ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina"

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina

,

Nu de mult, sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, condus de prof. Radu Ciuceanu, a apărut sub tipar volumul „Problema Basarabiei în discuţiile româno-sovietice din timpul războiului rece” 1945-1989.  Apariția volumului este datorată reputatului istoric Ion Constantin. De-a lungul celor 12 capitole, extrem de consistente, atât specialiştii, cât şi cititorii obişnuiţi pot afla lucruri noi și extrem de interesante, datorate investigaţiilor şi documentării impresionante. Opiniile şi aprecierile autorului Ion Constantin, sunt dintre cele mai tranşante şi mai interesante în legătură cu evenimentele sau declaraţiile, legate de Basarabia și basarabenii din țară, din vremea regimului comunist, incluse în sumarul cărţii.

Un capitol extrem de interesant, atrage atenția și pare că este menit a acoperi un gol despre istoria din țară, de până la inființarea oficială în România, a Asociație Culturale Pro Basarabia și Bucovina, continuatoarea legitimă a cercurilor basarabene din perioada interbelică și mai apoi a Asociației Pro Basarabia și Bucovina, care funcționa semi-oficial în afara granițelor României  încă de la data de 27 noiembrie 1950, când din initiativa diplomatului Nicolae Dianu este inființată la Paris, grupând o serie de personalități politice și culturale românesti aflate în exil ce militau pentru readucerea înapoi în granițele firești a teritoriilor răpite de sovietici în 1940, Basarabia și Nordul Bucovinei. Iată mai jos dezvăluirile reputatului istori Ion Constantin:

Nucleul semiclandestin al viitoarei Asociații Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Deși atent supravegheați de Securitate, basarabenii din țară se bucurau în această perioadă (regimul Ceaușescu n.r.) de o orecare libertate de mișcare și de organizare a unor reuniuni cu caracter privat și neoficial, în cadrul cărora erau discutate diverse probleme pe teme cultural-istorice. Cel mai proeminent dintre liderii basarabeni era fostul vicepreședinte și președinte al Sfatului Țării, Pantelimon Halippa (1883-1979), care a acționat cu consecvență pentru a menține „focul viu” privind cauza națională în problema Moldovei de Răsărit.

La începutul anilor 1970, problema succesiunii, la conducerea neoficială a basarabenilor, a fost discutată în mai multe rânduri, în cele din urmă impunându-se candidatura pentru o asemenea poziţie a fiului lui Pantelimon Halippa: Nicolae Radu Pan Halippa.

Concluzia Securităţii era clară: Nicolae Radu Halippa este „omul care, după ce tatăl său va deceda, va rămâne cea mai importantă figură a basarabenilor şi de sfatul său vor ţine cont în acţiunile lor, atât basarabenii din țară, cât şi cei din străinătate”. O previziune, care, trebuie să recunoaştem, nu era lipsită de temei, având în vedere evoluţiile ulterioare şi mai ales, rolul pe care cel în cauză îl va juca în cadrul mişcării naţionale a basarabenilor, ca preşedinte al Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, după căderea regimului comunist din tară. În ultimii ani de viaţă, Pan Halippa milita pentru o „organizaţie unită, care să fie capabilă să facă ceva, atunci cand cineva le-ar fi cerut concursul”.

El ar fi vrut ca această organizaţie a unioniştilor „să fie înregistrată oficial şi să acţioneze legal, nu clandestin”. Visul lui Halippa mergea, însă, prea departe, iar autorităţile nu erau dispuse să accepte funcţionarea într-o formă legalizată a unei asemenea organizaţii. Nu e mai puţin adevărat că, într-o formă nerecunoscută oficial, şi atent monitorizată de Securitate, o asemenea organizaţie activa semiclandestin, aceasta fiind practic nucleul din ţară care va pune bazele viitoarei Asociaţii Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, creată după 1990.

Sub lupa monitorizării atente a serviciilor secrete sovietice

Manifestarile liderilor basarabeni din ţară, atât cât erau ele tolerate de regim, se aflau sub lupa monitorizării atente a Ambasadei şi serviciilor secrete sovietice. Aşa cum rezultă din documente intrate de curând în circuitul public, Moscova era sistematic informată în legătură cu aceste acţiuni, care erau apoi vehement criticate de conducerea comuniştilor din RSSM:

Ivan Bodiul(în centru imaginii) anii 80 Chisinau

„În acelaşi scop şovin faţă de Moldova, se revoltă primul secretar al PCM, I. Bodiul, în România a fost permisă activitatea antisovietică liberă a celor care au fugit din fosta Basarabie odată cu eliberarea acesteia în 1940, precum şi după zdrobirea trupelor române în 1944, liderilor organizaţiilor contrarevoluţionare, naţionaliste, a membrilor partidelor fasciste şi profasciste, a chiaburilor şi a altor duşmani ai Puterii Sovietice, care au fugit din Basarabia în timpul eliberării ei în anul 1940, precum şi după izgonirea trupelor române în anul 1944. Acum, aceste elemente reacţionare scriu şi editează memorii, cauta să se întâlnească cu cetăţenii noştri care vizitează România, încearcă să recruteze părtaşi de idei şi să-i înveţe cum sä acţioneze ca să semene nemulţumire faţă de politica nationalistă promovată în Moldova, îi îndeamnă să susţină, după cum se exprimă ei, spiritul naţiunii române în Basarabia» şi să creeze în mijlocul poporului stări de spirit proromâne. În scopuri provocatoare, ei declară că. România a pus în fața ONU problema restituirii Basarabiei şi chipurile, această abordare a beneficiat de o susţinere activă din partea opiniei publice Internaţionale. Pentru că în timpul plebiscitului poporul basarabean să nu se pomeneasca minoritate, spun ei, el trebuie să se împotrivească «rusificării Moldovei»”

Istoria Asociației Culturale Pro Basarbia și Bucovina de până la 11 ianuarie 1990, anul înființării oficiale în România

Asociatia a fost infiintata la Paris la data de 27 noiembrie 1950 din initiativa diplomatului Nicolae Dianu, care grupând o serie de personalitati politice si culturale românesti aflate în exil au pus bazele asociatiei. Participant ca voluntar în Primul Razboi Mondial, Dianu s-a remarcat  ulterior în cariera diplomatica, functionând ca ministru plenipotentiar la Ambasada României  de la Moscova, iar din anul 1938 la legatia de la Haga. Cedarile teritoriale românesti  din anul 1940, îi provoaca o mare durere si totodata îl  aduce într-un conflict deschis cu seful statului – Regele Carol al II-lea.  Se înroleaza ca voluntar în razboiul pentru dezrobirea Basarabiei  si Nordului Bucovinei.  În anul 1942 paraseste tara si întreaga sa  activitate este concentrata pe problema  Basarabiei si a Bucovinei ocupate.

