ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Filiala Arboroasa"

Filiala Arboroasa

,

Ziua de 1 martie a adus și dornenilor mult soare și gingășia nelipsiților ghiocei care vestesc primăvara, dar și nedisimulată bucurie pentru cei care au fost prezenți la Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu” pentru a-l sărbători pe nemuritorul Ion Creangă.

Elevii clasei întâi A de la Școala Gimnazială Nr. 4, mai frumoși ca niște ghiocei, fiind îmbrăcați în frumoase costume populare, conduși de învățătoarea Viorica Afloarei, organizatoare a manifestării împreună cu biblioteca, au fost principalii protagoniști ai întâmplărilor desprinse din minunata operă a hâtrului humuleștean. Din sala arhiplină i-au urmărit cu emoție părinții, frații mai mari, bunicii și membrii Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, colaborator fidel al bibliotecii.

Nicoleta Todașcă, bibliotecar coordonator a subliniat, în deschiderea manifestării, însemnătatea acestei zile pentru cultura română, zi în care s-a născut ”mărțișorul literaturii române”, cum mai este supranumit Ion Creangă și a prezentat expoziția de carte de autor și despre autor organizată cu acest prilej, sub genericul ”Ion Creangă – cel mai iubit povestitor”. Cu tactul pedagogic cunoscut, fiind și o foarte apreciată învățătoare, scriitoarea Anica Facina a susținut o lecție interactivă vizând cunoașterea operei scriitorului aniversat, pe parcursul căreia copiii au recunoscut cu bucurie titlurile vestitelor povești, au prezentat succint conținutul unora dintre ele, dovedind că iubesc lectura, că sunt fascinați de frumusețea operei nemuritoare a humuleșteanului, chiar dacă trăiesc în era digitală.

Concluzia propunătoarei acestui moment a venit de la sine: a fost nu un test, ci o invitație la lectură și la alegerea unor modele pozitive pe care le oferă această operă și, în general, operele literare valoroase. Am subliniat capacitatea operei lui Creangă de a fi transpusă dramatic și în versuri, datorită viziunii sale regizorale, mai ales în ”Amintiri din copilărie”, unde lumea este văzută ca un teatru vesel, așa fiind lumea copilăriei dintotdeauna.

Învățător Viorica Afloarei a semnalat momentul următor. ”Ne întâlnim în împărăția cărților pentru a aduce un omagiu ˂împăratului poveștilor˃, făcând o călătorie în timp și în spațiu prin opera lui Ion Creangă”. Programul artistic realizat de talentații elevi ai învățătoarei Afloarei a debutat cu poezia intitulată ”La Humulești”, recitată de Alexandra și Vladimir Vasiluț. Un ”mărțișor literar” dedicat lui Ion Creangă, autor Anica Facina, a fost interpretat de Teodora, Adelina, Cosmin, Ana, Andrei, Alexandru, Ionuț, David. Au urmat Diana, Olivia, Darius, Tavi, Raluca, Cosmin, Nicoleta, care au ”transmis” o ”Scrisoare lui Ion Creangă”. Cu deosebit talent, Sara Moroșan a recitat o versiune lirică a ”Caprei cu trei iezi”, iar Lucas Rîpan, Răzvan Țabrea, Eduard Niculiță și Mihai Carpea au fost protagoniștii scenetei ”Pupăza din tei”. Toată clasa a interpretat cu bucurie cupletul atât de vesel și arhicunoscut. O altă ”scrisoare” care exprimă dorul de marele povestitor a fost interpretată de Amalia, Eva și Rareș, iar Rebeca ne-a amintit de pățania cu cireșele și jocul mâțelor cu motocei. Prezentarea scenetei ”Ursul păcălit de vulpe” a fost o revărsare de ingeniozitate – în costume și recuzită – și de talent din partea micilor artiști Cristiana Macovei, Andrei Cojocaru, Ștefan Gavriluț și Andrei Frățiloiu.

