,
Eveniment în spiritul celui de-al 10-lea vers al Imnului de stat al României la Centrul Cultural al Bisericii Mărcuța din București
Actualizare foto-video:
Ziua Imnului cu romanii din Basarabia si Nordul Bucovinei la Bucuresti 1/2
Ziua Imnului cu romanii din Basarabia si Nordul Bucovinei la Bucuresti 2/2
Foto
Ziua de 29 iulie a devenit oficial „Ziua Imnului National al Romaniei” potrivit legii adoptate in 1998 de Parlamentul Romaniei. Mesajului de patriotism și libertate regăsit în versurile compuse de Andrei Mureșanu și înflăcărate prin melodia lui Anton Pann, i-au chemat pe români la luptă și (re)deşteptare, începând cu Revoluția de la 1848, continuând cu momentele importante ale Războiului de Îndependență de la 1877, cu Primul și al Doilea Război Mondial, Unirea de la 1918 și, mai apoi, prin consfințirea ca Imn Național al Republicii Democratice Moldovenești, în perioada 1917-1918, al României, incepand din 1990 și al Republicii Moldova, între anii 1991-1994.
„Deșteaptă-te, române!” a devenit un cântec foarte drag românilor din toate provinciile istorice, chiar și pentru cei care nu au mai avut șansa de a fi cuprinși în granițele unui stat românesc. A fost, este și cu siguranță va fi încă, unul menit să le fie alături românilor în cele mai importante momente ale istoriei lor, ca o dorința fierbinte pentru identitate și conștiință națională românească.
Conștienți pe deplin de semnificația și mesajul purtat de cel de-al 10-lea vers al Imnului de stat al României „(…) Români din patru unghiuri, acum ori niciodată, Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri! (…)”, Protoieria 2 Capitală – Parohia Mărcuța, împreună cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) – Filiala „Pan Halippa” București, organizează vineri, 28 iulie 2017, cu începere de la ora 18.00 la Centrul Cultural al Bisericii Mărcuța (amfiteatrul de vară din fața bisericii vechi), un important eveniment cultural – artistic dedicat sărbătoririi Zilei Imnului Național al României, sub genericul „Sărbătorim Ziua Imnului NAȚIONAL cu românii din Basarabia și Nordul Bucovinei – O împărtășanie cu simțire românească”.
Evenimentul este realizat în parteneriat cu Asociația Stindard, Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” – AESGS, Asociația Profesională de Geografie Ecologie și Turism „Destin Geografic” – APGET-DG, Universitatea Spiru Haret, Societatea Pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina.
Organizator: Preot Adrian MIRICĂ – Parohia Biserica Mărcuța
Co-organizator: Dorian Theodor CLENCIU – jurnalist, membru al ACPBB
Prezintă:
Marian CLENCIU – Presedinte Consiliul Național ACPBB
Dr. Mădălina-Teodora ANDREI – Președinte Filiala „Pan Halippa” București (ACPBB)
Dr. Constantin CORNEANU – Președinte AESGS
Dr. Otilia POP-MICULI – etnomuzicolog
Prof. Dumitru COVALCIUC – Profesor din CERNĂUȚI
Grup de elevi ai Școlii Populare de Artă din CERNĂUȚI, director Iurie LEVCIC
Cantautorul Marcel ANGHEL
Participă invitați din România, Republica Moldova si Ucraina, președinți de Asociații Obștești, elevi și studenți basarabeni si bucovineni.
Evenimentul devansează cu o zi data oficială a Zilei Imnului și se dorește a fi un moment de evocare a momentelor în care „Deșteaptă-te române” a însoțit cele mai importante momente istorice ale românilor din secolul XIX și până în zilele noastre, pe de o parte, iar pe de alta parte, de consfințire a legăturii dintre românii din Nordul Bucovinei, Basarabia și cei din Țară prin cinstirea împreună a acestei Zile.
Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) Filiala „Pan Halippa” București, mulțumește partenerilor media care sunt alături de activitățile Asociației în general și care au înțeles însemnătea și importanța medietizării acestui eveniment. Mulțumim Trinitas TV, Romania Breaking News – RBN Press, Radio Trinitas, Ziarul Cronici Bucovinene din Cernăuți, Ziarul Lumina, Revista Mesager Bucovinean București-Cernăuți, Opinia Națională, TVH, Radio7 și TOC Press.
Vă așteptăm cu drag, pe voi toți cei care încă mai simțiți și gândiți românește.
Dr. Mădălina-Teodora ANDREI
Președinte ACPBB
Filiala „Pan Halippa” București
Prezentul material reprezintă un Comunicat de Presă ACPBB – Ziua Imnului Național al României / Nr.11 / 25.07.2017
Publicat de Gabriel NEGRU / RBN Press
,
„28 IUNIE 1940 – 2017, FRÂNTE… DESTINE ROMÂNEȘTI” Conferință la București despre destinele românești din Basarabia și Nordul Bucovinei, despre refugiați, masacre, deportați și supraviețuitori
Actualizare 03.07.2017 / înregistare video HD: „28 IUNIE 1940 – 2017, FRÂNTE… DESTINE ROMÂNEȘTI” Conferință la București despre destinele românești din Basarabia și Nordul Bucovinei, despre refugiați, masacre, deportați și supraviețuitori
Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), Asociația Profesională de Geografie, Ecologie și Turism (APGET), Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I.Brătianu” (AESGS), Centrul USH Pro Business Universitatea „Spiru Haret”, organizează miercuri 28 iunie 2017, cu începere de la ora:18.00, în Sala de Conferințe USH Pro Business, din str.Nicolae Iorga, nr. 34-36, Bucuresti (fosta Ambasadă a Canadei), Conferința „28 IUNIE 1940 – 2017, FRÂNTE… DESTINE ROMÂNEȘTI”
Potrivit organizatorilor, conferința este o invitație la reflexie asupra consecințelor, evoluțiilor și perspectivelor acestor destine românești, din Basarabia și Nordul Bucovinei, despre refugiați, masacre, deportați și supraviețuitori. Prezintă Dr. Madalina-Teodora ANDREI, Președinta Filialei București a ACPBB; Dr. Costin LIANU, Director General USH Pro Business / Universitatea „Spiru Haret”; Dr. Sorin CRISTESCU, Universitatea „Spiru Haret”; Dr. Constantin CORNEANU, Președinte AESGS; Dorian Theodor CLENCIU, Jurnalist / Secretar General ACPBB.
La eveniment participă în calitate de invitați speciali, Stefan HOSTIUC din partea Societății pentru Cultură și Literatura Română în Bucovina, Gheorghe IONAȘCU și Iulia SCUTARU din partea Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina. Partener al evenimentului este Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina. Sunt așteptați să participe refugiați și descendeți ai acestora din București.