Prin raportul intitulat La principale revendication de la Roumanie devant la Conference de la Paix, – Bassarabie et Bucovine de Nord – Paris, 1946, înaintat presedintelui Natiunilor Unite si prin toate actiunile sale, diplomatul român a reusit sa mentina atentia guvernantilor occidentali si opiniei publice asupra problemei Basarabiei si Nordului Bucovinei.
În anul 1955 publica brosura Pro Basarabia, fapt  care  a  adus  interdictia de functionare în Franta, pentru asociatie.
Datorita situatiei sediul este mutat la Bruxelles, unde era deja o filiala, iar din anul 1961, asociatia este condusa de d-na. Maria-Valerie Abras.

Dupa moartea lui Nicolae Dianu (1966), asociatia intra într-un con de umbra din care va fi scoasa abia în anul 1976, de catre Nicolae Lupan. Sub numele de Asociatia Mondiala prin Corespondenta Pro Basarabia si Bucovina, va atrage membri din 25 de tari de pe toate continentele. Nici basarabenii si bucovinenii refugiati în tara nu au ramas indiferenti la soarta tinuturilor de bastina ocupate samavolnic. Reuniti în cercul basarabenilor si cercul bucovinenilor, iar mai târziu în cadrul Studioului de Istorie Nicolae Iorga, ei aveau sa apere, cu mari riscuri în acea epoca de dictatura comunista, adevarata istorie a poporului român.

Dupa evenimentele din decembrie 1989, dornici sa continue lupta pentru idealul reîntregirii neamului, s-au constituit la nivelul întregii tari, asociatii culturale care aveau drept scop al fiintarii organizarea de activitati culturale prin care militau pentru reîntregirea granitelor României Mari, în hotarele stabilite la Conferinta de Pace de la Paris, desfasurata dupa Primul Razboi Mondial. Una dintre aceste  noi organizatii nationale avea sa fie Asociatia Culturala „Pro Basarabia si Bucovina, constituita la Bucuresti în 11 ianuarie 1990, membrii fondatori fiind, în marea lor majoritate, români originari din stravechile provincii istorice, Basarabia si Bucovina.

În scurt timp, la nivelul întregii țări aveau sa se înfiinteze filiale ale Asociației centrale. Sunt înființAsociaate 150 de filiale în localitati din tara, din Basarabia si Nordul Bucovinei. Președinte este ales Nicolae Lupan, care conducea si Asociația Mondială cu acelasi nume, ce îsi avea sediul la Paris.
Încercarea, din partea unui grup din conducere, de a transforma asociatia într-un partid politic, va aduce schimbarea presedintelui, în persoana lui Nicolae Radu Halippa, dar si destabilizarea asociatiei, prin dizolvarea unor filiale. În prezent, asociatia numara 27 de filiale active în tara si trei în Basarabia.
Conducerea asociatiei este exercitata, conform statutului, de un Consiliu National, format din: presedinte, presedinte executiv, prim-vicepresedinte, trei vicepresedinti, secretar general si secretar adjunct, casier si un numar de 17 membri.

Citește și  Eveniment: 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României sub organizația Aociației Culturale Pro Basarbia și Bucovina

Dorian Theodor CLENCIUromaniabreakingnews.ro

,

Centrul Municipal de Cultură Arad, Centrul Cultural Județean Arad și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina – Filiala „Vasile Stroescu” Arad au organizat pe 27 martie a.c. o manifestare de suflet,  prin care au celebrat 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Centrului Municipal de Cultură  a transmis prinr-un comunicat  de presă că evenimentul „este organizat în contextul în care la nivel național, încă de anul trecut se pregătește aniversarea centenarului Marii Uniri de la 1918. Anul 2018 marchează așadar o sută  de ani de existență a României moderne. Rând pe rând, la 27 martie, la 28 noiembrie și la 1 decembrie 1918, provinciile istorice Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au alipit Regatului României, prin voința manifestată democratic de majoritatea locuitorilor. Având în vedere rolul istoric determinant al orașului Arad în înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, Arad, Întâiul oraș al Unirii se reafirmă ca generic în acest moment binevenit, în care este necesar a fi reidentificate și reafirmate resorturile istorice și culturale ale Aradului”

Mihut Teodor Președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina – Filiala „Vasile Stroescu” Arad:

„Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala „ Vasile Stroiescu ” Arad, are deosebita placere de a va invita la evenimentul dedicat aniversării a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României care va avea loc în data de 27 martie 2017 la Sala Regele Ferdinand a Primăriei Arad, începând cu ora 13.00 / Prezența dumneavoastră la acest eveniment ne-ar onora.”

Evenimenul închinat Basarabiei a debutat cu o slujbă religioasă la Căminul de fete de pe strada Mihai Eminescu, clădire ridicată din banii donați de Vasile Stroescu, boierul basarbean care a cheltuit o avere comparabila cu cea a fondului Gojdu pentru emanciparea românilor din Transilvania. Cu unun an în urmă, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina – Filiala „Vasile Stroescu” Arad prin președintele Teodor Mihuț au realizat o reparație morală față memoria boierului basarabean, punând pe zidul edificiului o placă comemorativă care să amintească de  contribuția lui Vasile Stroescu.

Placa Comemorativa „Vasile Stroescu” la Arad pe Clădirea fostului Cămin de fete. 27 martie 2016. În imagine, de la stanga la dreapta,  Marian Clenciu – președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), Maria Mihuț și Teodor Mihuț președinte Filiala „Vasile Stroescu” Arad ACPBB

Evenimentul dedicat marcării celor 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a continuat de la ora ora 13 în Sala Regele Ferdinand a Primăriei va unde s-a ținut un simpozion istoric și un recital al Cenaclului AD. Foto: Calin Bibart Viceprimar la Primaria Municipiului Arad

romaniabreakingnews.ro

,

La 27 martie 2017 s-au împlinit 99 de ani de când Sfatul Țării din Basarabia, președinte Ion Inculeț, vota unirea cu România ”de-a pururi și totdeauna” în ”puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor”, după cum specifică Actul Unirii, în care se precizau și hotarele acestui ținut, stăpânit de Imperiul Țarist vreme de peste 100 de ani.

