ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina"

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina

,

Video Live 16 februarie 2017, începând cu ora 18.00, ora Bucureștiului. Link direct către canalul  ROMANIA BREAKING NEWS – Live! După încheierea transmisiei Live, înregistrarea HD a evenimentului va putea fi vizionată pe canalul Youtube România Breaking News RBN Press  https://www.youtube.com/channel/UCKlCpC9KLd3wR-ZNtbf2Drg
USTREAM RBN PRESS / *UTILIZATI OPTIUNEA REFRESH (REINCARCARE) A PAGINII IN CAZ DE INTRERUPERE A REDĂRII IMAGINII.

Pentru vizualizarea transmisiei dați click aici:

http://www.ustream.tv/channel/22116070

Utilizați opțiunea REFRESH (reîncărcare) a paginii în caz de întrerupere a redării imaginii.

Preotul Vasile Țepordei s-a născut la data de 5 februarie 1908, în sudul Basarabiei, comuna Cârpești, județul Cahul. Un neam de răzeși, din timpul lui Ștefan cel Mare. A absolvit ca premiant Facultatea de Teologie din Chișinău, s-a dedicat învățământului. A profesat la diverse licee de tradiție din oraș. El este cel care a editat și a condus revistele „Raza” și „Basarabia” din timpul României Mari, prin care s-a menținut vie, o profundă și luminoasă spiritualitate printre românii basarabeni. A făcut misionarism prin gazetărie, întreținând vie flacăra românismului, față de intențiile Moscovei de a deznaționaliza românii din Basarabia. În fatidicul an 1941, după retragerea administrației românești din Basarabia, preotul Țepordei s-a refugiat cu familia în București, iar mai târziu, a fost arestat și trecut prin toate beciurile, anchetele și torturile Securității comuniste din București.

La un interogatoriu foarte dur, la securitate, preotul Vasile Țepordei le-a răspuns anchetatorilor: „V-am spus tot ceea ce trebuia. Răspunsurile căutate le găsiți în colecțiile gazetelor „Raza” și „Basarabia”, pe care le-am condus opt ani. Acolo veți găsi și nume de oameni și ideile promovate. Sunt mândru de colaboratorii mei și de ideile respective. Basarabia este scumpă și sfântă, este a noastră și noi suntem ai ei”. În camera întunecoasă s-a lăsat liniștea. „M-au lăsat singur 3-4 ore, apoi a venit o femeie în uniformă, care mi-a ordonat apăsat: „Poți pleca!”. După câteva luni, duba m-aștepta la poartă. Am fost urcat cu forța în ea, fără să mi se spună nici un cuvânt. După vreo oră și jumătate de mers, a oprit. Am fost tras afară și dus cu forța în fața unui pluton de execuție. Am aflat mai târziu că fusesem dus în Pădurea Băneasa. Un ofițer scund, cu fața întunecată, mi se adresă: „Vezi plutonul din față? Dacă nici acum nu răspunzi la întrebările noastre, știi ce te așteaptă!”. „V-am spus tot ce s-a putut spune„, i-am răspuns. S-a apropiat de mine cu o cârpă neagră în mână. M-a legat la ochi și apoi a dat comanda de foc. Am auzit o rafală și am simțit sângele care se scurgea de undeva din zona pieptului. Mâinile îmi erau libere. M-am pipăit. Nu se întâmplase însă nimic grav. Ofițerul s-a repezit la mine, mi-a scos cârpa de la ochi înjurând, amenințându-i și țipând la militarii din pluton. Avea în mână o sticluță pe care era desenat un cap de mort. „Nemernicii te-au salvat, dar am să te nenorocesc eu pentru tot restul vieții”, mi-a zis și mi-a aruncat conținutul sticluței în ochi și pe față. În clipa aceea, mi-a albit părul. Când mi-am revenit, am deschis ochii. Vedeam! În sticlă fusese probabil apă cu sare și oțet”.

Rândurile de mai sus sunt doar un crâmpei din viața preotului Vasile Țepordei – Omul care a trăit și a suferit pentru întregirea neamului românesc.

În spiritul recunoștiinței și al datoriei, ca o pildă vie a valorilor și reperelor neamului românesc pentru generațiile de azi și de mâine, Protoieria 2 Capitală  – Parohia Mărcuța prin Preot Adrian MIRICĂ și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, organizează în ziua de joi, 16 februarie 2017, ora 18.00, la Centrul Cultural din cadrul Bisericii Mărcuța, o Seară Cultural – Duhovnicească din seria: MĂRTURISITORI AI NEAMULUI ROMÂNESC ȘI AI ORTODOXIEI DIN BASARABIA ȘI BUCOVINA. Moment dedicat cinstirii memoriei preotului Vasile Țepordei.

Vor conferenția Dr. Constantin CORNEANU – istoric, Dr. Ion CONSTANTIN – istoric, Dr. Gabriel MICU – diplomat, Marian CLENCIU – președinte ACPBB, Gabriela IELENICZ – istoric. Programul va cuprinde și un concert susținut de cantautorul Octavian MÎNDRUȚĂ. Evenimentul va fi transmis Live pe romaniabreakingnews.ro la data și ora din program.

Parteneri ai evenimentului sunt Asociația Culturală „LA NOI LA ROMÂNI”, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” și Institutul Frații Golescu pentru românii de pretutindeni. Parteneri media: România Breaking News – RBN Press, TRINITAS TV, Ziarul Lumina și TOC Press.