*Evenimentul a fost transmis în direct pe pagina de Facebook
În cadrul conferinței va fi prezentat documentarul „Român care nu a mai apucat să fie român”, mărturia lui Grigore CIOBANU, despre tulburătorul destin și încă suferind al deportaților din Basarabia. Material realizat de România Breaking News – RBN Press, în anul 2016, în cadrul Complexului Memorial dedicat victimelor represiunilor sovietice din orașul Căușeni, cu implicarea Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, în parteneriat cu „Jurnaliști Independenți”, cu sprijinul Consiliului Raional Căușeni, prin președinte Ion CIONTOLOI, Casa Limbii Române, prin director Valeriu OSTAȘ și Fundația „Iuliu Maniu” Boston, prin președinte Justin Liuba.
,
Capitalele Unirii: IAȘI, CHIȘINĂU, CERNĂUȚI, ALBA IULIA – premiu emblematic pentru elevii implicați în proiectul educațional „CAUTĂ EROII LA TINE ACASĂ” din Ploiești
În luna noiembrie 2016, în săptămâna premergătoare Zilei Naționale a României, Primăria Municipiului Ploiești a inițiat proiectul educațional CAUTĂ EROII LA TINE ACASĂ. Elevi și profesori de la Colegiul de Artă Carmen Sylva și din Colegiile Naționale Ion Luca Caragiale, Mihai Viteazul, Jean Monnet, Alexandru Ioan Cuza, Nichita Stănescu (toate din Ploiești), au participat la o dezbatere, fiecare elev identificând un erou român din Primul sau din al Doilea Război Mondial, pe care apoi l-a transformat într-o poveste – scrisă, vorbită , cântată. O saga cu documente, fotografii și filme.
La 29 noiembrie 2016 au fost anunțați câștigătorii. Aceștia, împreună cu profesorii coordonatori, au obținut cel mai frumos premiu: o excursie de cinci zile în CAPITALELE UNIRII (premiul a fost înmânat la 1 Decembrie 2016, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României).
Menționăm că părțile implicate în proiect au fost Primăria municipiului Ploiești (primar – Florin Adrian Dobre), Inspectoratul Școlar al județului Prahova (Inspector Școlar General – Nicolae Oprea Angelescu), Asociația Cultul Eroilor, filiala Prahova (președinte – Constantin Chiper), Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, filiala Ploiești (președinte – Nicolae Petrescu Redi).
Excursia „Capitalele Unirii” a avut loc în perioda 1-5 iunie.
Delegația a fost însoțită de doi reprezentanți ai Primăriei, care au răspuns de partea organizatorică a proiectului , și de doi consilieri locali. Persoana desemnată de Inspectoratul Școlar să coordoneze întregul proiect a fost profesorul Leonard Coțac – inspector management.
La ora 8, autocarul a plecat din Ploiești. Excursia în istoricele orașe ale Unirii : Iași, Chișinău, Cernăuți, Alba Iulia ne-a adus aminte că inima are patru cămăruțe.
Pe traseu, domnul Constantin Chiper a evocat luptele purtate de ostașii români în cele două războaie mondiale pe teritoriile pe care le străbăteam. Vizitarea Muzeului de Istorie din Focșani și popasul făcut la Mausoleul Eroilor din Mărășești, i-a ajutat pe elevi să își cunoască și să-și prețuiască și mai mult eroii .
La IAȘI a fost vizitată Casa memorială Mihail Kogălniceanu, Bojdeuca din Țicău, Catedrala Patriarhală, Biserica Trei Ierarhi, Palatul Culturii – Sala Voievozilor.
În Muzeul Unirii, situat în partea centrală a orașului (strada Alexandru Lăpușneanu), am pășit ca într-un tunel al timpului. Sub candelabrul aducerii aminte, inimile se prindeau duios în Hora Unirii.
Muzeul Unirii din Iași
Clădirea în care funcționează muzeul a fost înălțată la începutul secolului al XIX –lea în stil neoclasic. Între 1859 – 1862, palatul a servit drept locuință domnitorului Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza.
În timpul Primului Război Mondial, când Capitala a fost ocupată de trupele germane, regele Ferdinand Întregitorul hotărăște să-și stabilească în „Palatul Cuza” cartierul general.
Iași. Muzeul Unirii
Elevii ploieșteni, admirând interiorul Palatului Culturii (Iași)
Monumentul Unirii din Iași
În CHIȘINĂU vizităm Muzeul de Artă (grație domnului Florin Sicoe, scriitor, director al Muzeului de Artă din Ploiești), Arcul de Triumf, Grădina publică.
În inima orașului – Monumentul lui Ștefan cel Mare. Cu mâna dreaptă, voievodul sprijină sabia. Cu cea stângă, înalță crucea.Fără paloșul lui, altfel ne-am fi dus crucea…
În Muzeul de Arta din Chișinău
La monumentul lui Ștefan cel Mare din Chișinău
Chișinău. Teatrul Național
Cladirea Muzeului de Artă din Chișinau
La CERNĂUȚI am trecut prin parcul sfințit de pașii lui Mihai Eminescu, am făcut fotografii la statuia marelui poet, potopită de florile de tei, am văzut clădirea gimnaziului unde a învățat „Luceafărul”, am vizitat impunătoarea clădire a Universitații (fosta reședință a Mitropoliei Bucovinei și Dalmației), Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi, Casa Națională a Românilor (aici, elevii au avut prilejul să-l întâlnească pe cunoscutul poet Vasile Tărâțeanu – un simbol al românismului din aceste locuri și de pretutindeni).
În centrul orașului Cernăuți
Cernăuți, Casa Națională a Românilor (întâlnire cu poetul Vasile Tărâțeanu- centru)
Universitatea din Cernăuți ( fosta reședință a Mitropoliei Bucovinei)
La Centrul Cultural Român din Cernăuți
Ne-ar fi plăcut să le oferim elevilor, dacă timpul ne permitea, și posibilitatea de a-i cunoaște personal pe Eugen Patraș (avocat, o personalitate căreia românii din Ucraina îi datorează înființarea Centrului Cultural Român), Vasile Răuț și Iurie Levcic (animatori ai vieții culturale românești din Cernăuți – și nu numai), pe scriitorul Ștefan Hostiuc (conduce revista Mesager Bucovinean și poartă în minte și suflet o adevărată arhivă istorică), Elena Nandriș, primar de câteva mandate bune în Mahala (localitatea arată ca o stațiune și este locuită în proporție de 99% de români). Poate, cu un alt prilej, poate vom vizita și Cimitirul românesc, redacțiile publicațiilor Zorile Bucovinei (ziarul românilor din Ucraina) și Analele Bucovinei.
În a cincea zi de excursie am ajuns în ALBA IULIA, orașul-simbol al României Mari. istoria ne aduce în memorie intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în cetate (noiembrie 1600), intrarea triumfală a cetății Alba Iulia în inima românilor ( 1 Decembrie 1918), jerfa eroilor Horea, Cloșca și Crișan, încoronarea regelui Ferdinand și reginei Maria ca regi ai României Mari, 15 octombrie 1922 (emoționanta ceremonie a avut loc la Catedrala Reîntregirii Neamului, un edificiu impunător, construit în 1921 – 1922 pe latura de apus a Cetății, după planurile arhitectului Victor Gh. Ștefănescu)
În cetatea Alba Carolina am fost întâmpinați cu multă căldură de Daniel Claudiu Chindriș. O simplă vizită în orașul nostru, ne spune cunoscutul ghid, înseamnă o adevărată incursiune în timp în cei peste 2000 de ani de istorie neîntreruptă a acestor meleaguri. Relicvele istorice din epoci diferite, istoria celor trei fortificații, sistemul de apărare Vauban de tipul III , istoria unirii și formării statului român și peste 26 obiective turistice din cetate – toate pot fi descoperite aici.”