Toți participanții au trăit clipe de încântare generate de reușita manifestării și de opera marelui povestitor care a emoționat generații de copii, dar și de maturi și care va rămâne o valoare certă a literaturii române.

Pentru romaniabreakingnews.ro,  autor – Paraschiva Abutnăriţei / Foto: Simona Iftimuţ

,

24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor, începutul României moderne – Unirea Principatelor, eveniment la Vatra Dornei

În istoria oricărui popor se înscriu momente faste, care marchează devenirea sa în timp. Astfel este, pentru români, 24 Ianuarie 1859, când s-a semnat ”actul de naștere” al României moderne, prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza ca domn al celor două principate – Moldova și Țara Românească, țări surori care au decis să devină un singur neam.

 

Consecvenți ideii că trebuie să-și cunoască trecutul care este un factor idenditar, dornenii au sărbătorit această zi crucială pentru România. Manifestarea din acest an a reunit, la Casa de Cultură ”Platon Pardău”, pe membrii filialei „Arboroasa” – Vatra Dornei a Asociației Cilturale Pro Basarabia și Bucovina”, bibliotecari, elevi și profesori de la Liceul Teoretic „Ion Luca” și Școala Gimnazială Nr. 4, scriitori, și mulți alții.

Unirea Principatelor Pro Basarabia si Bucovina Vatra Dornei

Contextul istoric care a permis cristalizarea conștiinței naționale și determinarea unioniștilor de a realiza acest act hotărâtor pentru viitorul națiunii române, personalitatea primului domnitor al principatelor unite, modul în care unirea din ianuarie 1859 este reflectată în unele documente, au constituit subiectele intervențiilor susținute de prof. de istorie Victoria Maria Ostaficiuc și Stela Giosan, de scriitoarea Anica Facina. ”Secolul al XIX-lea a fost unul al revoluțiilor și al națiunilor. Într-un timp în care singurul stat consolidat din Europa era Anglia, pentru români s-a ivit o oportunitate istorică – Războiul Crimeii – pe care ei au fructificat-o pe deplin.

Grup de copii la Unirea Principatelor Pro Basarabia si Bucovina Vatra Dornei

Nu a fost o ˂Mică Unire ˃, cum se spune, a fost un act important fără de care nici Unirea de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibilă”, a spus, printre altele prof. Ostaficiuc. Prof. Stela Giosan a conturat personalitatea primului domnitor român, cu accent pe educația sa, pe atitudinea față de popor, pe modul în care a realizat reforme decisive pentru consolidarea tânărului stat românesc, pe capacitatea sa de a-i convinge pe colaboratori să reprezinte cu demnitate România în străinătate. Apelând la informații publicate în ”Revista română”, a Despărțământului Astrei din Iași, Anica Facina a reiterat importanța actului unirii din ianuarie 1859. ”Termenul de ˂Mica Unire ˃ este un fals, o manipulare menită să minimalizeze semnificația acestui moment istoric, care a fost mare, ca și cel de la 1600 realizat de Mihai Viteazul sau cel de la 1 Decembrie 1918. Toate au fost la fel de mari și de importante pentru vremea lor”, a subliniat vorbitoarea.

           Un grup de eleve de la Liceul Teoretic ”Ion Luca”, îndrumat de prof. Jenica Romanică au rostit versuri despre unire și despre domnul Cuza. ”Împletim istoria cu literatura, urmărim modul în care literatura pune în lumină faptele istorice”, a spus prof. Romanică. Îmbrăcați în minunate costume populare, elevii îndrumați de prof. Alina Leonte Dupu de la Școala Gimnazială Nr. 4 au recitat versuri semnificative pentru ideea de unitate a neamului, iar prof Gruia Ungurian a dedicat un poem propriu evenimentului, poem din care cităm un îndemn, exprimat metaforic ”Strămoșii încă ne așteaptă/ Să curățăm izvorul.”