Pentru că a fost redactor la ziarul „Raza”, o adevărată crimă pentru organele sovietice, Vasile Țepordei a fost deportat în gulagul de la Inta, unde atrăit ani grei. Vasile Țepordei spunea că „în acea noapte de tristă amintire din Basarabia au fost deportați 300 de mii de suflete și că în 23-24 iunie trecut – 1941, urmau sa fie ridicate alte sute de mii, ca în 5 loturi avea să se lichideze moldovenii din Basarabia și dacă nu izbucnea războiul, planul s-ar fi executat întocmai și azi am fi avut o Basarabie pustie de tot ce-i suflet românesc”.Îsi revede satul natal abia după 50 de ani de pribegie forțată. Și nu-l mai recunoaște. Oamenii tinereții sale nu mai erau. Revenind la București își încarcă bateriile și începe să scrie. Îi plângea sufletul dupa Basarabia dragă și o venera ca pe o mamă: „Traiesc mai mult de 60 de ani în România, unde am gasit oameni buni ca pâinea caldă. În Basarabia am trait numai 34 de ani. Sunt buni frații români, sunt ospitalieri și apropiați sufletește. Totuși, sufletul basarabeanului este mai bun, mai blând, intri mai ușor în intimitatea lui… N-am să uit niciodată dragostea bunicii mele, care mă ocrotea de severitatea mamei mele. Îmi amintesc și azi cu câtă bunatate ne răspundeau bătrânii satului când îi întâlneam”

Preotul, martirul și scriitorul Vasile Țepordei, s-a stins la venerabila vârsta de 94 de ani la București. A publicat  sute de articole, note, cronici, recenzii în diferite ziare și reviste din Chișinău: ,,Luminătorul”, „Misionarul”,  “Studentul” (revista studenților teologi, director, 1930-1932), “Raza” (la început organ al Uniunii clerului ortodox din Basarabia, apoi organ independent de luptă și atitudine Românească”, director între 1938-1944), “Basarabia” București (1941 – 1944), redactor la –“Zorile”, “Viața Basarabiei”,   “Gazeta Basarabiei”,   “Calendarul” – București ș.a. A publicat diferite broșuri, precum și lucrările: Preotul poet Alex Mateevici, Chișinău, 1937, 101 p. și Amintiri din Gulag, București, 1992, 176 p.

Dorian Theodor CLENCIUromaniabreakingnews.ro

,

INSTITUTUL FRAȚII GOLESCU pentru românii din străinătate, ASOCIAȚIA CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA, ASOCIAȚIA EUROPEANĂ DE STUDII GEOPOLITICE ȘI STRATEGICE „Gheorghe I. Brătianu”, organizează marți, 31 ianuarie 2017, ora 18:00, la CLUBUL ȚĂRANULUI ROMÂN, evenimentul dedicat personalității lui Nichita Smochină, o evocare din seria „OAMENII TRANSNISTRIEI”.

Invitați:Dr. Constantin CORNEANU, ISTORIC, Dr. Dorin LOZOVEANU, GEOGRAF, Moderator: Dr.Mihai NICOLAE

Evenimentul va putea fi urmărit Live (marți, 31 ianuarie 2017, ora 18:00 ) pe romaniabreakingnews.ro partener media. Informații suplimentare la tel: 0721 242 932

http://www.ustream.tv/channel/5ZCzYjPq3GP

Nichita Smochină a fost, fără îndoială, cea mai importantă personalitate a românilor din Transnistria. În același timp, destinul său a fost marcat de tensiunea tragică a românilor rămași la est de Nistru. S-a născut pe data de 14 martie 1894 la Corjova, pe atunci gubernia Herson. Lupta în armata imperială, primind chiar înaltă distincție „Crucea Sfântului Gheorghe”. Este înnobilat de țarul Nicolae al II-lea. În mai 1917 participă la „Congresul popoarelor neruse din Caucaz”, susținând independența Georgiei. La Petrograd discută cu Lenin despre autodeterminarea popoarelor. În decembrie 1917 organizează împreună cu Gheorghe Mare, la Tiraspol „Congresul moldovenilor transnistreni”, pronunțându-se pentru unire națională. În 1918 îl găsim în Rada ucrainiana, opunându-se anexării Basarabiei de către Ucraina. De frica represaliilor se refugiază în țară, trecând peste apa înghețată a Nistrului. În ianuarie 1921 inițiază ” Comitetul de ajutorare a românilor de peste Nistru”. Între anii 1930-1934, aflat la Paris pentru studii doctorale desfășoară o amplă campanie informativă în favoarea neamului său, dar și a celorlalte popoare captive în U.R.S.S. E urmărit de agenții sovietici. Participă la activitatea „Comisiei minorităților” din cadrul Ligii Națiunilor. În 1933 pledează pentru admiterea comitetului refugiaților moldoveni din U.R.S.S. în ” Comisia internațională Nansen”. În paralel cu activitatea politică desfășoară o vastă activitate de cercetare istorică și antropologică. În țară, îi solicită regelui Carol al II-lea să nu cedeze Basarabia fără luptă. Ion Antonescu îl propune în „Biroul Păcii”. În 1942 devine membru de onoare al Academiei Române. După intrarea armatei roșii în țară este declarat dușman al sovietelor.

Live începînd cu ora 18.00, ora Bucureștiului
Webcast

,

IN MEMORIAM Nicolae Lupan

Urmasi demn al razesilor, original de pe meleagurile  judetului Hotin(născut în anul 1921 în satul Cepălăuți), filologul, publicistul, dar mai presus de orice, patriotul român NICOLAE LUPAN, s-a ”alăturat” recent (24 ianuarie 2017) pleiadei de patrioți români basarabenicare s-au mutat la cele veșnice.