Tot Daniel Claudiu Chindriș ne-a vorbit despre cetatea dacică din apropiere, Apulon (după distrugerea ei, a împrumutat numele pentru castrul roman Apulum) și rolul pe care Legiunea a XIII-a Gemina l-a avut în cucerirea Daciei.
Elevii și profesorii au făcut apoi cunoștință cu unul dintre soldații castrului roman Apulum, soldatul Tiberius T. Aelius Lupus (Alexandru Cacior). El ne-a prezentat armura romană, armamentul și aspecte din viața de soldat… Poate , la întâlnirea viitoare, alături de soldatul roman vom vedea și un soldat dac.
Alba-Iulia. Catedrala Reîntregirii Neamului
Cetatea Alba Carolina, Poarta 3
Cetatea Alba Iulia a fost construită în timpul împăratului Carol al VI-lea (1711-1740). Avea șapte porți, a șaptea fiind secretă. În poarta a III-a, spune legenda locală, a fost închis Horea , conducător al Răscoalei de la 1784-1785. Unii istorici cred că este vorba de poarta a IV-a.
Catedrala catolică din Alba Iulia (cea mai veche din România) a fost înălțată în perioada 1247-1291. Are la bază stilul romanic. Întrucât construcția a avut mai multe etape de-a lungul secolelor, a rezultat o îmbinare armonioasă de stiluri.
*Cei care doreau să vadă aici locul de veci al lui Iancu de Hunedoara, n-au avut nici o șansă. Sarcofagul voievodului era acoperit de o mulțime de coronițe cu steag maghiar. La sesizarea vizitatorilor, doamna ghid ne-a surprins cu răspunsul :
„Ne aflăm într-o biserică de rit catolic, nu în muzeu!” Și în Cartea de impresii mulți turiști și-au manifestat nemulțumirea.
A urmat vizitarea monumentului din apropierea catedralei. Realizată de sculptorul Oscar Han, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul a fost inaugurată la 28 noiembrie 1968, cu ocazia semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România).
Elevii ploieșteni la statuia lui Mihai Viteazul, Alba- Iulia
Pe calul său, pogorât parcă din poveste, Mihai Viteazul privește mândru și încrezător înainte. Are „armuri” de bronz, nicio lance străină nu-l mai poate străpunge, nicio trădare nu-l mai poate atinge…
În fața porții a III-a ne întâmpină impunătorul obelisc al lui Horea, Cloșca și Crișan, ridicat în 1937 de sculptorul Iosif Fekete Negrulea și arhitectul Octavian Mihălțan.
Obelisc închinat memoriei lui Horea, Cloșca si Crișan
Din ceruri, Horia și Cloșca par a ne șopti: Oasele noastre nu-s bețe în roata istoriei!… Iar Crișan: Cu opinca-mi veche, măsurat-am distanța de la bordei la castel; cu nojițele opincii – drumul de la pământ la cer.”
Am ieșit din Alba Iulia ca dintr-un vis spumos. După câțiva kilometri parcurși, deja aveam impresia că ni se face dor de aceste locuri. În final, câteva impresii lăsate de această excursie care încununează un proiect cu mari valențe educative.
Alba Iulia. De la stanga la dreapta- Daniel Claudiu Chindriș ( ghid), Nicolae Petrescu Redi si Alexandru Cacior (ghid)
Mă bucur că am avut prilejul să vizitez orașe și monumente de referință, atât de la noi, cât și din Basarabia și Bucovina de nord – teritorii care , în urma Marii Unirii din 1918 au făcut parte din România Mare. În această excursie am reusit să acumulez cunostințe noi și să leg prietenii frumoase. Cel mai mult m-a impresionat primirea călduroasă de care am avut parte în Cernauți. (Alexa Tudose, elev – Colegiul Național I.L.Caragiale (profesor îndrumător – Carmen Băjenaru)
Această excursie a reprezentat pentru mine una dintre cele mai frumoase experiențe de până acum. Deși toți am manifestat la început o ușoară reticență, am reușit ca până la finalul acestei „aventuri” să închegăm frumoase prietenii. Consider că datorită eroilor din famiiile noastre, noi am avut oportunitatea de a vizita locuri extraordinare, de a întâlni oameni minunați și de a pune temelia unor amintiri aproape imposibil de uitat. (Dungă Andreea Veronica, elevă, clasa a XI-a B, Colegiul de Artă Carmen Sylva (profesor îndrumător – Dragoș Lipan)
În ultima zi a acestei excursii duc o tolbă plină cu amintiri și impresii frumoase, cu multe cunoștințe interesante pe care doresc să le împărtășesc cu cei de acasă. Sunt plăcut surprinsă de idea acestei excursii și de adevăratele performanțe pe care le-am realizat împreună.Sunt cinci zile în care fiecare dintre noi a lăsat celorlalți câte o părticică din felul lor de a fi, din cunoștințe, suport, încredere, prețuire și sunt recunoscătoare pentru că am participat. (Oana Cozea, profesor – Colegiul Național Nichita Stănescu, Ploiești)
Redactor Nicolae Petrescu Redi – romaniabreakingnews.ro
,
Video: De ZIUA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI, expoziție de fotografie. Imagini cu comunitățile de români din vecinătatea României la Parlament
Actualizare video
Prin Legea nr. 299/2007, PARLAMENTUL ROMÂNIEI a instituit ZIUA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI consfințind astfel apartenența românilor din afara granițelor actuale la viața poporului român, ca parte integrantâ a acestuia. Prin Legea nr. 101/2015 s-a stabilit ca această zi națională sa fie sărbatorită în ultima duminică a lunii mai.
In acest spirit, Institutul „Frații Golescu” pentru relații cu românii din strainatate, a organizat Expoziția de fotografii „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI”, pentru a lua cunoștiinta prin intermediul imaginilor, cu toate comunitățile de români din vecinătatea imediată a țarii noastre, luni, 15 mai 2017, ora 17:00 la Sala de expozitii „Constantin Brancuși” a PARLAMENTULUI ROMÂNIEI.
Expoziția aeste realizată în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gh. I. Brătianu”.
