Scriitori și editori români – Revoltă față de discriminarea culturii române în favoarea celei maghiare de către UDMR-ul aflat la cârma Ministerului Culturii

Redactia R.B.N. Press dă publicității o scrisoare sosită la redacție prin care, o parte dintre importanții scriitori și editori români cer demiterea Consiliului   (AFCN) pentru „gravele erori de evaluare făcute la sesiunea de proiecte editoriale AFCN în desfășurare”.

Scriitorii și editorii români i-au atitudine față de decizia comisiei de experți AFCN de a nu acorda nici un sprijin financiar unor proiecte de anvergură europeană și națională, și consideră ca fiind „nedreaptă și chiar rușinoasă pentru un organism menit să sprijine valorile culturale în România”.

Grupul de scriitori și editori români cer următoarele:

-Demiterea Consiliului AFCN;

-Elaborarea unor noi norme privind organizarea și funcționarea AFCN prin care să fie promovate noi criterii pentru alegerea experților și noi grile de evaluare și de raport de evaluare;

-Alegerea unui nou Consiliu AFCN care să obțină consensul public și de imagine al asociațiilor de editori, al asociațiilor profesionale și de creație, precum și al Academiei Române.

-Revizuirea bugetului acordat pentru editarea literaturii naționale (roman, eseu, poezie, critică și istorie literară, dicționare, ediții critice ș.a.) și a traducerilor din literatura universală .

Aceste ultime domenii sunt discriminate, la ora actuală, de Consiliul AFCN, în detrimentul literaturii române și literaturii universale”, 

Grupul de scriitori și editori români punctează faptul total nenonorant și chiar antinațional, că, titlurile sprijinite de AFCN pe parcursul ultimilor ani arată în mod explicit că „literatura română clasică și contemporană este discriminată la ea acasă”.

Scrisoarea deschisă a fost remisă spre știință următoarelor personalități

Prim-ministrului  României,  domnul Victor Ponta

Președintelui Senatului României domnul Călin Popescu Tăriceanu,

Președintelui Camerei Deputaților,  domnul Valeriu Zgonea

Președintelui Academiei Române, domnul acad. Ionel Valentin Vlad,

 Președintelui  Comisiei pentru Cultură și Media a Senatului României,  domnul Georgică Severin,

 Președintelui Comisiei pentru Cultură, Arte și Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaților,  domnului Gigel Știrbu

 Directorului AFCN,  domnul Leonard Artur Horvath.

Scrisoare deschisă adresată domnului

Kelemen Hunor, Ministrul Culturii și Patrimoniului Național

Domnule Ministru Kelemen Hunor,

Ne adresăm domniei voastre cu solicitarea de a demite Consiliul Administrației Fondului Cultural Național pentru gravele erori de evaluare făcute la sesiunea de proiecte editoriale AFCN în desfășurare. Conform atribuțiilor sale legale, Consiliul AFCN este responsabil pentru alegerea experților, pentru grilele de evaluare și prioritățile de finanțare. Alegerea experților a fost făcută neprofesionist, astfel încât s-a ajuns la o distorsionare a valorizării proiectelor.

În stabilirea priorităților AFCN pentru proiecte editoriale pe anul 2014, Consiliul AFCN a călcat Legea nr. 186 din 9 mai 2003 privind susținerea și promovarea culturii scrise. În ultimii doi ani, Consiliul AFCN modifică abuziv prioritățile, sfidând respectiva lege, care stipulează la Art. 5, p. 2, faptul că la capitolul priorități figurează „realizarea de enciclopedii, tratate, dicționare, atlase, ediții critice ale scriitorilor clasici români și străini, ediții definitive de autor, debut literar și literatură pentru copii”. De asemeni, în sesiunea de finanțare a proiectelor editoriale pe anul 2014, este călcat Art. 1 al respectivei legi, care stipulează la paragraful (2) următoarele: „În sensul prezentei legi, prin cultură scrisă se înțelege domeniul de referință care cuprinde cărți, reviste și alte publicații, având caracter literar-artistic, tehnico-științific, editate pe orice fel de suport”. În textul legii se vede limpede faptul că trebuie să li se acorde prioritate titlurilor literar-artistice. Concret, fiind vorba de o instituție națională (Administrația Fondului Cultural Național), prioritatea îi revine, conform legii, culturii scrise naționale, prin care se conservă identitatea națiunii române.

o parte din lista proiectelor editoriale selectate pentru acordarea finantării 1

Nicăieri în Legea nr. 186 din 9 mai 2003 privind susținerea și promovarea culturii scrise nu este stipulată următoarea condiție impusă de Consiliul AFCN în anul 2014, și anume: „Nu sunt admise pentru finanțare titluri editate sau reeditate în ultimii 30 de ani”. Prin aplicarea acestei condiții discriminatorii și antinaționale, s-au atins câteva performanțe demne de o carte a recordurilor malignă:

1. Din concurs au fost omise din start edițiile critice, care figurează ca priorități ale AFCN pentru proiectele editoriale pe anul 2014. Această prioritate a culturii scrise naționale este stipulată prin lege.