Combatant pe câmpul de luptădin Moldova, Ardeal și Ungaria), iar mai târziu cu condeiul și slova (în calitate de redactor la ziarul Bucovina Sovietică, Radiodifuziunea Română din Cernăuți, apoi redactor la Televiziunea  Republicană și la postul de radio Luceafărul din Chișinău), Nicolae Lupan s-a angajat plenar în apărarea teritoriilor și ființei românești. Acuzat de”naționalism românesc„și ”propagarea culturii occidentale”, în anul 1974 va fi expulzat de pe pământul său natal.La Bruxelles, apoi la Paris,unde a trăit până la sfârșitul vieții,întreaga sa activitatea s-a axat pe problematica teritoriilor românești aflate sub ocupație străină – Basarabia, Nordul Bucovinei,Ținutul Herța.Mii de articole, reportaje,interviuri, studii, cărți  publicate în limbile romănă, franceză,engleză și rusă, în reviste din occident, precum și sutele de emisiuni de la posturile de radio Europa Liberă, BBC,Vocea Americii,etc.au adus în atenția opiniei publice situațiadin teritoriile românești înstrăinate.

Poate una dintre cele mai importanterealizări înfăptuite  a constituit-o reactivarea,la Paris în anul 1975, a  Asociației Mondiale Pro Basarabia și Bucovina(organizație înființată de diplomatul patriot român Nicole Dianu, in anul 1950). La inițiativa sa, în anul 1990,un grup de basarabeni, aveau să pună bazele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina.

Prezent în țară, în fiecarea an, la manifestările organizate de Asociație cu prilejul zilei de 27 Martie, în intervențiile sale, Nicolae Lupan,un bun cunoscător al realităților politice și sociale de dincolo și dincoace de Prut, făcea o dură dar pertinentă analiză a situației.

La adunarea din martie 2016, desfășurată într-una din sălile Senatului României, prin cuvintele și  glasul patriotului nonagenar, au răsunat strigătele de jale ale milioanelor de români uciși sau deportați din ținuturile românești ocupate, ale soldaților care s-au jertfit pentru apărarea gliei străbune, ale refugiaților în cele patru zări, ale celor care încă sunt înstrăinați de Patria Mamă…..

Video:

Iar dacă în viața pământească aprigul luptător lansa avertismentul ”Blestemați să fie acei care dintr-o țară au făcut și mai fac două”,în viața cea cerească, se roagă pentru poporul său,precum Regele David” Scoală Doamne, mântuiește-mă, Dumnezeul meu,că Tu ai bătut pe toți cei ce mă vrăjmășesc în deșert;dinții păcătoșilor ai zdrobit”

Bunul Dumnezeu s-l aiba în paza Sa.

Pentru romaniabreakinnews.ro –  Istoric Gabriela Ielenicz

,

24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor, începutul României moderne – Unirea Principatelor, eveniment la Vatra Dornei

În istoria oricărui popor se înscriu momente faste, care marchează devenirea sa în timp. Astfel este, pentru români, 24 Ianuarie 1859, când s-a semnat ”actul de naștere” al României moderne, prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza ca domn al celor două principate – Moldova și Țara Românească, țări surori care au decis să devină un singur neam.

 

Consecvenți ideii că trebuie să-și cunoască trecutul care este un factor idenditar, dornenii au sărbătorit această zi crucială pentru România. Manifestarea din acest an a reunit, la Casa de Cultură ”Platon Pardău”, pe membrii filialei „Arboroasa” – Vatra Dornei a Asociației Cilturale Pro Basarabia și Bucovina”, bibliotecari, elevi și profesori de la Liceul Teoretic „Ion Luca” și Școala Gimnazială Nr. 4, scriitori, și mulți alții.

Unirea Principatelor Pro Basarabia si Bucovina Vatra Dornei

Contextul istoric care a permis cristalizarea conștiinței naționale și determinarea unioniștilor de a realiza acest act hotărâtor pentru viitorul națiunii române, personalitatea primului domnitor al principatelor unite, modul în care unirea din ianuarie 1859 este reflectată în unele documente, au constituit subiectele intervențiilor susținute de prof. de istorie Victoria Maria Ostaficiuc și Stela Giosan, de scriitoarea Anica Facina. ”Secolul al XIX-lea a fost unul al revoluțiilor și al națiunilor. Într-un timp în care singurul stat consolidat din Europa era Anglia, pentru români s-a ivit o oportunitate istorică – Războiul Crimeii – pe care ei au fructificat-o pe deplin.

Grup de copii la Unirea Principatelor Pro Basarabia si Bucovina Vatra Dornei

Nu a fost o ˂Mică Unire ˃, cum se spune, a fost un act important fără de care nici Unirea de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibilă”, a spus, printre altele prof. Ostaficiuc. Prof. Stela Giosan a conturat personalitatea primului domnitor român, cu accent pe educația sa, pe atitudinea față de popor, pe modul în care a realizat reforme decisive pentru consolidarea tânărului stat românesc, pe capacitatea sa de a-i convinge pe colaboratori să reprezinte cu demnitate România în străinătate. Apelând la informații publicate în ”Revista română”, a Despărțământului Astrei din Iași, Anica Facina a reiterat importanța actului unirii din ianuarie 1859. ”Termenul de ˂Mica Unire ˃ este un fals, o manipulare menită să minimalizeze semnificația acestui moment istoric, care a fost mare, ca și cel de la 1600 realizat de Mihai Viteazul sau cel de la 1 Decembrie 1918. Toate au fost la fel de mari și de importante pentru vremea lor”, a subliniat vorbitoarea.