 

Bibliotecar Simona Iftimuț a pregătit un film despre Palatul din Ruginoasa, un loc atât de iubit de fostul domnitor, și mai ales de doamna Elena Cuza, cea care i-a fost mereu alături și a sprijinit nobilul ideal al unirii și al consolidării unui stat de care românii să fie mândri în viitor.

Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu” a organizat o expoziție tematică cu cele mai importante cărți și documente aflate în zestrea bibliotecii, care reflectă actul Unirii Principatelor.

Paraschiva Abutnăriței – romaniabreakingnews.ro

Foto: Simona Iftimuț

,

„În nemărginirea timpului” – Eveniment de cinstire a Zilei Culturii Române și a Luceafărului poeziei românești la Vatra Dornei, organizat de Filiala Vatra Dornei a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala „Arboroasa” Vatra Dornei, Casa de Cultură „Platon Pardău” Vatra Dornei, Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, Biblioteca „G. T. Kirileanu”. Corespondență pentru romaniabreakingnews.ro de la Paraschiva Abutnăriței.

      Ninge peste Dorne și se aștern zăpezi grele, cum se pare că erau în acea iarnă când, în ținutul Botoșanilor, venea pe lume un copil căruia ursitoarele i-au menit să devină o stea pe cerul literaturii române, cea mai strălucitoare. Au trecut de atunci 167 de ani și puterea sa de a iradia cultură și a lumina ființa românească e parcă mai vie și are darul de a ne uni. S-au unit dornenii care-l iubesc pe Mihai Eminescu și prețuiesc moștenirea sa culturală, la gazda primitoare care este Casa de Cultură ”Platon Pardău”. S-au regăsit într-același dor membri ai Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, membri ai ”Arboroasei”, bibliotecari de la Biblioteca ”G. T. Kirileanu”, membrii Filialei Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (organizatori ai manifestării), elevi de la toate școlile gimnaziale și de la Liceul Teoretic ”Ion Luca” și profesorii lor, alți iubitori de poezie, pentru a-l omagia pe cel care este ”figura tutelară a culturii române”, cum îl numește eminescologul Nicolae Georgescu și a cinsti Ziua Culturii Române. Cuvinte, simple poate, s-au rostit cu sinceritate și emoție, cu încrederea că nimeni și nimic nu-i va lua locul lui Eminescu în sufletele românilor.

            Prof. Alina Leonte Dupu, de la Școala Gimnazială Nr. 4 a vorbit despre ”Dimensiunea religioasă a liricii eminesciene”, iar elevul său, Victor Chiriac din clasa a VI-a, a recitat poezia ”Rugăciune”. Despre tumultuoasa poveste de dragoste dintre Eminescu și Veronica Micle a vorbit prof. Jenica Romanică de la Liceul Teoretic ”Ion Luca”, poezia de dragoste eminesciană fiind ilustrată de un grup de eleve din clasa profesoarei (care au și cântat un fragment din ”Sara pe deal”). Poeta Anica Facina a ales să prezinte o ”Scrisoare către Eminescu” a preotului Alexandru Stănciulescu Bârda de la parohia Malovăț, o scrisoare – rugăciune, străbătută de laitmotivul ”Doamne, și tu l-ai iubit!” și care reiterează ideea că Eminescu înseamnă întreaga existență și spiritualitate românească. Emoționantă este și adresarea finală ”Fața Ta o-ntoarce către neamul Tău de-acum”. Poeta Facina a recitat poemul propriu dedicat poetului, intitulat simbolic ”Gorunul”, dar și un text eminescian mai puțin cunoscut ”Sus, în curtea cea domnească”. Texte postume mai puțin cunoscute au recitat și elevele Delia Cârciu, Adelina Greculeac și Anna Bacalu de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumate de prof. Ioana Iuga.