Unirea aceasta, un act firesc, a durat doar 22 de ani, prin Ultimatumul din 1940, pământul dintre Prut și Nistru, parte din străvechea Moldovă a lui Ștefan cel Mare, a fost ocupat de Uniunea Sovietică, devenind R.S.S. Moldovenească și mai pierzând ulterior o parte din nord – Hotinul – și una din sud formată din trei raioane, în favoarea Ucrainei. Aceasta a fost istoria pe care nu trebuie să o uităm, pentru că pasul făcut în 27 martie de către basarabeni a fost unul uriaș spre întregirea României.

O emoționantă manifestare dedicată acestui moment istoric s-a desfășurat la Casa de Cultură ”Platon Pardău” din Vatra Dornei, în organizarea Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a Bibliotecii Municipale ”G. T. Kirileanu” și a instituției gazdă. Istoria acestui vechi ținut românesc, devenirea sa în timp, s-a conturat din intervenția prof. Jenica Romanică, vicepreședinte a Arboroasei, care s-a referit la opiniile ziaristului Mihai Eminescu despre Basarabia, reieșite din trei articole publicate în ziarul ”Timpul” în 1878.

Eminescu și Basarabia

Eminescu sublinia că acest ținut este pomenit de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, că a fost mereu disputat între ruși și otomani și că în 1812, rușii au ocupat Basarabia ”nu cu sabia ci prin fraudă”. Prof. Romanică a mai remarcat ”Eminescu a fost marcat de situația românilor în general, pe care a prezentat-o dur, dar în spiritul adevărului și această atitudine i-a cășunat”. Bibliotecar coord. Nicoleta Todașcă a prezentat o hartă a ținutului așa cum este în prezent și a completat aspectele desprinse din publicistica lui Eminescu cu cele din lirica sa, ilustrând cu fragmente din poezia ”La arme”.

Referiri la istoria Basarabiei, la acest teritoriu pierdut pentru a doua oară în cel de-Al Doilea Război Mondial a făcut, cu pertinența cunoscută, prof. Victoria Ostaficiuc. „În perioada ce a urmat s-a dus o intensă politică de deznaționalizare. Poporul a fost dus în imperiile de gheață ale Siberiei, intelectualitatea a fost decimată. S-a revenit foarte greu din această situație, s-au ridicat alți intelectuali, în special artiști care au militat pentru românism, dar a căror soartă s-a frânt ciudat ˂în accidente˃ (spre exemplu șoții Teodorovici, GrigoreVieru, ș.a.)” a subliniat distinsa vorbitoare.

Idealul reîntregirii este unul îndepărtat

Prof. Ostaficiuc s-a referit la situația prezentă acum în Republica Moldova, precizând că idealul reîntregirii este unul îndepărtat date fiind condițiile externe și interne nefavorabile, cunoscută fiind atitudinea pro-rusă a actualului președinte al republicii.

O interesantă carte despre acest ținut intitulată ”Basarabia de altădată (cu imagini de zi)”, o antologie de texte alcătuită de Liviu Papuc și Olga Iordache, apărută de curând la editura Alfa, a fost prezentată de col. (r.) Ioan Abutnăriței. Urmărind un fir cronologic, volumul își propune să reliefeze o ”minimă și superficială evoluție/ devenire istorică a locurilor străbătute” (din ”Cuvântul însoțitor” al antologatorilor). Vorbitorul a considerat că volumul corespunde nevoii de a se vorbi despre Basarabia interbelică, incluzând note de călătorie, vizite realizate în acest ținut de diverse personalități, care au evidențiat starea școlii, a bisericii, a infrastructurii slab dezvoltate, a societății în general și au prezentat vestitele cetăți medievale și frumusețea naturală a acestui ținut. Foarte multe articole selectate de antologatori din ziarele și revistele vremii se referă la Nistru ”granița noastră și a civilizației europene”, iar concluzia generală care se desprinde din volum este că sentimentul național s-a păstrat mai ales la sat.

Un frumos poem propriu intitulat ”Basarabia” a recitat Gruia Ungurian, iar elevii de la școlile gimnaziale au recitat versuri din poeți basarabeni. Îndrumați de prof. Alina Leonte Dupu, Andra Roxana Persic, Cosmina Beșliu, Larisa Ionela Buzilă, Raluca Lungoci, Alexia Strugaru, Ștefan Nicolae Morariu și Victor Teodor Chriac de la Școala Gimnazială Nr. 4 au selectat versuri din poeții Ion Vatamanu, Mihail Ion Ciubotaru și Grigore Vieru. Miruna Buculei și Georgiana Alupei, de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumate de prof. Otilia Nilaș au recitat poeme semnate de Grigore Vieru și Vlad Pârâu. Pasionat cercetător în domeniul istoriei, Paul Brașcanu a prezentat un set de fotografii sugestive din perioada 1834 – 1940, ilustrând acest ținut (imagini din orașe și sate, figuri de țărani, vizite ale membrilor Casei Regale, ș. a.).

Am reascultat câteva dintre cele mai emoționante cântece interpretate de soții Doina și Ion Aldea Teodorovici: Răsai, Reaprinde-ți candela, Maluri de Prut. Cu acest prilej, biblioteca municipală a realizat o expoziție de carte intitulată ”Unirea Basarabiei cu patria istorică – un pas spre Marea Unire”.

Demersurile noastre își propun cunoașterea și respectarea adevărului istoric, omagierea înaintașilor care au luptat și s-au sacrificat pentru idealuri nobile.

Foto.: Paul Brașcan

Pentru romaniabreakingnews.ro Paraschiva Abutnăriţei – Președinte Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala  „Arboroasa” Vatra Dornei

 

,

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD1

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD2

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD3

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD4

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD5

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD6

Actualizare video Live Facebook RBN Press

La 27 martie 2017 se împlinesc 99 de ani de când Sfatul Țării a votat la Chișinău, Unirea Basarabiei cu România. Unirea s-a făcut în condiţii deosebit de grele. Aprilie 1917 a fost în Rusia, luna conflictelor armate și a mișcărilor de masă revendicative. În acest timp, Basarabia a organizat pe 6 şi 7 aprilie 1917, un congres general al cooperativelor săteşti care au cerut printr-o moţiune autonomia administrativă. În data de 18 aprilie pe (stil vechi) la Odessa, aproximativ 10.000 de soldaţi moldoveni au cerut autonomia politică pentru Basarabia şi dreptul de a se organiza în cohorte. Apoi congresul preoţimii basarabene va cere pe 19 şi 20 aprilie la Chişinău alegerea unui mitropolit român, convocarea unei adunări naţionale şi constituirea unui „Înalt Sfat”, cu atribuţii legislative şi executive. Basarabia a decis să se unească cu România într-o zi astrală de marţi, 27 martie. Atunci, nimeni n-a crezut că timpul va aduce mai multe ceasuri rele pentru această provincie istorică românească. Miercuri, 28 martie 1918, ziarul „România Nouă”, apărut la Chişinău, cu un titlul entuziast: „Basarabia s-a unit cu Ţara-Mamă” conţinutul paginilor sale era epocal… se scriau pagini de istorie:

„Ziua de 27 martie 1918 este pentru Basarabia ziua Dreptăţii celei mari. În această zi, Istoria a reparat marea nelegiuire săvârşită la 12 maiu 1812, când trupul Moldovei a fost frânt în două şi partea ei dintre Prut şi Nistru a fost dată pe mâini stră- ine cari au vrut să o sugrume. Dumnezeul neamurilor ne-a supus timp de sute de ani la încercări grele, astăzi El îşi întoarce mila sa spre noi” scriau ziariștii români/moldoveni sub conducerea lui Onisifor Ghibu

În spiritul recunoştinţei față de realizările fruntașilor din „Sfatul Țării”, un eveniment cu adevărat emblematic este organizat în Parlamentul României la inițiativa Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina și a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din cadrul Cameri Deputaților, „Sărbătoare Națională: 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”. Conform comunicatului organizatorilor, redat mai jos integral, festivitatea va fi urmată de dezbaterea „Prezentul și viitorul unui spațiu românesc”

„Aniversarea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România în Parlamentul României, când în ziua astrală din 27 martie 1918, deputații Sfatului Țării Republicii Democratice Moldovenești au votat Unirea cu Patria – Mamă pentru TOTDEAUNA, este un semn că lupta pentru Reîntregirea Neamului și a Țării nu s-a pierdut în vâltoarea timpurilor care au trecut peste noi.” se mai arată în comunicatul Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Redacția RBN Press reamintește că în data de 15 martie 2017, Camera Deputaților a votat proiectul de lege conform căruia ziua de 27 martie – ziua Unirii României cu Basarabia devine zi de sărbătoare naționalăProiectul de lege inițiat de deputatul PMP Eugen Tomac a fost adoptat cu 260 de voturi „pentru” și un vot „împotriva”. (

„Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului roman. Atunci, după 106 de ani de ocupație țaristă, Basarabia a revenit în granițele ei firești, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. Este obligația noastră, a celor care astăzi răspundem în fața românilor, de a demonstra că prețuim valorile românești de veacuri și pe cei care ni le-au lăsat moștenire. Uitarea eroilor neamului românesc, uitarea istoriei este totuna cu trădarea”, a precizat Tomac, in expunerea de motive.

Eveniment 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României Comunicat de presă al Asociației Culturale
Pro Basarabia și Bucovina

Motto
„Să nu fim paraziții unei glorii desuete. Să nu mai vorbim de idealuri și să edificăm istoria propriei noastre identități” Emil CIORAN
Preambul
La 28 mai 1917, la Chișinău, într-o vreme când cei ce se declarau români patrioți în Gubernia Basarabia, adepții Mării Uniri, trebuiau să aibe un curaj care se confunda uneori cu jertfa supremă. Printre ei, Alexei Mateevici, cel care a plămădit cea mai frumoasă odă închinată graiului românesc, poezia Limba Noastră, azi, imn de stat al Republicii Moldova, proclama la primul congres al învăţătorilor moldoveni într-o admirabilă alocuţiune: „Suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele popor român, aşezat în România, Transilvania, Bucovina. Frații noștri își zic români. Așa să ne zicem și noi. “(…) „Trebuie să ştim că suntem români. Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi. Să-i luminăm pe toţi cu lumină dreaptă… N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut”.

Aproape un an mai târziu, pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat la Chișinău, Unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Recunoașterea azi, a existenței „unui stat românesc independent, pe teritoriile anexate cu forța în urma înțelegerilor secrete dintre Hitler și Stalin, stabilite prin Pactul  Molotov-Ribbentrop”, reprezintă „un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român”, așa cum este menționat în Declarația Guvernului României de recunoaștere a independenței Republicii Moldova din 27 august 1991, nu a putut genera până în prezent un consens național și o strategie adecvată menită a înlătura nedreptățile ISTORIEI.

Pentru apropierea românilor de pe ambele maluri ale Prutului sau realizat și cu siguranță se vor mai realiza cu mult efort apropierea culturală dar și economică. Poate că nu este mult sau suficient, însă indiferent de situații și posibilități, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina a fost, este și va fi mereu implicată din plin în acest teribil efort de a susține și oferi conținut Idealului Reîntregirii Națiunii Române.

În spiritul recunoştinţei față de realizările înaintașilor și ca o încununare simbolică a acestor eforturi, la inițiativa președintelui Consiliului Național al ASOCIAȚIEI CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA, domnul Marian CLENCIU și a
președintelui Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a CAMEREI DEPUTAȚILOR, domnul Constantin CODREANU, se organizează la PARLAMENTUL ROMÂNIEI în data de 27 martie 2017, sărbătorirea celor 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Festivitatea va fi urmată de dezbaterea Prezentul și viitorul unui spațiu românesc

Aniversarea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România în Parlamentul României, când în ziua astrală din 27 martie 1918, deputații Sfatului Țării Republicii Democratice Moldovenești au votat Unirea cu Patria – Mamă pentru TOTDEAUNA, este un semn că lupta pentru Reîntregirea Neamului și a Țării nu s-a pierdut în vâltoarea timpurilor care au trecut peste noi.