           Un grup de eleve de la Liceul Teoretic ”Ion Luca”, îndrumat de prof. Jenica Romanică au rostit versuri despre unire și despre domnul Cuza. ”Împletim istoria cu literatura, urmărim modul în care literatura pune în lumină faptele istorice”, a spus prof. Romanică. Îmbrăcați în minunate costume populare, elevii îndrumați de prof. Alina Leonte Dupu de la Școala Gimnazială Nr. 4 au recitat versuri semnificative pentru ideea de unitate a neamului, iar prof Gruia Ungurian a dedicat un poem propriu evenimentului, poem din care cităm un îndemn, exprimat metaforic ”Strămoșii încă ne așteaptă/ Să curățăm izvorul.”

 

Bibliotecar Simona Iftimuț a pregătit un film despre Palatul din Ruginoasa, un loc atât de iubit de fostul domnitor, și mai ales de doamna Elena Cuza, cea care i-a fost mereu alături și a sprijinit nobilul ideal al unirii și al consolidării unui stat de care românii să fie mândri în viitor.

Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu” a organizat o expoziție tematică cu cele mai importante cărți și documente aflate în zestrea bibliotecii, care reflectă actul Unirii Principatelor.

Paraschiva Abutnăriței – romaniabreakingnews.ro

Foto: Simona Iftimuț

,

Video: 24 ianuarie 2017 – UN GÂND SPRE REÎNTREGIRE ȘI IDEAL NAȚIONAL… DE ZIUA PRINCIPATELOR ROMÂNE. Istoric Constantin CORNEANU  – președintele Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” și  Marian CLENCIU – președintele  CONSILIULUI NAȚIONAL al ASOCIAȚIEI CULTURALE PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA.

romaniabreakingnews.ro

 

 

,

„În nemărginirea timpului” – Eveniment de cinstire a Zilei Culturii Române și a Luceafărului poeziei românești la Vatra Dornei, organizat de Filiala Vatra Dornei a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala „Arboroasa” Vatra Dornei, Casa de Cultură „Platon Pardău” Vatra Dornei, Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, Biblioteca „G. T. Kirileanu”. Corespondență pentru romaniabreakingnews.ro de la Paraschiva Abutnăriței.

      Ninge peste Dorne și se aștern zăpezi grele, cum se pare că erau în acea iarnă când, în ținutul Botoșanilor, venea pe lume un copil căruia ursitoarele i-au menit să devină o stea pe cerul literaturii române, cea mai strălucitoare. Au trecut de atunci 167 de ani și puterea sa de a iradia cultură și a lumina ființa românească e parcă mai vie și are darul de a ne uni. S-au unit dornenii care-l iubesc pe Mihai Eminescu și prețuiesc moștenirea sa culturală, la gazda primitoare care este Casa de Cultură ”Platon Pardău”. S-au regăsit într-același dor membri ai Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, membri ai ”Arboroasei”, bibliotecari de la Biblioteca ”G. T. Kirileanu”, membrii Filialei Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (organizatori ai manifestării), elevi de la toate școlile gimnaziale și de la Liceul Teoretic ”Ion Luca” și profesorii lor, alți iubitori de poezie, pentru a-l omagia pe cel care este ”figura tutelară a culturii române”, cum îl numește eminescologul Nicolae Georgescu și a cinsti Ziua Culturii Române. Cuvinte, simple poate, s-au rostit cu sinceritate și emoție, cu încrederea că nimeni și nimic nu-i va lua locul lui Eminescu în sufletele românilor.

            Prof. Alina Leonte Dupu, de la Școala Gimnazială Nr. 4 a vorbit despre ”Dimensiunea religioasă a liricii eminesciene”, iar elevul său, Victor Chiriac din clasa a VI-a, a recitat poezia ”Rugăciune”. Despre tumultuoasa poveste de dragoste dintre Eminescu și Veronica Micle a vorbit prof. Jenica Romanică de la Liceul Teoretic ”Ion Luca”, poezia de dragoste eminesciană fiind ilustrată de un grup de eleve din clasa profesoarei (care au și cântat un fragment din ”Sara pe deal”). Poeta Anica Facina a ales să prezinte o ”Scrisoare către Eminescu” a preotului Alexandru Stănciulescu Bârda de la parohia Malovăț, o scrisoare – rugăciune, străbătută de laitmotivul ”Doamne, și tu l-ai iubit!” și care reiterează ideea că Eminescu înseamnă întreaga existență și spiritualitate românească. Emoționantă este și adresarea finală ”Fața Ta o-ntoarce către neamul Tău de-acum”. Poeta Facina a recitat poemul propriu dedicat poetului, intitulat simbolic ”Gorunul”, dar și un text eminescian mai puțin cunoscut ”Sus, în curtea cea domnească”. Texte postume mai puțin cunoscute au recitat și elevele Delia Cârciu, Adelina Greculeac și Anna Bacalu de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumate de prof. Ioana Iuga.

            Din cărțile de exegeză eminesciană am adus în atenție cercetarea prof. univ. Nicolae Georgescu privitoare la adevărul despre ediția princeps ”Poesii” apărută în decembrie 1883, când Eminescu era bolnav, la Viena, ediție coordonată de Titu Maiorescu. Cercetătorul lansează și motivează ideea că scenariul acestei culegeri a fost realizat de însuși Eminescu, cu mai mulți ani înainte de apariția volumului. Cartea ”Eminescu – muzician al poeziei, Enescu – poet al muzicii”, de Vladimir Dogaru, a fost prezentată de Aldona Rey Patraș. Vorbitoarea a subliniat ideile cele mai importante ce se desprind din acest volum: cei doi români geniali ”două nume sacre” se aseamănă, între ei sunt afinități lirice – izvorul de inspirație fiind ”sufletul poporului român”, amândoi sunt pătrunși ”de nepotolita sete de absolut”. Prof. Gruia Ungurian a rostit un ”Omagiu” propriu, elevii Delia Urs, Omar Al Kalfah și Teodora Tokacs, de la Școala Gimnazială Nr. 1, îndrumați de prof. Angelica Doroftiese, au recitat dintre cele mai îndrăgite texte lirice eminesciene. Un grup numeros de elevi de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumați de prof. Otilia Nilaș, au recitat versuri din și despre Eminescu, au interpretat muzică folk de referință.