            Din cărțile de exegeză eminesciană am adus în atenție cercetarea prof. univ. Nicolae Georgescu privitoare la adevărul despre ediția princeps ”Poesii” apărută în decembrie 1883, când Eminescu era bolnav, la Viena, ediție coordonată de Titu Maiorescu. Cercetătorul lansează și motivează ideea că scenariul acestei culegeri a fost realizat de însuși Eminescu, cu mai mulți ani înainte de apariția volumului. Cartea ”Eminescu – muzician al poeziei, Enescu – poet al muzicii”, de Vladimir Dogaru, a fost prezentată de Aldona Rey Patraș. Vorbitoarea a subliniat ideile cele mai importante ce se desprind din acest volum: cei doi români geniali ”două nume sacre” se aseamănă, între ei sunt afinități lirice – izvorul de inspirație fiind ”sufletul poporului român”, amândoi sunt pătrunși ”de nepotolita sete de absolut”. Prof. Gruia Ungurian a rostit un ”Omagiu” propriu, elevii Delia Urs, Omar Al Kalfah și Teodora Tokacs, de la Școala Gimnazială Nr. 1, îndrumați de prof. Angelica Doroftiese, au recitat dintre cele mai îndrăgite texte lirice eminesciene. Un grup numeros de elevi de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumați de prof. Otilia Nilaș, au recitat versuri din și despre Eminescu, au interpretat muzică folk de referință.

            La sediul bibliotecii s-a organizat o semnificativă expoziție de carte intitulată ”Perenitatea lui Eminescu”. Scriitorul Paul Brașcanu a oferit tuturor participanților copii ale unor documente de la începutul sec. XX privitoare la opera lui Mihai Eminescu.

            Încă odată ”Eminescu ne-a mângâiat sufletele”, după cum spunea consulul general al României la Cernăuți, doamna Eleonora Moldovan la bustul lui Eminescu din curtea Casei Aron Pumnul și la statuia lui Eminescu tânăr, în ziua de 15 ianuarie 2017. Îndrăznim să credem că sufletele tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei, marile valori neputând fi îngrădite de granițe.

Pentru România Breaking News – Paraschiva Abutnăriței / Președinte Filiala „Arboroasa”  Vatra Dornei – Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina .

Fotografii realizate de: Simona Iftimuț

romaniabreakingnews.ro

,

Constituită în 1990, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și-a propus „integrarea firească a valorilor spirituale, cultural-educative, științifice ale românilor din Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, la spațiul istoric daco-român și promovarea acestor valori prin diferite activități” (din Statutul ACPBB). Se deschidea astfel un cadru legal de întărire a legăturilor frățești cu românii din provinciile desprinse din trupul tării, de cunoaștere a istoriei comune și de acțiune concretă în sprijinul păstrării valorilor identitare naționale în aceste provincii.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (3)

