ROMÂNIA BREAKING NEWS

Miercuri, 24 ianuarie, la Paris, inima patriotului român basarabean, Nicolae Lupan, a încetat să mai bată. În perioada sovietică fusese declarat dușman al poporului sovietic moldovean și al limbii moldovenești.

Miercuri, 24 ianuarie, la Paris, inima patriotului român basarabean, Nicolae Lupan, a încetat să mai bată. În perioada sovietică fusese declarat dușman al poporului sovietic moldovean și al limbii moldovenești.

Comunicat de presă al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Nicolae_Lupan_1921-2017

Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, anunță cu profund regret, că miercuri 25 ianuarie 2017, la Paris, inima domnului Nicolae Lupan, a încetat să mai bată.
Nicolae Lupan a fost primul președinte și membru fondator al Asociației, în martie 1990 la București.
S-a născut la 16 Martie 1921, în satul Cepeleuți, județul Hotin, Regatul României, într-o familie de țărani români, Ion și Vera Lupan, fiind ultimul din cei zece copii.
A urmat pe rând, școala elementară din sat, școala de Agricultură din Grinăuți, Soroca și Liceul nr. 10 din Cernăuți și apoi Școala de subofițeri din Botoșani.
Repartizat, cu gradul de sergent major, în cadrul Regimentului 30 Dorobanți din Câmpulung-Muscel, a luptat pe frontul de la Iași contra rușilor și pe cel din Transilvania și Ungaria contra Germaniei naziste.
A obținut licența în litere la Universitatea din Cernăuți, (1956-1961).
A lucrat ca învățător la Școala din satul natal, la Școala nr. 11 din Țețina-Cernăuți, a fost redactor-șef la Televiziunea Chișinău și la postul de radio „Luceafărul”, de unde în 1970, a fost concediat.
Colaborează cu articole, reportaje, schițe, povestiri la radio, la televiziune și în mai toate ziarele și revistele din Chișinău (1958-1970).
Împreună cu soția și trei copii, este expulzat de la Chișinău, în martie 1974, „pentru naționalism românesc și propagare a culturii occidentale la radio și televiziune”. Se stabilește la Bruxelles și apoi la Paris.
Obține echivalarea studiilor la Universitatea Liberă din Bruxelles, 1978.
Difuzează timp de 12 ani, emisiuni săptămânale de zece minute la Radio Europa Liberă. Colaborează cu pagina „Între Prut și Nistru” la ziarul Cuvântul Românesc din Hamilton, Canada, aproape 20 de ani.
La 11 ianuarie 1990, la București, Nicolae Lupan alături de alte personalități proeminențe ale refugiaților Basarabeni și Bucovineni, Tepordei Vasile, Puiu Ion, Graur Valeriu, Crăciun Victor, Copil Gh. Gavrilă, Negara Victor, Dârzu Gheorghe, Chiriac Alexandru, Halipă Nicolae, Filip Lupu Grigore, Chistruga Alexie, Spânu Nicolae, Roșca Sergiu, Scurtu Cristea Iulia, Dumitrescu Constantin, Octav Sergetiu, Munteanu Grigore Emil, Ioachimescu Victor și Lupașcu Radu Sorin s-au întrunit și au constituit Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina prin care au început o susținută activitate de militare pentru reîntregirea granițelor României Mari, în hotarele stabilite la Conferința de Pace de la Paris, desfășurată după Primul Război Mondial.
Conferențiează pe teme legate de soarta Basarabiei la: Bruxelles, Paris, Köln, München, Londra, Frankfurt, Los Angeles, Washington, Nürnberg, New York, San Francisco, Miami, Montreal, Toronto, Praga, Roma, Rădăuți, București, Făgăraș, Alba Iulia, Iași, Galați, Roman, Rm. Vâlcea, Tg. Neamț, Chișinău.
Cărți publicate: „Plânsul Basarabiei”, 1981, Carpații, Madrid/”Bessarabie, terre roumaine”, 1982/Pământuri românești: Schițe, studii și versuri, Bruxelles 1984/”Basarabia și Bucovina sunt Pãmânturi Românesti”, Ed. Nistru, Bruxelles 1984/”Scrisoare fratelui meu”, Editura Nistru, Bruxelles, 1984, 156 pp. /”Imagini nistrene”, 2 volume, 1986, 1990/”Alexandru Cristescu, erou și martir”, 1987/”Pământul Basarabiei. Bruxelles, 1989/”Însemnări de desțărat” Bruxelles, 2001/”Din coapsa Daciei și a Romei „/”Străin la mine acasă”, 1996/”Gânduri de proscris”.

o parte din cartile publicate de Nicolae Lupan

Prin activitatea sa, Nicolae Lupan a atras mereu atenția organelor sovietice și mai târziu rusești care prin media controlată din teritoriile rupte din trupul țării în 1940, l-au descris mereu ca un dușman neîmpăcat al poporului moldovean și al limbii moldovenești.
Ultimul mesaj public al venerabilului Nicolae Lupan a fost la Parlamentul României în Sala „Avram Iancu” la Aniversarea a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, eveniment organizat de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina.

Video: Ultimul mesaj public al venerabilului Nicolae Lupan

Acest text reprezintă un comunicat al Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina
office@probasarabiasibucovina.ro

Leave A Reply