            La sediul bibliotecii s-a organizat o semnificativă expoziție de carte intitulată ”Perenitatea lui Eminescu”. Scriitorul Paul Brașcanu a oferit tuturor participanților copii ale unor documente de la începutul sec. XX privitoare la opera lui Mihai Eminescu.

            Încă odată ”Eminescu ne-a mângâiat sufletele”, după cum spunea consulul general al României la Cernăuți, doamna Eleonora Moldovan la bustul lui Eminescu din curtea Casei Aron Pumnul și la statuia lui Eminescu tânăr, în ziua de 15 ianuarie 2017. Îndrăznim să credem că sufletele tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei, marile valori neputând fi îngrădite de granițe.

Pentru România Breaking News – Paraschiva Abutnăriței / Președinte Filiala „Arboroasa”  Vatra Dornei – Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina .

Fotografii realizate de: Simona Iftimuț

romaniabreakingnews.ro

,

Fundația Europeană Titulescu, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, organizează miercuri, 7 decembrie 2016, ora 16.00, dezbaterea „Drept istoric versus referendum. România și Republica Moldova: opțiuni politico-strategice”. Vor prezenta: General (r) dr. Constantin DEGERATU, General (r) dr. Alexandru GRUMAZ, Colonel (r) dr. Ion PETRESCU, Lect. univ. dr. Gabriel MICU și Dr. Constantin CORNEANU. Dezbaterea va fi moderată de Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE. Evenimentul va avea loc la Casa Titulescu, din București, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1. România Breaking News este partener media al acestei dezbateri și va transmite Live acest eveniment dedicat abordării noului context geopolitic.

Aici puteți viziona înregistraea pe secțiuni a transmisiei Live din cadrul dezbaterii  „Drept istoric versus referendum. România și Republica Moldova: opțiuni politico-strategice”, care a avut loc miercuri, 7 decembrie 2016, ora 16.00

VIDEO: ADRIAN NASTASE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 1/3  (deschiderea dezbaterii)

VIDEO: ADRIAN NASTASE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 2/3

VIDEO: ADRIAN NASTASE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 2/3

VIDEO: ALEXANDRU GRUMAZ si ADRIAN NASTASE / DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: CONSTANTIN CORNEANU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: GABRIEL MICU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: ION PETRESCU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: MARIAN CLENCIU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: MIHAI NICOLAE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: ALEXANDRU BUDISTEANU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 1/2 

VIDEO: ALEXANDRU BUDISTEANU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 2/2

VIDEO: TRAIAN PLESA despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO:Radu Ștefan Vergatti despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

Foto:

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (33)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (32)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (20)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (35)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (11)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (10)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (2)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (23)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (14)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (25)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (24)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (30)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (31)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (33)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (16)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (13)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (15)

 

drept-istoric_vs_referendum_romania_republica_moldova_optiuni_geopolitice_si_strategice

ROMANIA BREAKING NEWS – USTREAM Cu sprijinul:

inregistreari_evenimente_white_over_blue_

e-syv

artimaginum_eu

,

Anul acesta, festivitatea de omagiere a Zilei Bucovinei a avut loc în comuna Cumpăna, județul Constanța, unde primar este inimoasa doamnă Gâju Mariana. Printre numeroasele sale activități și-a făcut timp să organizeze și acest eveniment.

                Sala Căminului Cultural a fost arhiplină. Printre localnici s-a aflat și multe personalități ale orașului Constanța, membrii ai Cultului Eroilor Regina Maria ; membrii ai Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, istorici, scriitori, muzicieni, pictori, graficieni, cadre militare, active și în rezervă, elevi și studenți. Toți au vibrat la discursul vorbitorilor, al melodiilor și dansurilor populare.

                Profesorul Ion Moiceanu a ținut o adevărată lecție de istorie, spunând că a slujit la catedră și a predat această materie timp de 50 de ani. A făcut  o incursiune prin istoria Bucovinei.

                Bucovina a fost a doua provincie care s-a unit cu patria-mamă. Cu 98 de ani în urmă, la 28 noiembrie 1918, a avut loc proclamarea unirii Bucovinei cu România, după ce, la 27 martie avuseseră loc unirea anterioară cu Basarabia și, ulterior a Transilvaniei, la 1 decembrie. Adunarea din 27 octombrie 1918, constituită la Cernăuți, sub președinția lui Dionisie Bejan, a hotărât – unirea Bucovinei cu celelalte țări românești într-un stat național independent. A ales un Consiliu Național, compus din 50 de membri, care la rândul său instituie un guvern alcătuit din 14 secretari de stat, condus de Iancu Flondor.

                La 11 noiembrie 1918 a avut loc un schimb de telegrame între Consiliul Național și Regele Ferdinand cu privire la eliberarea Bucovinei. Consiliul național a fost completat cu 12 fruntași din refugiații Bucovinei pentru a stabili raportul politic al Bucovinei față de Regatul Român și hotărăște convocarea, la 28 noiembrie 1918, să aibă loc un Congres, la care au fost invitați și reprezentanți germani, polonezi, ucrainieni și evrei. Nu au dat însă curs invitației decât germanii și polonezii. Au fost de față și reprezentanți ai Basarabiei, în frunte cu Pan Halippa. Președintele Consiliului Național, Dionisie Bejan a rostit cuvântul de salut.