În cadrul Expoziției pot fi vizionate imagini din MARAMUREȘUL DIN DREAPTA TISEI, autor: GHEORGHE MARINA / Slatina, Transcarpatia, din BUCOVINA, fotografii din arhiva Institutul Frații Golescu – București, din HERȚA, autor: VASILE BÂCU / Cernăuți, din BASARABIA, autor: DAN BARCEA / Viena, din TRANSNISTRIA DE NORD și SUD, autor: VASILE ȘOIMARU/ Chișinau, din SUDUL BASARABIEI, autor: IULIA MODIGA – București, din BULGARIA – VALEA DUNARII, autori: DORIN LOZOVANU / Chișinau și EMIL ȚÎRCOMNICU / București, din TIMOC, autor: DUSAN PÂRVULOVICI / Negotin, din VOIEVODINA , autor LIVIU STAMIN /VÎRȘEȚ și din UNGARIA, fotografii din arhiva revistei „Foaia românească” de la Jula.
,
Dezvăluiri! Nucleul semiclandestin al viitoarei Asociații Culturale Pro Basarabia și Bucovina sub supravegherea și protecția Securității lui Ceușescu. Reacția și indignarea Moscovei!
Nu de mult, sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, condus de prof. Radu Ciuceanu, a apărut sub tipar volumul „Problema Basarabiei în discuţiile româno-sovietice din timpul războiului rece” 1945-1989. Apariția volumului este datorată reputatului istoric Ion Constantin. De-a lungul celor 12 capitole, extrem de consistente, atât specialiştii, cât şi cititorii obişnuiţi pot afla lucruri noi și extrem de interesante, datorate investigaţiilor şi documentării impresionante. Opiniile şi aprecierile autorului Ion Constantin, sunt dintre cele mai tranşante şi mai interesante în legătură cu evenimentele sau declaraţiile, legate de Basarabia și basarabenii din țară, din vremea regimului comunist, incluse în sumarul cărţii.
Un capitol extrem de interesant, atrage atenția și pare că este menit a acoperi un gol despre istoria din țară, de până la inființarea oficială în România, a Asociație Culturale Pro Basarabia și Bucovina, continuatoarea legitimă a cercurilor basarabene din perioada interbelică și mai apoi a Asociației Pro Basarabia și Bucovina, care funcționa semi-oficial în afara granițelor României încă de la data de 27 noiembrie 1950, când din initiativa diplomatului Nicolae Dianu este inființată la Paris, grupând o serie de personalități politice și culturale românesti aflate în exil ce militau pentru readucerea înapoi în granițele firești a teritoriilor răpite de sovietici în 1940, Basarabia și Nordul Bucovinei. Iată mai jos dezvăluirile reputatului istori Ion Constantin:
Nucleul semiclandestin al viitoarei Asociații Culturale Pro Basarabia și Bucovina
Deși atent supravegheați de Securitate, basarabenii din țară se bucurau în această perioadă (regimul Ceaușescu n.r.) de o orecare libertate de mișcare și de organizare a unor reuniuni cu caracter privat și neoficial, în cadrul cărora erau discutate diverse probleme pe teme cultural-istorice. Cel mai proeminent dintre liderii basarabeni era fostul vicepreședinte și președinte al Sfatului Țării, Pantelimon Halippa (1883-1979), care a acționat cu consecvență pentru a menține „focul viu” privind cauza națională în problema Moldovei de Răsărit.
La începutul anilor 1970, problema succesiunii, la conducerea neoficială a basarabenilor, a fost discutată în mai multe rânduri, în cele din urmă impunându-se candidatura pentru o asemenea poziţie a fiului lui Pantelimon Halippa: Nicolae Radu Pan Halippa.
Concluzia Securităţii era clară: Nicolae Radu Halippa este „omul care, după ce tatăl său va deceda, va rămâne cea mai importantă figură a basarabenilor şi de sfatul său vor ţine cont în acţiunile lor, atât basarabenii din țară, cât şi cei din străinătate”. O previziune, care, trebuie să recunoaştem, nu era lipsită de temei, având în vedere evoluţiile ulterioare şi mai ales, rolul pe care cel în cauză îl va juca în cadrul mişcării naţionale a basarabenilor, ca preşedinte al Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, după căderea regimului comunist din tară. În ultimii ani de viaţă, Pan Halippa milita pentru o „organizaţie unită, care să fie capabilă să facă ceva, atunci cand cineva le-ar fi cerut concursul”.
El ar fi vrut ca această organizaţie a unioniştilor „să fie înregistrată oficial şi să acţioneze legal, nu clandestin”. Visul lui Halippa mergea, însă, prea departe, iar autorităţile nu erau dispuse să accepte funcţionarea într-o formă legalizată a unei asemenea organizaţii. Nu e mai puţin adevărat că, într-o formă nerecunoscută oficial, şi atent monitorizată de Securitate, o asemenea organizaţie activa semiclandestin, aceasta fiind practic nucleul din ţară care va pune bazele viitoarei Asociaţii Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, creată după 1990.
Sub lupa monitorizării atente a serviciilor secrete sovietice
Manifestarile liderilor basarabeni din ţară, atât cât erau ele tolerate de regim, se aflau sub lupa monitorizării atente a Ambasadei şi serviciilor secrete sovietice. Aşa cum rezultă din documente intrate de curând în circuitul public, Moscova era sistematic informată în legătură cu aceste acţiuni, care erau apoi vehement criticate de conducerea comuniştilor din RSSM:
Ivan Bodiul(în centru imaginii) anii 80 Chisinau
„În acelaşi scop şovin faţă de Moldova, se revoltă primul secretar al PCM, I. Bodiul, în România a fost permisă activitatea antisovietică liberă a celor care au fugit din fosta Basarabie odată cu eliberarea acesteia în 1940, precum şi după zdrobirea trupelor române în 1944, liderilor organizaţiilor contrarevoluţionare, naţionaliste, a membrilor partidelor fasciste şi profasciste, a chiaburilor şi a altor duşmani ai Puterii Sovietice, care au fugit din Basarabia în timpul eliberării ei în anul 1940, precum şi după izgonirea trupelor române în anul 1944. Acum, aceste elemente reacţionare scriu şi editează memorii, cauta să se întâlnească cu cetăţenii noştri care vizitează România, încearcă să recruteze părtaşi de idei şi să-i înveţe cum sä acţioneze ca să semene nemulţumire faţă de politica nationalistă promovată în Moldova, îi îndeamnă să susţină, după cum se exprimă ei, spiritul naţiunii române în Basarabia» şi să creeze în mijlocul poporului stări de spirit proromâne. În scopuri provocatoare, ei declară că. România a pus în fața ONU problema restituirii Basarabiei şi chipurile, această abordare a beneficiat de o susţinere activă din partea opiniei publice Internaţionale. Pentru că în timpul plebiscitului poporul basarabean să nu se pomeneasca minoritate, spun ei, el trebuie să se împotrivească «rusificării Moldovei»”
Istoria Asociației Culturale Pro Basarbia și Bucovina de până la 11 ianuarie 1990, anul înființării oficiale în România
Asociatia a fost infiintata la Paris la data de 27 noiembrie 1950 din initiativa diplomatului Nicolae Dianu, care grupând o serie de personalitati politice si culturale românesti aflate în exil au pus bazele asociatiei. Participant ca voluntar în Primul Razboi Mondial, Dianu s-a remarcat ulterior în cariera diplomatica, functionând ca ministru plenipotentiar la Ambasada României de la Moscova, iar din anul 1938 la legatia de la Haga. Cedarile teritoriale românesti din anul 1940, îi provoaca o mare durere si totodata îl aduce într-un conflict deschis cu seful statului – Regele Carol al II-lea. Se înroleaza ca voluntar în razboiul pentru dezrobirea Basarabiei si Nordului Bucovinei. În anul 1942 paraseste tara si întreaga sa activitate este concentrata pe problema Basarabiei si a Bucovinei ocupate.