Participanți și invitați speciali la acest moment simbolic de mare însemnătate, sunt reprezentanții Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din cadrul Camerei Deputaţilor, membrii Consiliului Național împreună cu președinți de filiale ai Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), reprezentanți ai unor partide politice unioniste din Republica Moldova, asociații culturale și instituţii de învățământ din România, Republica Moldova și Ucraina, precum și primari români care s-au alăturat acțiunilor de „înfrățire” cu localități din Republica Moldova și Ucraina, inițiate de ACPBB. Coorganizator al dezbaterii este Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Fundația România de Mâine – Universitatea Spiru Haret, Universitatea Tehnică a Moldovei – Chișinău, Asociația
Profesională de Geografie Ecologie și Turism – Destin Geografic, Organizația Studenților Basarabeni – OSB București, Asociația Studenților și Elevilor Basarabeni – ASEB, Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți, Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Iași, Asociația Culturală LA NOI LA ROMÂNI și Societatea Culturală APOLLON – ROMÂNIA.
Parteneri media: ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN PRESS, OPINIA NAȚIONALĂ, TV-H, Real TV CERNĂUȚI, Radio 7, Revista Cronici Bucovinene, Revista Mesager Bucovinean, Revista de Cultură Artă și Civilizație Apollon.
Locul desfăşurării: Palatul Parlamentului României, Corp B2, Intrarea S2, etaj 1, Sala 3, latura „Izvor” a Palatului. Luni, 27 martie 2017, ora 15.00.

Publicat de Dorian Theodor CLENCIUromaniabreakingnews.ro

,

 INSTITUTUL FRAȚII GOLESCU pentru românii din străinătate  și UNIVERSITATEA BUCUREȘTI în parteneriat cu ASOCIAȚIA CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA  și ASOCIAȚIA EUROPEANĂ DE STUDII GEOPOLITICE ȘI STRATEGICE „GH. I. BRĂTIANU” vă invită la EXPOZIȚIA DE FOTOGRAFIE MASACRUL  DE LA FÂNTÂNA ALBĂ BUCOVINA – Istoria unei zile negre din Istoria Neamului Românesc 1 Aprilie 1941 la Fântâna Albă,  pe pământ românesc răpit de sovietici

Eveniment este dedicat Zilei Naționale de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.

VERNISAJ: MIERCURI, 29 MARTIE 2017, ORA 14:00

Expoziția se desfășoară în perioada 29 MARTIE – 12 APRILIE, 2017 la  Universitatea Bucuresti, Facultatea de istorie, etajul I (Decanat), Acces prin Bulevardul Regina Elisabeta 4-12, București.

În 1940, România a fost forțată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu locuit de peste 3 milioane de locuitori, în urma ultimatumului primit în luna iunie a aceluiași an. Imediat ce administrația și armata română au fost evacuate, trupele din Armata Roșie și NKVD au ocupat teritoriul. Multe familii au fost luate prin surprindere de această desfășurare rapidă a evenimentelor cu membri de ambele părți ale noii granițe. În această situație mulți dintre ei au încercat să se reunească cu familiile trecând granița în mod legal sau, dacă nu era posibil, ilegal. Conform datelor oficiale sovietice, în zona patrulată de Unitatea 97 de grăniceri sovietici, 471 de persoane au trecut granița ilegal din zonele Hliboca, Herța, Putila și Storojineț. Zona acestei unități era pe o distanță de 7.5 km la sud de Cernăuți.

Din zonele mai îndepărtate, Vășcăuți, Zastavna, Noua-Suliță, Sadagura și Cernăuți-rurală, 628 de persoane au trecut granița pentru a se refugia în România. Acest fenomen a fost prezent în toate grupurile sociale și etnice din teritoriile ocupate. În primul an de ocupație sovietică, estimările ucrainene dau ca cifră un număr de peste 7.000 de refugiați în România, dar acest număr ar putea fi mult mai mare.

Autoritățile sovietice au reacționat în două moduri: în primul rând au întărit patrularea granițelor, în al doilea rând au făcut liste cu familiile care aveau rude și în România și declarându-le trădători de țară și deportându-le la muncă forțată. Listele unității 97 de patrulare numărau la 1 ianuarie 1941 1.085 de persoane. Listele altor localități includeau numele a peste 1.294 de persoane (la 7 decembrie 1940). Din acest moment au început să fie considerate trădătoare de țară chiar și persoanele care erau doar bănuite că ar avea intenții să fugă în România.

La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniței în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia.

După masacru răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul.

Câțiva, „mai norocoși”, au fost arestați de NKVD din Hliboca (Adâncata) și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var.

romaniabreakingnews.ro

 

,

Ziua de 1 martie a adus și dornenilor mult soare și gingășia nelipsiților ghiocei care vestesc primăvara, dar și nedisimulată bucurie pentru cei care au fost prezenți la Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu” pentru a-l sărbători pe nemuritorul Ion Creangă.

Elevii clasei întâi A de la Școala Gimnazială Nr. 4, mai frumoși ca niște ghiocei, fiind îmbrăcați în frumoase costume populare, conduși de învățătoarea Viorica Afloarei, organizatoare a manifestării împreună cu biblioteca, au fost principalii protagoniști ai întâmplărilor desprinse din minunata operă a hâtrului humuleștean. Din sala arhiplină i-au urmărit cu emoție părinții, frații mai mari, bunicii și membrii Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, colaborator fidel al bibliotecii.

Nicoleta Todașcă, bibliotecar coordonator a subliniat, în deschiderea manifestării, însemnătatea acestei zile pentru cultura română, zi în care s-a născut ”mărțișorul literaturii române”, cum mai este supranumit Ion Creangă și a prezentat expoziția de carte de autor și despre autor organizată cu acest prilej, sub genericul ”Ion Creangă – cel mai iubit povestitor”. Cu tactul pedagogic cunoscut, fiind și o foarte apreciată învățătoare, scriitoarea Anica Facina a susținut o lecție interactivă vizând cunoașterea operei scriitorului aniversat, pe parcursul căreia copiii au recunoscut cu bucurie titlurile vestitelor povești, au prezentat succint conținutul unora dintre ele, dovedind că iubesc lectura, că sunt fascinați de frumusețea operei nemuritoare a humuleșteanului, chiar dacă trăiesc în era digitală.

Concluzia propunătoarei acestui moment a venit de la sine: a fost nu un test, ci o invitație la lectură și la alegerea unor modele pozitive pe care le oferă această operă și, în general, operele literare valoroase. Am subliniat capacitatea operei lui Creangă de a fi transpusă dramatic și în versuri, datorită viziunii sale regizorale, mai ales în ”Amintiri din copilărie”, unde lumea este văzută ca un teatru vesel, așa fiind lumea copilăriei dintotdeauna.