                Iancu Flondor, șeful guvernului, a dat apoi citire DECLARAȚIEI DE UNIRE, care spunea că vechile ținuturi ale Sucevei și Cernăuților a făcut parte din Moldova și că, în cuprinsul hotarelor acestei țări se găsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnițele domnești de la Rădăuți, Putna și Sucevița și încă multe alte amintiri din trecutul Moldovei. Bucovina, prin vicleșug, la 1774, a fost smulsă din trupul Moldovei și alipită coroanei habsburgice și că, timp de 144 de ani bucovinenii au luptat sub steag străin pentru gloria Austriei. Așa că, hotărâm unirea pe vecie a Bucovinei ca, Țările Române dintre Nistru și Tisa, să formeze un singur stat unitar.

                Actul Unirii Bucovinei cu Țara a fost adus la cunoștința guvernelor din Iași, Paris, Londra, Roma și Washington.

                Domnul prof. Ion Moiceanu, amintindu-l pe fiul Bucovinei, poetul Posteucă, a spus că, fără Bucovina n-avem țară. Inima istoriei noastre – vatră, inima unui neam – leagănul unei istorii și inima nu poate fi dată nimănui.

                Doamna primar, Mariana Gâju, rostind din inimă un arhicunoscut slogan românesc : pe aici nu se trece – să ne unim eforturile pentru că nu cedăm un centimetru din patria noastră.

                I.P.S. Teodosie – am vibrat puternic la tot ce s-a spus aici. Am simțit că sunt în Bucovina. De copil am simțit aceste sentimente puternice că, Bucovina, este tărâmul ales de Dumnezeu. Acest moment îl cinstim astăzi. Istoria a fost vitregă. Teritoriile sunt dorul de Dumnezeu și ne aparțin printr-o providență divină. Să îndrăznim să privim spre viitor și să luptăm pentru idealurile noastre. Noi suntem ai țării și țara trebuie să fie în noi. Țara noastră este denumită Grădina Maicii Domnului. Românii nu mai trebuie să fie slugi în altă parte. Să încetăm cu dezbinarea, ura ! Să trăim în iubire ! Fiind dârzi, netrădători, vom fi ai României. Basarabia are o graniță, dar este pământ românesc. Doamna primar a intervenit, mânată de sentimente puternice – Doamne, ce bine ar fi să înțelegem ce înseamnă familia românească !

                Au luat apoi cuvântul domnul prof.dr. Popescu, domnul Marian Clenciu, președintele Pro Basarabia și Bucovina, București, alte personalități din sală. Totul s-a desfășurat sub sentimentul unor emoții puternice. Așa cum am amintit mai sus, a urmat un frumos spectacol, care ne-a făcut pe toțI să vibrăm românește. Am cântat, împreună cu domnul Octavian Mândruță pe scenă,  Noi suntem români !

Pentru romaniabreakingnews.ro – Vasilica MITREA, scriitor și redactor, membră a Asociație Culturale Pro Basarabia și Bucovina Constanța

Cum a reflectat presa locală „Ziua Bucovinei” sărbătorită în comuna Cumpăna

Reprezentanții administrației locale din Cumpăna, în parteneriat cu Asociația Pro Basarabia, filiala Constanța, au marcat, astăzi, „Ziua Bucovinei“. Evenimentul are ca scop rememorarea unui moment aparte pentru istoria noastră, ziua de 20 noiembrie 1918, dată la care se înfăptuia Unirea Bucovinei cu patria-mamă, a titrat LitoralTV.ro

Cu 98 de ani în urmă, Bucovina era a doua provincie care se unea cu patria-mamă, un moment istoric important în procesul de înfăptuire a statului național unitar român. Proclamarea unirii Bucovinei cu România se producea după ce, anterior, pe 27 martie 1918, avusese loc unirea Basarabiei cu România și a precedat un alt moment istoric important marcat pe 1 decembrie 1918 – unirea Transilvaniei cu România. Primăria din comuna Cumpăna și întreaga comunitate nu au vrut să treacă cu vederea un asemenea moment istoric.

Casa de Cultură din localitate a adunat laolaltă personalități ale județului, printre care colonel Remus Macovei – președintele Asociației „Cultul Eroilor“ Constanța,  prof. univ. dr. Stoica Lascu – membru al Senatului Universității „Ovidius” Constanța,  prof. dr. Traian Brătianu,  comandor Viorel Vasile Roman – comandant al Școlii Militare de Maiștri Militari a Forțelor  Navale „Amiral Ion Murgescu”, precum și un grup de tineri din cadrul Organizației Studenților Basarabeni din Constanța. Evident, n-au lipsit cetățeni ai comunei și elevi veniți în număr destul de mare pentru a sărbători această zi specială.

După intervențiile acestor personalități, „Ziua Bucovinei” a fost  omagiată printr-un spectacol din care nu a lipsit poezia, cântecul și dansul, protagoniști fiind  elevi din cadrul Liceului Tehnologic „Nicolae Dumitrescu“, cât și elevi ai Școlii din comună.

Ziua Bucovinei în comuna Cumpană anunțată de BIZstiri.ro 

Sub egida împlinirii a 98 de ani de la înfăptuirea unirii Bucovinei cu Patria-Mamă, la 28 Noiembrie 1918, Primăria și Consiliul Local al comunei Cumpăna în parteneriat cu Asociația ProBasarabia, filiala Constanța, vă invită să luați parte la manifestările prilejuite de acest eveniment, sub titulatura „ZIUA BUCOVINEI”.