Prin raportul intitulat La principale revendication de la Roumanie devant la Conference de la Paix, – Bassarabie et Bucovine de Nord – Paris, 1946, înaintat presedintelui Natiunilor Unite si prin toate actiunile sale, diplomatul român a reusit sa mentina atentia guvernantilor occidentali si opiniei publice asupra problemei Basarabiei si Nordului Bucovinei.
În anul 1955 publica brosura Pro Basarabia, fapt care a adus interdictia de functionare în Franta, pentru asociatie.
Datorita situatiei sediul este mutat la Bruxelles, unde era deja o filiala, iar din anul 1961, asociatia este condusa de d-na. Maria-Valerie Abras.
Dupa moartea lui Nicolae Dianu (1966), asociatia intra într-un con de umbra din care va fi scoasa abia în anul 1976, de catre Nicolae Lupan. Sub numele de Asociatia Mondiala prin Corespondenta Pro Basarabia si Bucovina, va atrage membri din 25 de tari de pe toate continentele. Nici basarabenii si bucovinenii refugiati în tara nu au ramas indiferenti la soarta tinuturilor de bastina ocupate samavolnic. Reuniti în cercul basarabenilor si cercul bucovinenilor, iar mai târziu în cadrul Studioului de Istorie Nicolae Iorga, ei aveau sa apere, cu mari riscuri în acea epoca de dictatura comunista, adevarata istorie a poporului român.
Dupa evenimentele din decembrie 1989, dornici sa continue lupta pentru idealul reîntregirii neamului, s-au constituit la nivelul întregii tari, asociatii culturale care aveau drept scop al fiintarii organizarea de activitati culturale prin care militau pentru reîntregirea granitelor României Mari, în hotarele stabilite la Conferinta de Pace de la Paris, desfasurata dupa Primul Razboi Mondial. Una dintre aceste noi organizatii nationale avea sa fie Asociatia Culturala „Pro Basarabia si Bucovina”, constituita la Bucuresti în 11 ianuarie 1990, membrii fondatori fiind, în marea lor majoritate, români originari din stravechile provincii istorice, Basarabia si Bucovina.
În scurt timp, la nivelul întregii țări aveau sa se înfiinteze filiale ale Asociației centrale. Sunt înființAsociaate 150 de filiale în localitati din tara, din Basarabia si Nordul Bucovinei. Președinte este ales Nicolae Lupan, care conducea si Asociația Mondială cu acelasi nume, ce îsi avea sediul la Paris.
Încercarea, din partea unui grup din conducere, de a transforma asociatia într-un partid politic, va aduce schimbarea presedintelui, în persoana lui Nicolae Radu Halippa, dar si destabilizarea asociatiei, prin dizolvarea unor filiale. În prezent, asociatia numara 27 de filiale active în tara si trei în Basarabia.
Conducerea asociatiei este exercitata, conform statutului, de un Consiliu National, format din: presedinte, presedinte executiv, prim-vicepresedinte, trei vicepresedinti, secretar general si secretar adjunct, casier si un numar de 17 membri.
,
La Arad, inima românească a bătut pentru Basarabia, la celebrarea celor 99 de ani de la Unirea cu Țara Mamă
Centrul Municipal de Cultură Arad, Centrul Cultural Județean Arad și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina – Filiala „Vasile Stroescu” Arad au organizat pe 27 martie a.c. o manifestare de suflet, prin care au celebrat 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Centrului Municipal de Cultură a transmis prinr-un comunicat de presă că evenimentul „este organizat în contextul în care la nivel național, încă de anul trecut se pregătește aniversarea centenarului Marii Uniri de la 1918. Anul 2018 marchează așadar o sută de ani de existență a României moderne. Rând pe rând, la 27 martie, la 28 noiembrie și la 1 decembrie 1918, provinciile istorice Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au alipit Regatului României, prin voința manifestată democratic de majoritatea locuitorilor. Având în vedere rolul istoric determinant al orașului Arad în înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, Arad, Întâiul oraș al Unirii se reafirmă ca generic în acest moment binevenit, în care este necesar a fi reidentificate și reafirmate resorturile istorice și culturale ale Aradului”
Mihut Teodor Președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina – Filiala „Vasile Stroescu” Arad:
„Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala „ Vasile Stroiescu ” Arad, are deosebita placere de a va invita la evenimentul dedicat aniversării a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României care va avea loc în data de 27 martie 2017 la Sala Regele Ferdinand a Primăriei Arad, începând cu ora 13.00 / Prezența dumneavoastră la acest eveniment ne-ar onora.”
Evenimenul închinat Basarabiei a debutat cu o slujbă religioasă la Căminul de fete de pe strada Mihai Eminescu, clădire ridicată din banii donați de Vasile Stroescu, boierul basarbean care a cheltuit o avere comparabila cu cea a fondului Gojdu pentru emanciparea românilor din Transilvania. Cu unun an în urmă, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina – Filiala „Vasile Stroescu” Arad prin președintele Teodor Mihuț au realizat o reparație morală față memoria boierului basarabean, punând pe zidul edificiului o placă comemorativă care să amintească de contribuția lui Vasile Stroescu.
Placa Comemorativa „Vasile Stroescu” la Arad pe Clădirea fostului Cămin de fete. 27 martie 2016. În imagine, de la stanga la dreapta, Marian Clenciu – președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), Maria Mihuț și Teodor Mihuț președinte Filiala „Vasile Stroescu” Arad ACPBB
Evenimentul dedicat marcării celor 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a continuat de la ora ora 13 în Sala Regele Ferdinand a Primăriei va unde s-a ținut un simpozion istoric și un recital al Cenaclului AD. Foto: Calin Bibart Viceprimar la Primaria Municipiului Arad
,
„Basarabia – soră de dor” O emoționantă manifestare la Vatra Dornei dedicată împlinirii a 99 de ani de când Sfatul Țării din Basarabia a votat unirea cu România. Reflexii asupra condițiilor externe și interne nefavorabile Reunificării
La 27 martie 2017 s-au împlinit 99 de ani de când Sfatul Țării din Basarabia, președinte Ion Inculeț, vota unirea cu România ”de-a pururi și totdeauna” în ”puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor”, după cum specifică Actul Unirii, în care se precizau și hotarele acestui ținut, stăpânit de Imperiul Țarist vreme de peste 100 de ani.