Învățător Viorica Afloarei a semnalat momentul următor. ”Ne întâlnim în împărăția cărților pentru a aduce un omagiu ˂împăratului poveștilor˃, făcând o călătorie în timp și în spațiu prin opera lui Ion Creangă”. Programul artistic realizat de talentații elevi ai învățătoarei Afloarei a debutat cu poezia intitulată ”La Humulești”, recitată de Alexandra și Vladimir Vasiluț. Un ”mărțișor literar” dedicat lui Ion Creangă, autor Anica Facina, a fost interpretat de Teodora, Adelina, Cosmin, Ana, Andrei, Alexandru, Ionuț, David. Au urmat Diana, Olivia, Darius, Tavi, Raluca, Cosmin, Nicoleta, care au ”transmis” o ”Scrisoare lui Ion Creangă”. Cu deosebit talent, Sara Moroșan a recitat o versiune lirică a ”Caprei cu trei iezi”, iar Lucas Rîpan, Răzvan Țabrea, Eduard Niculiță și Mihai Carpea au fost protagoniștii scenetei ”Pupăza din tei”. Toată clasa a interpretat cu bucurie cupletul atât de vesel și arhicunoscut. O altă ”scrisoare” care exprimă dorul de marele povestitor a fost interpretată de Amalia, Eva și Rareș, iar Rebeca ne-a amintit de pățania cu cireșele și jocul mâțelor cu motocei. Prezentarea scenetei ”Ursul păcălit de vulpe” a fost o revărsare de ingeniozitate – în costume și recuzită – și de talent din partea micilor artiști Cristiana Macovei, Andrei Cojocaru, Ștefan Gavriluț și Andrei Frățiloiu.

Toți participanții au trăit clipe de încântare generate de reușita manifestării și de opera marelui povestitor care a emoționat generații de copii, dar și de maturi și care va rămâne o valoare certă a literaturii române.

Pentru romaniabreakingnews.ro,  autor – Paraschiva Abutnăriţei / Foto: Simona Iftimuţ

,

INSTITUTUL FRAȚII GOLESCU pentru românii din străinătate, ASOCIAȚIA CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA, ASOCIAȚIA EUROPEANĂ DE STUDII GEOPOLITICE ȘI STRATEGICE „Gheorghe I. Brătianu”, au organizat marți, 31 ianuarie 2017, ora 18:00, la CLUBUL ȚĂRANULUI ROMÂN, o evocare dedicată personalității lui Nichita Smochină, eveniment din seria „OAMENII TRANSNISTRIEI”.

Invitați:Dr. Constantin CORNEANU, ISTORIC, Dr. Dorin LOZOVEANU, GEOGRAF, Moderator: Dr.Mihai NICOLAE

Evenimentul a fost transmis Live (marți, 31 ianuarie 2017, ora 18:00 ) pe romaniabreakingnews.ro partener media.

Nichita Smochină a fost, fără îndoială, cea mai importantă personalitate a românilor din Transnistria. În același timp, destinul său a fost marcat de tensiunea tragică a românilor rămași la est de Nistru. S-a născut pe data de 14 martie 1894 la Corjova, pe atunci gubernia Herson. Lupta în armata imperială, primind chiar înaltă distincție „Crucea Sfântului Gheorghe”. Este înnobilat de țarul Nicolae al II-lea. În mai 1917 participă la „Congresul popoarelor neruse din Caucaz”, susținând independența Georgiei. La Petrograd discută cu Lenin despre autodeterminarea popoarelor. În decembrie 1917 organizează împreună cu Gheorghe Mare, la Tiraspol „Congresul moldovenilor transnistreni”, pronunțându-se pentru unire națională. În 1918 îl găsim în Rada ucrainiana, opunându-se anexării Basarabiei de către Ucraina. De frica represaliilor se refugiază în țară, trecând peste apa înghețată a Nistrului. În ianuarie 1921 inițiază ” Comitetul de ajutorare a românilor de peste Nistru”. Între anii 1930-1934, aflat la Paris pentru studii doctorale desfășoară o amplă campanie informativă în favoarea neamului său, dar și a celorlalte popoare captive în U.R.S.S. E urmărit de agenții sovietici. Participă la activitatea „Comisiei minorităților” din cadrul Ligii Națiunilor. În 1933 pledează pentru admiterea comitetului refugiaților moldoveni din U.R.S.S. în ” Comisia internațională Nansen”. În paralel cu activitatea politică desfășoară o vastă activitate de cercetare istorică și antropologică. În țară, îi solicită regelui Carol al II-lea să nu cedeze Basarabia fără luptă. Ion Antonescu îl propune în „Biroul Păcii”. În 1942 devine membru de onoare al Academiei Române. După intrarea armatei roșii în țară este declarat dușman al sovietelor.

Dorian Theodor / București / RBN Press

,

Video Live 16 februarie 2017, începând cu ora 18.00, ora Bucureștiului. Link direct către canalul  ROMANIA BREAKING NEWS – Live! După încheierea transmisiei Live, înregistrarea HD a evenimentului va putea fi vizionată pe canalul Youtube România Breaking News RBN Press  https://www.youtube.com/channel/UCKlCpC9KLd3wR-ZNtbf2Drg
USTREAM RBN PRESS / *UTILIZATI OPTIUNEA REFRESH (REINCARCARE) A PAGINII IN CAZ DE INTRERUPERE A REDĂRII IMAGINII.

Pentru vizualizarea transmisiei dați click aici:

http://www.ustream.tv/channel/22116070

Utilizați opțiunea REFRESH (reîncărcare) a paginii în caz de întrerupere a redării imaginii.

Preotul Vasile Țepordei s-a născut la data de 5 februarie 1908, în sudul Basarabiei, comuna Cârpești, județul Cahul. Un neam de răzeși, din timpul lui Ștefan cel Mare. A absolvit ca premiant Facultatea de Teologie din Chișinău, s-a dedicat învățământului. A profesat la diverse licee de tradiție din oraș. El este cel care a editat și a condus revistele „Raza” și „Basarabia” din timpul României Mari, prin care s-a menținut vie, o profundă și luminoasă spiritualitate printre românii basarabeni. A făcut misionarism prin gazetărie, întreținând vie flacăra românismului, față de intențiile Moscovei de a deznaționaliza românii din Basarabia. În fatidicul an 1941, după retragerea administrației românești din Basarabia, preotul Țepordei s-a refugiat cu familia în București, iar mai târziu, a fost arestat și trecut prin toate beciurile, anchetele și torturile Securității comuniste din București.