            Filiala „Arboroasa” din Vatra Dornei s-a constituit în 1991, din inițiativa inimoasei profesore Tațiana Vlad Guga, cea care a cunoscut calvarul a două refugii, din 1940 și 1944 și a trăit în ”patria adoptivă” cu nostalgia locurilor în care a copilărit și a făcut primele studii: Iordănești, un sat românesc din Nordul Bucovinei și Cernăuți.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (1)Filiala ”Arboroasa” a împlinit în acest an 25 de ani de activitate neîntreruptă, timp în care s-a manifestat ca o prezență activă în viața culturală a comunității, din postura de inițiator sau partener în activitățile dedicate marilor evenimente istorice naționale, în omagierea Poetului Mihai Eminescu și a altor mari scriitori sau personalități din alte domenii. În atenția publică au fost aduse aspecte ale literaturii românești din Basarabia și Nordul Bucovinei, dar și problemele cu care se confruntă românii din cele două provincii (în special din regiunea Cernăuți) în ce privește păstrarea limbii naționale, a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești. S-au realizat numeroase legături de prietenie între dorneni și românii din raioanele Edineț, Râșcani, Fălești, Căușeni din Republica Moldova și Iordănești, Boian, Herța, Cernăuți (Ucraina) prin excursii și vizite reciproce, prin parteneriate între Liceul ”Ion Luca” din Vatra Dornei și cele din Boian, Florești și Căușeni, prin participarea la numeroase manifestări culturale. La Cernăuți, dornenii au fost prezenți la Sărbătoarea „Limba noastră cea română” în fiecare an din 1990 și până în prezent, la Festivalul ”Florile dalbe”, la ”Întâlniri bucovinene”, la Festivalul Internațional ”În grădina cu flori multe”, la care s-au oferit în ultimii trei ani premii constând din cărți, diplome și costume naționale, la ”Malanca” de la Crasna, la omagierea lui Mihai Eminescu, dar și la Ziua Limbii Române, la dezvelirea bustului lui Alexandru cel Bun, la Căușeni, Republica Moldova. S-au realizat numeroase donații de carte către școlile și instituțiile din regiunea Cernăuți sau Republica Moldova. O colaborare permanentă și benefică s-a realizat, mai ales în ultimii ani, cu Societatea pentru Cultura Română ”Mihai Eminescu” din Cernăuți și ”Casa Limbii Române” din Căușeni.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (2)

            Momentul aniversar a fost marcat prin acordarea de diplome de excelență reprezentaților administrației locale și ai tuturor instituțiilor care au sprijinit activitatea ”Arboroasei” și diplome de onoare membrilor filialei, precum și a unor pliante care prezintă activitatea asociației. Profesoara Tațiana Vlad Guga, președintă de onoare a filialei, aflată la o vârstă venerabilă, dar la fel de entuziastă ca în tinerețe, a rememorat, pentru participanții aflați în Catedrala ”Sfânta Treime”, momentul înființării filialei și aspecte ale desfășurării activității în cei 25 de ani.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (4)

            La începutul intervenției sale, distinsa vorbitoare s-a referit la „o zi de doliu din istoria noastră”, cea a ultimatumului din iunie 1940, acest moment fiind evocat în debutul întâlnirii de la Catedrala ”Sfânta Treime”, așa cum se obișnuiește în fiecare an. Preotul Marius Magherca a oficiat un Te Deum în memoria membrilor Arboroasei (1)Te Deum în memoria membrilor Arboroasei (2)Te Deum în memoria membrilor ”Arboroasei” care au trecut la cele veșnice, a tuturor martirilor care au însângerat pădurea Varniței la Fântâna Albă sau în Lunca Prutului, a celor morți în Siberii, la canal, în lagăre sau închisori, ca urmare a nefastei decizii sovietice care ne-a împărțit în țări diferite. În cuvântul de învățătură, preotul Magherca a îndemnat la cunoașterea adevărului și la neuitare, dar a atras atenția și asupra pericolelor la care e supusă lumea contemporană. Același îndemn, de a nu ne uita istoria a fost reiterat de primarul Ilie Boncheș, prezent la manifestare. Prof. Iulia Juravle, de la Liceul Tehnologic ”Vasile Deac” a evocat concis și convingător contextul în care România a fost ciuntită, subliniind că istoria trebuie cunoscută mai ales de către generațiile tinere pentru a învăța că unele dintre lecțiile sale nu trebuie să se repete.

            Mărturisind că a participat cu emoție la o asemenea evocare, prof. univ. dr. Olga Vicol, o distinsă nonagenară, refugiată în 1940, împreună cu părinții de la Edineț la Iași, a dăruit ”Arboroasei” o carte document: ”Sub patru regimuri pe toate continentele”, de Alexandru Budișteanu, apărută la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, sub egida Academiei Române, gest care a emoționat deopotrivă pe cei prezenți.

 

Pentru România Breaking News – RBN Press, Paraschiva Abutnăriței, Președintele Filialei „Arboroasa” a ACPBB

romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press