedicat un poem propriu evenimentului, poem din care cităm un îndemn, exprimat metaforic ”Strămoșii încă ne așteaptă/ Să curățăm izvorul.”

Bibliotecar Simona Iftimuț a pregătit un film despre Palatul din Ruginoasa, un loc atât de iubit de fostul domnitor, și mai ales de doamna Elena Cuza, cea care i-a fost mereu alături și a sprijinit nobilul ideal al unirii și al consolidării unui stat de care românii să fie mândri în viitor.

Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu” a organizat o expoziție tematică cu cele mai importante cărți și documente aflate în zestrea bibliotecii, care reflectă actul Unirii Principatelor.

Paraschiva Abutnăriței – romaniabreakingnews.ro

Foto: Simona Iftimuț