La un interogatoriu foarte dur, la securitate, preotul Vasile Țepordei le-a răspuns anchetatorilor: „V-am spus tot ceea ce trebuia. Răspunsurile căutate le găsiți în colecțiile gazetelor „Raza” și „Basarabia”, pe care le-am condus opt ani. Acolo veți găsi și nume de oameni și ideile promovate. Sunt mândru de colaboratorii mei și de ideile respective. Basarabia este scumpă și sfântă, este a noastră și noi suntem ai ei”. În camera întunecoasă s-a lăsat liniștea. „M-au lăsat singur 3-4 ore, apoi a venit o femeie în uniformă, care mi-a ordonat apăsat: „Poți pleca!”. După câteva luni, duba m-aștepta la poartă. Am fost urcat cu forța în ea, fără să mi se spună nici un cuvânt. După vreo oră și jumătate de mers, a oprit. Am fost tras afară și dus cu forța în fața unui pluton de execuție. Am aflat mai târziu că fusesem dus în Pădurea Băneasa. Un ofițer scund, cu fața întunecată, mi se adresă: „Vezi plutonul din față? Dacă nici acum nu răspunzi la întrebările noastre, știi ce te așteaptă!”. „V-am spus tot ce s-a putut spune„, i-am răspuns. S-a apropiat de mine cu o cârpă neagră în mână. M-a legat la ochi și apoi a dat comanda de foc. Am auzit o rafală și am simțit sângele care se scurgea de undeva din zona pieptului. Mâinile îmi erau libere. M-am pipăit. Nu se întâmplase însă nimic grav. Ofițerul s-a repezit la mine, mi-a scos cârpa de la ochi înjurând, amenințându-i și țipând la militarii din pluton. Avea în mână o sticluță pe care era desenat un cap de mort. „Nemernicii te-au salvat, dar am să te nenorocesc eu pentru tot restul vieții”, mi-a zis și mi-a aruncat conținutul sticluței în ochi și pe față. În clipa aceea, mi-a albit părul. Când mi-am revenit, am deschis ochii. Vedeam! În sticlă fusese probabil apă cu sare și oțet”.

Rândurile de mai sus sunt doar un crâmpei din viața preotului Vasile Țepordei – Omul care a trăit și a suferit pentru întregirea neamului românesc.

În spiritul recunoștiinței și al datoriei, ca o pildă vie a valorilor și reperelor neamului românesc pentru generațiile de azi și de mâine, Protoieria 2 Capitală  – Parohia Mărcuța prin Preot Adrian MIRICĂ și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, organizează în ziua de joi, 16 februarie 2017, ora 18.00, la Centrul Cultural din cadrul Bisericii Mărcuța, o Seară Cultural – Duhovnicească din seria: MĂRTURISITORI AI NEAMULUI ROMÂNESC ȘI AI ORTODOXIEI DIN BASARABIA ȘI BUCOVINA. Moment dedicat cinstirii memoriei preotului Vasile Țepordei.

Vor conferenția Dr. Constantin CORNEANU – istoric, Dr. Ion CONSTANTIN – istoric, Dr. Gabriel MICU – diplomat, Marian CLENCIU – președinte ACPBB, Gabriela IELENICZ – istoric. Programul va cuprinde și un concert susținut de cantautorul Octavian MÎNDRUȚĂ. Evenimentul va fi transmis Live pe romaniabreakingnews.ro la data și ora din program.

Parteneri ai evenimentului sunt Asociația Culturală „LA NOI LA ROMÂNI”, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” și Institutul Frații Golescu pentru românii de pretutindeni. Parteneri media: România Breaking News – RBN Press, TRINITAS TV, Ziarul Lumina și TOC Press.

Pentru că a fost redactor la ziarul „Raza”, o adevărată crimă pentru organele sovietice, Vasile Țepordei a fost deportat în gulagul de la Inta, unde atrăit ani grei. Vasile Țepordei spunea că „în acea noapte de tristă amintire din Basarabia au fost deportați 300 de mii de suflete și că în 23-24 iunie trecut – 1941, urmau sa fie ridicate alte sute de mii, ca în 5 loturi avea să se lichideze moldovenii din Basarabia și dacă nu izbucnea războiul, planul s-ar fi executat întocmai și azi am fi avut o Basarabie pustie de tot ce-i suflet românesc”.Îsi revede satul natal abia după 50 de ani de pribegie forțată. Și nu-l mai recunoaște. Oamenii tinereții sale nu mai erau. Revenind la București își încarcă bateriile și începe să scrie. Îi plângea sufletul dupa Basarabia dragă și o venera ca pe o mamă: „Traiesc mai mult de 60 de ani în România, unde am gasit oameni buni ca pâinea caldă. În Basarabia am trait numai 34 de ani. Sunt buni frații români, sunt ospitalieri și apropiați sufletește. Totuși, sufletul basarabeanului este mai bun, mai blând, intri mai ușor în intimitatea lui… N-am să uit niciodată dragostea bunicii mele, care mă ocrotea de severitatea mamei mele. Îmi amintesc și azi cu câtă bunatate ne răspundeau bătrânii satului când îi întâlneam”

Preotul, martirul și scriitorul Vasile Țepordei, s-a stins la venerabila vârsta de 94 de ani la București. A publicat  sute de articole, note, cronici, recenzii în diferite ziare și reviste din Chișinău: ,,Luminătorul”, „Misionarul”,  “Studentul” (revista studenților teologi, director, 1930-1932), “Raza” (la început organ al Uniunii clerului ortodox din Basarabia, apoi organ independent de luptă și atitudine Românească”, director între 1938-1944), “Basarabia” București (1941 – 1944), redactor la –“Zorile”, “Viața Basarabiei”,   “Gazeta Basarabiei”,   “Calendarul” – București ș.a. A publicat diferite broșuri, precum și lucrările: Preotul poet Alex Mateevici, Chișinău, 1937, 101 p. și Amintiri din Gulag, București, 1992, 176 p.

Dorian Theodor CLENCIUromaniabreakingnews.ro

,

IN MEMORIAM Nicolae Lupan

Urmasi demn al razesilor, original de pe meleagurile  judetului Hotin(născut în anul 1921 în satul Cepălăuți), filologul, publicistul, dar mai presus de orice, patriotul român NICOLAE LUPAN, s-a ”alăturat” recent (24 ianuarie 2017) pleiadei de patrioți români basarabenicare s-au mutat la cele veșnice.