Bucovina a fost a doua provincie care s-a unit cu patria-mamă. Acum 98 de ani, la 28 Noiembrie 1918, a avut loc proclamarea unirii Bucovinei cu România, moment istoric important în făurirea statului național unitar român, alături de unirea anterioară Basarabiei – la 27 Martie – și de unirea ulterioară a Transilvaniei, la 1 Decembrie 1918.

Evenimentul va avea loc vineri, 25 noiembrie 2016, începând cu ora 1400 , la Casa de Cultură din localitate.

La acest eveniment vor fi prezenți: domnul colonel REMUS MACOVEI – Președintele Asociației ”Cultul Eroilor” Constanța, domnul profesor ION MOICEANU, domnul STOICA  LASCU – profesor universitar doctor, membru al Senatului Universității „Ovidius” din Constanța, domnul profesor doctor ADRIAN DOXAN, domnul profesor doctor TRAIAN BRĂTIANU, domnul MARIAN ZIDARU – conferențiar universitar, domnul PAVEL OȚELEA –  Comandor în rezervă, domnul DAN NICOLAU – Colonel în rezervă, domnul MARIAN VOICU – Colonel în rezervă, Excelenta Sa, domnul profesor doctor DORIN POPESCU, domnul AURICĂ LĂZĂROIU – Coordonator al Cenaclului Literar ,,Mihail Sadoveanu” Constanța,, domnul Comandor VIOREL –VASILE ROMAN -Comandant al Scolii Militare de Maistri  a Marinei ʺAmiral Ion Murgescuʺ, Domnul COSTIN SCURTU  Director Muzeului Militar ʺRegele Ferdinand ʺConstanta ,domnul COSTACHE TUDOR  scriitor-Director al revistei ʺAgoraʺ, precum și un grup de studenți din cadrul Organizației Studenților Basarabeni din Constanța, conduși de CRISTINA ODABAȘAN – președintele acestei organizații.

Ziua Bucovinei” va fi omagiată prin poezie, cântec și dans de către elevi ai Lceului Tehnologic ,,Nicolae Dumitrescu”,  care vor susține un mic montaj literar-artistic „BUCOVINĂ, PLAI DE DOR”, de soliști vocali, precum și membri ai ansamblului folcloric ,,Româncuța”, care, de asemenea, vor încheia evenimentul cu  un frumos moment artistic.

romaniabreakingnews.ro

,

Sub acest generic s-a desfășurat la Casa de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei o emoționantă manifestare dedicată Zilei Bucovinei și împlinirii a 98 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918. Organizatorii, Filiala ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu”, Filiala Vatra Dornei a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina și instituția gazdă, au adus astfel un omagiu marilor patrioți români care, în decursul veacurilor, au reușit să demonstreze că românii din toate provinciile aparțin aceluiași neam și unui singur pământ, iar în momentul istoric 1918 au făcut ca unitatea să devină realitate.

            Contextul european al sfârșitului de secol al XIX – lea și începutul secolului al XX – lea, care a favorizat destrămarea Imperiului Habsburgic și aplicarea principiului autodeterminării popoarelor, a fost evocat de prof. Ciprian Vrânceanu, director adjunct al Liceului Teoretic ”Ion Luca”. ”Identitatea națională a ținut flacăra unirii aprinsă. În contextul dat, România își dorea să fie o putere națională și s-a alăturat Antantei în Marele Război, după doi ani de neutralitate, obținând promisiunea de a redobândi două dintre teritoriile ocupate. Unitatea națională s-a realizat prin vot democratic și acest moment istoric va juca un rol primordial în dezvoltarea ulterioară a României”, a subliniat prof. Vrânceanu. Una dintre personalitățile care a avut un rol în acea perioadă a fost generalul Iacob Zadik, evocat de col. r. Ioan Abutnăriței. Pornind de la necesitatea ”cunoașterii istoriei adevărate, a Bucovinei și a întregii țări”, vorbitorul a subliniat faptul că gen. Zadik și trupele sale nu au ocupat Cernăuțiul în 11 noiembrie 1918, cum se mai vehiculează, atunci nu au avut loc lupte. Armata română a fost chemată să asigure ordinea și să apere pe locuitori de trupele răzlețe ucrainene sau austriece care vandalizau orașul. Prof. Iulia Juravle, de la Liceul Tehnologic ”Vasile Deac”, a făcut precizări despre integrarea Bucovinei în viața economico – socială și culturală a României, după realizarea unirii din 28 noiembrie 1918. În cuvântul său, prof. Juravle a reamintit despre procesul de deznaționalizare practicat de stăpânirea habsburgică, despre pregătirea actului unirii prin voința tuturor naționalităților trăitoare în Bucovina, care au fost reprezentate în Congresul Național și a punctat principalele momente ce au urmat: recunoașterea unirii pe plan european, Tratatul de Pace, realizarea Constituției din 1923 și alte măsuri, mai concrete.

ziua_bucovinei_la_vatra_dornei-2

            „Era necesară decretarea zilei de 28 noiembrie ca zi a Bucovinei pentru că aici există o spiritualitate aparte. Înaintașii ne-au construit, acum o sută de ani o casă în care acum se aruncă cu pietre. Românii trebuie să apere România, patria de pământ și de cuvinte. Să vorbim deci în limba română, curat, elegant, distins, așa cum au vorbit autorii Mioriței și Mihai Eminescu. Să fim mândri de ceea ce avem, de ceea ce ne aparține”, a subliniat prof. Victoria Maria Ostaficiuc. Prof. Stela Giosan s-a referit la semnificația Marii Uniri, când ”s-a realizat România firească”. ”Unirea din 1918 n-a fost un ˂bacșiș˃ dat de Antantă României, așa cum s-au exprimat unii, care au recunoscut cu greu efortul românilor de a deveni un singur neam și o singură țară. Au fost jertfe mari pentru împlinirea acestui ideal, au fost timpuri grele și nu avem dreptul să le uităm”, a conchis prof. Giosan.