Unirea aceasta, un act firesc, a durat doar 22 de ani, prin Ultimatumul din 1940, pământul dintre Prut și Nistru, parte din străvechea Moldovă a lui Ștefan cel Mare, a fost ocupat de Uniunea Sovietică, devenind R.S.S. Moldovenească și mai pierzând ulterior o parte din nord – Hotinul – și una din sud formată din trei raioane, în favoarea Ucrainei. Aceasta a fost istoria pe care nu trebuie să o uităm, pentru că pasul făcut în 27 martie de către basarabeni a fost unul uriaș spre întregirea României.
O emoționantă manifestare dedicată acestui moment istoric s-a desfășurat la Casa de Cultură ”Platon Pardău” din Vatra Dornei, în organizarea Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a Bibliotecii Municipale ”G. T. Kirileanu” și a instituției gazdă. Istoria acestui vechi ținut românesc, devenirea sa în timp, s-a conturat din intervenția prof. Jenica Romanică, vicepreședinte a Arboroasei, care s-a referit la opiniile ziaristului Mihai Eminescu despre Basarabia, reieșite din trei articole publicate în ziarul ”Timpul” în 1878.
Eminescu și Basarabia
Eminescu sublinia că acest ținut este pomenit de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, că a fost mereu disputat între ruși și otomani și că în 1812, rușii au ocupat Basarabia ”nu cu sabia ci prin fraudă”. Prof. Romanică a mai remarcat ”Eminescu a fost marcat de situația românilor în general, pe care a prezentat-o dur, dar în spiritul adevărului și această atitudine i-a cășunat”. Bibliotecar coord. Nicoleta Todașcă a prezentat o hartă a ținutului așa cum este în prezent și a completat aspectele desprinse din publicistica lui Eminescu cu cele din lirica sa, ilustrând cu fragmente din poezia ”La arme”.
Referiri la istoria Basarabiei, la acest teritoriu pierdut pentru a doua oară în cel de-Al Doilea Război Mondial a făcut, cu pertinența cunoscută, prof. Victoria Ostaficiuc. „În perioada ce a urmat s-a dus o intensă politică de deznaționalizare. Poporul a fost dus în imperiile de gheață ale Siberiei, intelectualitatea a fost decimată. S-a revenit foarte greu din această situație, s-au ridicat alți intelectuali, în special artiști care au militat pentru românism, dar a căror soartă s-a frânt ciudat ˂în accidente˃ (spre exemplu șoții Teodorovici, GrigoreVieru, ș.a.)” a subliniat distinsa vorbitoare.
Idealul reîntregirii este unul îndepărtat
Prof. Ostaficiuc s-a referit la situația prezentă acum în Republica Moldova, precizând că idealul reîntregirii este unul îndepărtat date fiind condițiile externe și interne nefavorabile, cunoscută fiind atitudinea pro-rusă a actualului președinte al republicii.
O interesantă carte despre acest ținut intitulată ”Basarabia de altădată (cu imagini de zi)”, o antologie de texte alcătuită de Liviu Papuc și Olga Iordache, apărută de curând la editura Alfa, a fost prezentată de col. (r.) Ioan Abutnăriței. Urmărind un fir cronologic, volumul își propune să reliefeze o ”minimă și superficială evoluție/ devenire istorică a locurilor străbătute” (din ”Cuvântul însoțitor” al antologatorilor). Vorbitorul a considerat că volumul corespunde nevoii de a se vorbi despre Basarabia interbelică, incluzând note de călătorie, vizite realizate în acest ținut de diverse personalități, care au evidențiat starea școlii, a bisericii, a infrastructurii slab dezvoltate, a societății în general și au prezentat vestitele cetăți medievale și frumusețea naturală a acestui ținut. Foarte multe articole selectate de antologatori din ziarele și revistele vremii se referă la Nistru ”granița noastră și a civilizației europene”, iar concluzia generală care se desprinde din volum este că sentimentul național s-a păstrat mai ales la sat.
Un frumos poem propriu intitulat ”Basarabia” a recitat Gruia Ungurian, iar elevii de la școlile gimnaziale au recitat versuri din poeți basarabeni. Îndrumați de prof. Alina Leonte Dupu, Andra Roxana Persic, Cosmina Beșliu, Larisa Ionela Buzilă, Raluca Lungoci, Alexia Strugaru, Ștefan Nicolae Morariu și Victor Teodor Chriac de la Școala Gimnazială Nr. 4 au selectat versuri din poeții Ion Vatamanu, Mihail Ion Ciubotaru și Grigore Vieru. Miruna Buculei și Georgiana Alupei, de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumate de prof. Otilia Nilaș au recitat poeme semnate de Grigore Vieru și Vlad Pârâu. Pasionat cercetător în domeniul istoriei, Paul Brașcanu a prezentat un set de fotografii sugestive din perioada 1834 – 1940, ilustrând acest ținut (imagini din orașe și sate, figuri de țărani, vizite ale membrilor Casei Regale, ș. a.).
Am reascultat câteva dintre cele mai emoționante cântece interpretate de soții Doina și Ion Aldea Teodorovici: Răsai, Reaprinde-ți candela, Maluri de Prut. Cu acest prilej, biblioteca municipală a realizat o expoziție de carte intitulată ”Unirea Basarabiei cu patria istorică – un pas spre Marea Unire”.
Demersurile noastre își propun cunoașterea și respectarea adevărului istoric, omagierea înaintașilor care au luptat și s-au sacrificat pentru idealuri nobile.