Combatant pe câmpul de luptădin Moldova, Ardeal și Ungaria), iar mai târziu cu condeiul și slova (în calitate de redactor la ziarul Bucovina Sovietică, Radiodifuziunea Română din Cernăuți, apoi redactor la Televiziunea  Republicană și la postul de radio Luceafărul din Chișinău), Nicolae Lupan s-a angajat plenar în apărarea teritoriilor și ființei românești. Acuzat de”naționalism românesc„și ”propagarea culturii occidentale”, în anul 1974 va fi expulzat de pe pământul său natal.La Bruxelles, apoi la Paris,unde a trăit până la sfârșitul vieții,întreaga sa activitatea s-a axat pe problematica teritoriilor românești aflate sub ocupație străină – Basarabia, Nordul Bucovinei,Ținutul Herța.Mii de articole, reportaje,interviuri, studii, cărți  publicate în limbile romănă, franceză,engleză și rusă, în reviste din occident, precum și sutele de emisiuni de la posturile de radio Europa Liberă, BBC,Vocea Americii,etc.au adus în atenția opiniei publice situațiadin teritoriile românești înstrăinate.

Poate una dintre cele mai importanterealizări înfăptuite  a constituit-o reactivarea,la Paris în anul 1975, a  Asociației Mondiale Pro Basarabia și Bucovina(organizație înființată de diplomatul patriot român Nicole Dianu, in anul 1950). La inițiativa sa, în anul 1990,un grup de basarabeni, aveau să pună bazele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina.

Prezent în țară, în fiecarea an, la manifestările organizate de Asociație cu prilejul zilei de 27 Martie, în intervențiile sale, Nicolae Lupan,un bun cunoscător al realităților politice și sociale de dincolo și dincoace de Prut, făcea o dură dar pertinentă analiză a situației.

La adunarea din martie 2016, desfășurată într-una din sălile Senatului României, prin cuvintele și  glasul patriotului nonagenar, au răsunat strigătele de jale ale milioanelor de români uciși sau deportați din ținuturile românești ocupate, ale soldaților care s-au jertfit pentru apărarea gliei străbune, ale refugiaților în cele patru zări, ale celor care încă sunt înstrăinați de Patria Mamă…..

Video:

Iar dacă în viața pământească aprigul luptător lansa avertismentul ”Blestemați să fie acei care dintr-o țară au făcut și mai fac două”,în viața cea cerească, se roagă pentru poporul său,precum Regele David” Scoală Doamne, mântuiește-mă, Dumnezeul meu,că Tu ai bătut pe toți cei ce mă vrăjmășesc în deșert;dinții păcătoșilor ai zdrobit”

Bunul Dumnezeu s-l aiba în paza Sa.

Pentru romaniabreakinnews.ro –  Istoric Gabriela Ielenicz

,

24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor, începutul României moderne – Unirea Principatelor, eveniment la Vatra Dornei

În istoria oricărui popor se înscriu momente faste, care marchează devenirea sa în timp. Astfel este, pentru români, 24 Ianuarie 1859, când s-a semnat ”actul de naștere” al României moderne, prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza ca domn al celor două principate – Moldova și Țara Românească, țări surori care au decis să devină un singur neam.

 

Consecvenți ideii că trebuie să-și cunoască trecutul care este un factor idenditar, dornenii au sărbătorit această zi crucială pentru România. Manifestarea din acest an a reunit, la Casa de Cultură ”Platon Pardău”, pe membrii filialei „Arboroasa” – Vatra Dornei a Asociației Cilturale Pro Basarabia și Bucovina”, bibliotecari, elevi și profesori de la Liceul Teoretic „Ion Luca” și Școala Gimnazială Nr. 4, scriitori, și mulți alții.

Unirea Principatelor Pro Basarabia si Bucovina Vatra Dornei

Contextul istoric care a permis cristalizarea conștiinței naționale și determinarea unioniștilor de a realiza acest act hotărâtor pentru viitorul națiunii române, personalitatea primului domnitor al principatelor unite, modul în care unirea din ianuarie 1859 este reflectată în unele documente, au constituit subiectele intervențiilor susținute de prof. de istorie Victoria Maria Ostaficiuc și Stela Giosan, de scriitoarea Anica Facina. ”Secolul al XIX-lea a fost unul al revoluțiilor și al națiunilor. Într-un timp în care singurul stat consolidat din Europa era Anglia, pentru români s-a ivit o oportunitate istorică – Războiul Crimeii – pe care ei au fructificat-o pe deplin.

Grup de copii la Unirea Principatelor Pro Basarabia si Bucovina Vatra Dornei

Nu a fost o ˂Mică Unire ˃, cum se spune, a fost un act important fără de care nici Unirea de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibilă”, a spus, printre altele prof. Ostaficiuc. Prof. Stela Giosan a conturat personalitatea primului domnitor român, cu accent pe educația sa, pe atitudinea față de popor, pe modul în care a realizat reforme decisive pentru consolidarea tânărului stat românesc, pe capacitatea sa de a-i convinge pe colaboratori să reprezinte cu demnitate România în străinătate. Apelând la informații publicate în ”Revista română”, a Despărțământului Astrei din Iași, Anica Facina a reiterat importanța actului unirii din ianuarie 1859. ”Termenul de ˂Mica Unire ˃ este un fals, o manipulare menită să minimalizeze semnificația acestui moment istoric, care a fost mare, ca și cel de la 1600 realizat de Mihai Viteazul sau cel de la 1 Decembrie 1918. Toate au fost la fel de mari și de importante pentru vremea lor”, a subliniat vorbitoarea.

           Un grup de eleve de la Liceul Teoretic ”Ion Luca”, îndrumat de prof. Jenica Romanică au rostit versuri despre unire și despre domnul Cuza. ”Împletim istoria cu literatura, urmărim modul în care literatura pune în lumină faptele istorice”, a spus prof. Romanică. Îmbrăcați în minunate costume populare, elevii îndrumați de prof. Alina Leonte Dupu de la Școala Gimnazială Nr. 4 au recitat versuri semnificative pentru ideea de unitate a neamului, iar prof Gruia Ungurian a dedicat un poem propriu evenimentului, poem din care cităm un îndemn, exprimat metaforic ”Strămoșii încă ne așteaptă/ Să curățăm izvorul.”

 

Bibliotecar Simona Iftimuț a pregătit un film despre Palatul din Ruginoasa, un loc atât de iubit de fostul domnitor, și mai ales de doamna Elena Cuza, cea care i-a fost mereu alături și a sprijinit nobilul ideal al unirii și al consolidării unui stat de care românii să fie mândri în viitor.

Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu” a organizat o expoziție tematică cu cele mai importante cărți și documente aflate în zestrea bibliotecii, care reflectă actul Unirii Principatelor.

Paraschiva Abutnăriței – romaniabreakingnews.ro

Foto: Simona Iftimuț

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press