            O carte excepțională dedicată acelor timpuri (un album, pentru că este ilustrat cu circa 1500 de imagini sugestive) ”Tunuri la porțile Bucovinei. 1914-1918”, realizată de Paul Brașcanu, a fost prezentată de bibliotecar coordonator Nicoleta Todașcă. Din prezentarea însoțită de ilustrarea concretă s-au desprins principalele aspecte ce caracterizează întreaga existență a Bucovinei acelor ani: viața socială, economică, politică, participarea la Marele Război, ș. a.

ziua_bucovinei_la_vatra_dornei-4

            Momentele artistice adecvate temei manifestării au fost susținute de recitatori: Alina Covaci și Mădălina Rusu de la Liceul Tehnologic ”Vasile Deac” care au interpretat textele ”Divina Bucovină” și ”Bucovina”, de un grup de copii talentați, purtând frumoase costume naționale, care au interpretat poezia ”Clopotul reîntregirii” de Adrian Păunescu. Ei au reprezentat Școala Gimnazială Nr. 4, fiind instruiți de prof. Alina Leonte Dupu. Doi cunoscuți și foarte talentați soliști vocali, frații Miruna și David Țăran de la Școala Gimnazială Nr. 2, au interpretat cântecul de cătănie devenit un adevărat imn al Bucovinei ”Cântă cucul bată-l vina”. Un poem propriu dedicat unirii a recitat prof. Gruia Ungurian, iar prof. Tațiana Vlad Guga a interpretat poezia proprie ”Cântec pentru Bucovina” și a făcut precizări despre prezența trupelor generalului Zadik în Vatra Dornei, unde au intrat pe actuala stradă a Unirii. Prof. Guga a reiterat necesitatea ca mai ales generațiile tinere să cunoască istoria adevărată și să prețuiască valorile noastre naționale.

ziua_bucovinei_la_vatra_dornei-3

            La sediul Bibliotecii Municipale s-au organizat două expoziții de carte intitulate simbolic „Unirea tuturor românilor – flacăra nestinsă a istoriei”.

Pentru romaniabreakingnews.ro – Paraschiva Abutnăriței / Președintele Filialei „Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

,

unirea_bucovinei_cu_romania_nov_2016

Congresul General al Bucovinei, întrunit joi 15/28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, hotărăște „în numele suveranității naționale, Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României”.

A doua zi, IANCU CAVALER DE FLONDOR, împreună cu o delegație de 15 bucovineni pleacă la Iași spre a depune în fața suveranului și a guvernului român decizia istorică adoptată de congresul general. IANCU FLONDOR se adresează atunci Regelui FERDINANT:

„Această Țară ți-o închinăm Maria ta, noi toți, nu numai urmașii vajnicilor luptători de pe vremuri, care n-au uitat niciodată din ce trup fac parte, ci și reprezentanții tuturor neamurilor, care cu vremea au venit să se așeze sub blândă și omenoasă oblăduire a domnilor români ai Moldovei…”

Pentru a sărbători împreună cei 98 de ani de la UNIREA BUCOVINEI, vă invităm luni 28 noiembrie 2016, ora 18:00 la CLUBUL ȚĂRANULUI la un concert de vechi cântece bucovinene susținut de inegalabila interpretă Lorena OLTEAN, alături de pianistul Ștefan LOVIN. Evenimentul este organizat de Institutul Frații Golescu și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina în parteneriat cu Clubul Țăranului Român.

Prin prezența celor doi artiști la acest Concert Aniversar, pe scena Clubului Țăranului se vor intersecta pentru plăcera publicului două universuri muzicale diferite ca stil. Vorbim de muzica tradițională românească și cea clasică. Vom asista astfel la un omagiu adus Unirii realizate de înaintași printr-o altă Unire: Unirea unei interpretării vocale a unor doine, cântece de dragoste și dor cu acompaniamentul pianului. Cântecele artistei Lorean Oltean sunt o selecție din Bucovina, Ardeal, Maramureș, Bihor auzite la vechi și talentați rapsozi și interpreți, care găseau în muzica ce o revărsau, forma cea mai înaltă de exprimare gândurilor și sentimentelor, modul cel mai profund de a se vindeca de urât și dor.

Veniți dar să ne vindecăm de dorul și urâtul vitregiei istoriei cu Lorena OLTEAN și Ștefan LOVIN!

Video: inegalabila Lorena Oltean – cântec pentru eroii identității românești. Gala ICR pentru etnicii români 2015

„Vremea copilăriei mi-am petrecut-o la sat. La mine-n sat, în Leoști. Acolo am trăit printre oameni simpli, legați de pământ și de neam. După rânduială, firesc ar fi fost să rămân acolo, dar am luat-o pe drum în sus… spre școli, ca să învăț carte. Că de!…să ajung om mare. Aveam talent la muzică. Așa că am început să-i deslușesc tainele treptat, treptat. Mai întâi în Iași la Liceul de Muzică, apoi în București la Conservator. Și-am înțeles ce-i cu muzica pe lumea asta. Se spune că una-i muzica pentru suflet, alta-i muzica pentru minte și cu totul altceva e muzica pentru trup. Ești liber să alegi. Și eu am ales…” Lorena Oltean despre sine într-un interviu la Radio România Actualități.

invitatie_a4_unirea_bucovinei_cu_romania_nov_2016

Publicat de Dorian Theodor CLENCIU – romaniabreakingnews.ro