Foto.: Paul Brașcan
Pentru romaniabreakingnews.ro Paraschiva Abutnăriţei – Președinte Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala „Arboroasa” Vatra Dornei
,
Eveniment: 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României
Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD1
Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD2
Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD3
Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD4
Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD5
Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD6
Actualizare video Live Facebook RBN Press
La 27 martie 2017 se împlinesc 99 de ani de când Sfatul Țării a votat la Chișinău, Unirea Basarabiei cu România. Unirea s-a făcut în condiţii deosebit de grele. Aprilie 1917 a fost în Rusia, luna conflictelor armate și a mișcărilor de masă revendicative. În acest timp, Basarabia a organizat pe 6 şi 7 aprilie 1917, un congres general al cooperativelor săteşti care au cerut printr-o moţiune autonomia administrativă. În data de 18 aprilie pe (stil vechi) la Odessa, aproximativ 10.000 de soldaţi moldoveni au cerut autonomia politică pentru Basarabia şi dreptul de a se organiza în cohorte. Apoi congresul preoţimii basarabene va cere pe 19 şi 20 aprilie la Chişinău alegerea unui mitropolit român, convocarea unei adunări naţionale şi constituirea unui „Înalt Sfat”, cu atribuţii legislative şi executive. Basarabia a decis să se unească cu România într-o zi astrală de marţi, 27 martie. Atunci, nimeni n-a crezut că timpul va aduce mai multe ceasuri rele pentru această provincie istorică românească. Miercuri, 28 martie 1918, ziarul „România Nouă”, apărut la Chişinău, cu un titlul entuziast: „Basarabia s-a unit cu Ţara-Mamă” conţinutul paginilor sale era epocal… se scriau pagini de istorie:
„Ziua de 27 martie 1918 este pentru Basarabia ziua Dreptăţii celei mari. În această zi, Istoria a reparat marea nelegiuire săvârşită la 12 maiu 1812, când trupul Moldovei a fost frânt în două şi partea ei dintre Prut şi Nistru a fost dată pe mâini stră- ine cari au vrut să o sugrume. Dumnezeul neamurilor ne-a supus timp de sute de ani la încercări grele, astăzi El îşi întoarce mila sa spre noi” scriau ziariștii români/moldoveni sub conducerea lui Onisifor Ghibu
În spiritul recunoştinţei față de realizările fruntașilor din „Sfatul Țării”, un eveniment cu adevărat emblematic este organizat în Parlamentul României la inițiativa Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina și a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din cadrul Cameri Deputaților, „Sărbătoare Națională: 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”. Conform comunicatului organizatorilor, redat mai jos integral, festivitatea va fi urmată de dezbaterea „Prezentul și viitorul unui spațiu românesc”
„Aniversarea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România în Parlamentul României, când în ziua astrală din 27 martie 1918, deputații Sfatului Țării Republicii Democratice Moldovenești au votat Unirea cu Patria – Mamă pentru TOTDEAUNA, este un semn că lupta pentru Reîntregirea Neamului și a Țării nu s-a pierdut în vâltoarea timpurilor care au trecut peste noi.” se mai arată în comunicatul Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina
Redacția RBN Press reamintește că în data de 15 martie 2017, Camera Deputaților a votat proiectul de lege conform căruia ziua de 27 martie – ziua Unirii României cu Basarabia devine zi de sărbătoare națională. Proiectul de lege inițiat de deputatul PMP Eugen Tomac a fost adoptat cu 260 de voturi „pentru” și un vot „împotriva”. (
„Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului roman. Atunci, după 106 de ani de ocupație țaristă, Basarabia a revenit în granițele ei firești, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. Este obligația noastră, a celor care astăzi răspundem în fața românilor, de a demonstra că prețuim valorile românești de veacuri și pe cei care ni le-au lăsat moștenire. Uitarea eroilor neamului românesc, uitarea istoriei este totuna cu trădarea”, a precizat Tomac, in expunerea de motive.
Eveniment 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României Comunicat de presă al Asociației Culturale
Pro Basarabia și Bucovina
Motto
„Să nu fim paraziții unei glorii desuete. Să nu mai vorbim de idealuri și să edificăm istoria propriei noastre identități” Emil CIORAN
Preambul
La 28 mai 1917, la Chișinău, într-o vreme când cei ce se declarau români patrioți în Gubernia Basarabia, adepții Mării Uniri, trebuiau să aibe un curaj care se confunda uneori cu jertfa supremă. Printre ei, Alexei Mateevici, cel care a plămădit cea mai frumoasă odă închinată graiului românesc, poezia Limba Noastră, azi, imn de stat al Republicii Moldova, proclama la primul congres al învăţătorilor moldoveni într-o admirabilă alocuţiune: „Suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele popor român, aşezat în România, Transilvania, Bucovina. Frații noștri își zic români. Așa să ne zicem și noi. “(…) „Trebuie să ştim că suntem români. Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi. Să-i luminăm pe toţi cu lumină dreaptă… N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut”.Aproape un an mai târziu, pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat la Chișinău, Unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Recunoașterea azi, a existenței „unui stat românesc independent, pe teritoriile anexate cu forța în urma înțelegerilor secrete dintre Hitler și Stalin, stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop”, reprezintă „un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român”, așa cum este menționat în Declarația Guvernului României de recunoaștere a independenței Republicii Moldova din 27 august 1991, nu a putut genera până în prezent un consens național și o strategie adecvată menită a înlătura nedreptățile ISTORIEI.
Pentru apropierea românilor de pe ambele maluri ale Prutului sau realizat și cu siguranță se vor mai realiza cu mult efort apropierea culturală dar și economică. Poate că nu este mult sau suficient, însă indiferent de situații și posibilități, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina a fost, este și va fi mereu implicată din plin în acest teribil efort de a susține și oferi conținut Idealului Reîntregirii Națiunii Române.
În spiritul recunoştinţei față de realizările înaintașilor și ca o încununare simbolică a acestor eforturi, la inițiativa președintelui Consiliului Național al ASOCIAȚIEI CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA, domnul Marian CLENCIU și a
președintelui Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a CAMEREI DEPUTAȚILOR, domnul Constantin CODREANU, se organizează la PARLAMENTUL ROMÂNIEI în data de 27 martie 2017, sărbătorirea celor 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Festivitatea va fi urmată de dezbaterea Prezentul și viitorul unui spațiu românescAniversarea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România în Parlamentul României, când în ziua astrală din 27 martie 1918, deputații Sfatului Țării Republicii Democratice Moldovenești au votat Unirea cu Patria – Mamă pentru TOTDEAUNA, este un semn că lupta pentru Reîntregirea Neamului și a Țării nu s-a pierdut în vâltoarea timpurilor care au trecut peste noi.
Participanți și invitați speciali la acest moment simbolic de mare însemnătate, sunt reprezentanții Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din cadrul Camerei Deputaţilor, membrii Consiliului Național împreună cu președinți de filiale ai Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), reprezentanți ai unor partide politice unioniste din Republica Moldova, asociații culturale și instituţii de învățământ din România, Republica Moldova și Ucraina, precum și primari români care s-au alăturat acțiunilor de „înfrățire” cu localități din Republica Moldova și Ucraina, inițiate de ACPBB. Coorganizator al dezbaterii este Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Fundația România de Mâine – Universitatea Spiru Haret, Universitatea Tehnică a Moldovei – Chișinău, Asociația
Profesională de Geografie Ecologie și Turism – Destin Geografic, Organizația Studenților Basarabeni – OSB București, Asociația Studenților și Elevilor Basarabeni – ASEB, Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți, Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Iași, Asociația Culturală LA NOI LA ROMÂNI și Societatea Culturală APOLLON – ROMÂNIA.
Parteneri media: ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN PRESS, OPINIA NAȚIONALĂ, TV-H, Real TV CERNĂUȚI, Radio 7, Revista Cronici Bucovinene, Revista Mesager Bucovinean, Revista de Cultură Artă și Civilizație Apollon.
Locul desfăşurării: Palatul Parlamentului României, Corp B2, Intrarea S2, etaj 1, Sala 3, latura „Izvor” a Palatului. Luni, 27 martie 2017, ora 15.00.
Publicat de Dorian Theodor CLENCIU – romaniabreakingnews.ro
,
EXPOZIȚIE DE FOTOGRAFIE – MASACRUL DE LA FÂNTÂNA ALBĂ BUCOVINA – Istoria unei zile negre din Istoria Neamului Românesc 1 Aprilie 1941
INSTITUTUL FRAȚII GOLESCU pentru românii din străinătate și UNIVERSITATEA BUCUREȘTI în parteneriat cu ASOCIAȚIA CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA și ASOCIAȚIA EUROPEANĂ DE STUDII GEOPOLITICE ȘI STRATEGICE „GH. I. BRĂTIANU” vă invită la EXPOZIȚIA DE FOTOGRAFIE MASACRUL DE LA FÂNTÂNA ALBĂ BUCOVINA – Istoria unei zile negre din Istoria Neamului Românesc 1 Aprilie 1941 la Fântâna Albă, pe pământ românesc răpit de sovietici
Eveniment este dedicat Zilei Naționale de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.
VERNISAJ: MIERCURI, 29 MARTIE 2017, ORA 14:00
Expoziția se desfășoară în perioada 29 MARTIE – 12 APRILIE, 2017 la Universitatea Bucuresti, Facultatea de istorie, etajul I (Decanat), Acces prin Bulevardul Regina Elisabeta 4-12, București.
În 1940, România a fost forțată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu locuit de peste 3 milioane de locuitori, în urma ultimatumului primit în luna iunie a aceluiași an. Imediat ce administrația și armata română au fost evacuate, trupele din Armata Roșie și NKVD au ocupat teritoriul. Multe familii au fost luate prin surprindere de această desfășurare rapidă a evenimentelor cu membri de ambele părți ale noii granițe. În această situație mulți dintre ei au încercat să se reunească cu familiile trecând granița în mod legal sau, dacă nu era posibil, ilegal. Conform datelor oficiale sovietice, în zona patrulată de Unitatea 97 de grăniceri sovietici, 471 de persoane au trecut granița ilegal din zonele Hliboca, Herța, Putila și Storojineț. Zona acestei unități era pe o distanță de 7.5 km la sud de Cernăuți.
Din zonele mai îndepărtate, Vășcăuți, Zastavna, Noua-Suliță, Sadagura și Cernăuți-rurală, 628 de persoane au trecut granița pentru a se refugia în România. Acest fenomen a fost prezent în toate grupurile sociale și etnice din teritoriile ocupate. În primul an de ocupație sovietică, estimările ucrainene dau ca cifră un număr de peste 7.000 de refugiați în România, dar acest număr ar putea fi mult mai mare.
Autoritățile sovietice au reacționat în două moduri: în primul rând au întărit patrularea granițelor, în al doilea rând au făcut liste cu familiile care aveau rude și în România și declarându-le trădători de țară și deportându-le la muncă forțată. Listele unității 97 de patrulare numărau la 1 ianuarie 1941 1.085 de persoane. Listele altor localități includeau numele a peste 1.294 de persoane (la 7 decembrie 1940). Din acest moment au început să fie considerate trădătoare de țară chiar și persoanele care erau doar bănuite că ar avea intenții să fugă în România.
La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniței în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia.
După masacru răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul.
Câțiva, „mai norocoși”, au fost arestați de NKVD din Hliboca (Adâncata) și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var.
,
Hai despre copilărie să vorbim… „Pro Basarabia și Bucovina” Vatra Dornei, un omagiu împăratului poveștilor, Ion Creangă
Ziua de 1 martie a adus și dornenilor mult soare și gingășia nelipsiților ghiocei care vestesc primăvara, dar și nedisimulată bucurie pentru cei care au fost prezenți la Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu” pentru a-l sărbători pe nemuritorul Ion Creangă.
Elevii clasei întâi A de la Școala Gimnazială Nr. 4, mai frumoși ca niște ghiocei, fiind îmbrăcați în frumoase costume populare, conduși de învățătoarea Viorica Afloarei, organizatoare a manifestării împreună cu biblioteca, au fost principalii protagoniști ai întâmplărilor desprinse din minunata operă a hâtrului humuleștean. Din sala arhiplină i-au urmărit cu emoție părinții, frații mai mari, bunicii și membrii Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, colaborator fidel al bibliotecii.
Nicoleta Todașcă, bibliotecar coordonator a subliniat, în deschiderea manifestării, însemnătatea acestei zile pentru cultura română, zi în care s-a născut ”mărțișorul literaturii române”, cum mai este supranumit Ion Creangă și a prezentat expoziția de carte de autor și despre autor organizată cu acest prilej, sub genericul ”Ion Creangă – cel mai iubit povestitor”. Cu tactul pedagogic cunoscut, fiind și o foarte apreciată învățătoare, scriitoarea Anica Facina a susținut o lecție interactivă vizând cunoașterea operei scriitorului aniversat, pe parcursul căreia copiii au recunoscut cu bucurie titlurile vestitelor povești, au prezentat succint conținutul unora dintre ele, dovedind că iubesc lectura, că sunt fascinați de frumusețea operei nemuritoare a humuleșteanului, chiar dacă trăiesc în era digitală.
Concluzia propunătoarei acestui moment a venit de la sine: a fost nu un test, ci o invitație la lectură și la alegerea unor modele pozitive pe care le oferă această operă și, în general, operele literare valoroase. Am subliniat capacitatea operei lui Creangă de a fi transpusă dramatic și în versuri, datorită viziunii sale regizorale, mai ales în ”Amintiri din copilărie”, unde lumea este văzută ca un teatru vesel, așa fiind lumea copilăriei dintotdeauna.
Învățător Viorica Afloarei a semnalat momentul următor. ”Ne întâlnim în împărăția cărților pentru a aduce un omagiu ˂împăratului poveștilor˃, făcând o călătorie în timp și în spațiu prin opera lui Ion Creangă”. Programul artistic realizat de talentații elevi ai învățătoarei Afloarei a debutat cu poezia intitulată ”La Humulești”, recitată de Alexandra și Vladimir Vasiluț. Un ”mărțișor literar” dedicat lui Ion Creangă, autor Anica Facina, a fost interpretat de Teodora, Adelina, Cosmin, Ana, Andrei, Alexandru, Ionuț, David. Au urmat Diana, Olivia, Darius, Tavi, Raluca, Cosmin, Nicoleta, care au ”transmis” o ”Scrisoare lui Ion Creangă”. Cu deosebit talent, Sara Moroșan a recitat o versiune lirică a ”Caprei cu trei iezi”, iar Lucas Rîpan, Răzvan Țabrea, Eduard Niculiță și Mihai Carpea au fost protagoniștii scenetei ”Pupăza din tei”. Toată clasa a interpretat cu bucurie cupletul atât de vesel și arhicunoscut. O altă ”scrisoare” care exprimă dorul de marele povestitor a fost interpretată de Amalia, Eva și Rareș, iar Rebeca ne-a amintit de pățania cu cireșele și jocul mâțelor cu motocei. Prezentarea scenetei ”Ursul păcălit de vulpe” a fost o revărsare de ingeniozitate – în costume și recuzită – și de talent din partea micilor artiști Cristiana Macovei, Andrei Cojocaru, Ștefan Gavriluț și Andrei Frățiloiu.
Toți participanții au trăit clipe de încântare generate de reușita manifestării și de opera marelui povestitor care a emoționat generații de copii, dar și de maturi și care va rămâne o valoare certă a literaturii române.
Pentru romaniabreakingnews.ro, autor – Paraschiva Abutnăriţei / Foto: Simona Iftimuţ