2. Dat fiind faptul că exclusiv editurile naționale de prestigiu recunoscut se ocupă de întocmirea edițiilor critice, prin aplicarea interdicției de a propune titluri editate și reeditate în ultimii 30 de ani, din competiție au fost scoase din start marile edituri și publicații naționale: Editurile Academiei, Ideea Europeană, Timpul, Contemporanul, Convorbiri literare ș.a. Aceeași interdicție a anulat din capul locului titlurile de referință. Se știe că un titlu de referință are nevoie de câteva decenii ca să fie validat ca atare, căci trece prin trei instanțe obligatorii: critica de specialitate, publicul și – instanța cea mai dură – timpul. Stranietatea situației este că i-am atras atenția președintelui Consiliului AFCN asupra acestor aspecte abuzive. D-sa ne-a promis că le va omite, fără să se țină de cuvânt însă.

Titluri care țin de patrimoniul cultural mondial și național, precum operele lui Dmitri Merejkovski, Scrieri (75,83 de puncte, Editura Contemporanul), Niculae Gheran (editor), Scrisori către Liviu Rebreanu (75.17 de puncte, Editura Academiei Române), Mihai Eminescu, Scrisorile (53.67 de puncte, Editura Timpul), Mihai Eminescu, Doina (53.67 de puncte, Editura Timpul), Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine și de rău · Genealogia moralei (traducere de Victor Scoradeț, Janina Ianoși și Horia Stanca, lucrare declarată neeligibilă, deși în această formulă, reunind trei traducători de mare clasă, nu a apărut niciodată, Editura EuroPress Group) au fost respinse de la finanțare.

„Experții” selectați de Consiliul AFCN au pariat, în schimb, pe

Fiara și suveranul, vol. 2, Tact SRL (91);

Borbély Tamás: Van-e élet az autonómia után? (Există viață după autonomie?), Editura Koinonia (85,67);

Fregata-amiral Mărășești, Editura Militară (84,50);

Kerstin Hack: Egyedülálló nő keres (Căutările unei femei singure), Editura Koinonia (83,67);

Arhitectura Rusiei staliniste, Fundația Arhitext design (82,83).

Au fost depunctate și, în consecință, nu au primit subvenție lucrările unor academicieni sau ale unor personalități ale culturii române, precum:

o parte din lista proiectelor editoriale selectate pentru acordarea finantării 2

acad. Florica Dimitrescu-Niculescu, Teme lexicale actuale (începutul sec. al XXI-lea); acad. Nicolae Edroiu (editor), Izvoarele Răscoalei lui Horea. Seria B. Izvoare narative. Presă. Broșuri, vol. IV. 1784 – 1792; acad. Ioan Caproșu, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. VIII (1585 – 1592); Petronel Zahariuc, Silviu Văcaru ș.a., Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. IX (1593 – 1598) (colecția Documenta Romaniae Historica este coordonată, pe lângă acad. Ioan Caproșu, de academicienii Camil Mureșanu și Ștefan Ștefănescu); Lia Brad Chirsacov, Meșteșugul doftoriei; Susana Andea (coord.), Documenta Romaniae Historica. C. Transilvania, vol. XVI (1381 – 1385); Niculae Gheran (editor), Scrisori către Liviu Rebreanu; Marina Rădulescu Sala, Formarea cuvintelor în limba română, vol. III. Sufixele. 2. Derivarea nominală și adverbială; Eugen Virgil Nicoară, Personaje reprezentative din teatrul universal și românesc, vol. I; Gelu Negrea, Caragiale, top 666. Este consternant să constați, în urma parcurgerii rapoartelor de evaluare și a punctajelor, că, în timp ce evaluatorii au recomandat subvenționarea unor lucrări, cele patru colecții de documente nu au întrunit mai mult de 70,83 de puncte fiecare, deși conțin izvoare istorice din perioade diferite.

Ciudat, de asemenea, este și faptul că nu se acordă niciun punct la secțiunile debut, literatură pentru copii, din moment ce este evident că astfel de lucrări nu pot fi evaluate după asemenea criterii (observație valabilă pentru toate cărțile). De conținutul monografiilor și colecțiilor de documente editate de Editura Academiei Române se folosesc toți românii din țara noastră, ele fiind utile atât școlarilor, cât și universitarilor! Nu înțelegem, în consecință, de ce o lucrare propusă de o instituție obscură, Asociația Salonul de proiecte, Dear money, obține 45.000 de lei, adică atât cât i se poate acorda unei edituri pentru toate cele 10 cărți.

o parte din lista proiectelor editoriale selectate pentru acordarea finantării 3

Punctajul acordat proiectului Contemporanul, revistă care este într-un an aniversar – se împlinesc 25 de ani de când această revistă, înființată la 1881, și-a asumat direcția dată de Ideea europeană (1990) – a fost de 74.00 de puncte. Iar revistei Convorbiri literare – 78.00 de puncte. Menționăm că Editura Academiei și revistele Contemporanul și Convorbiri literare sunt membre ale ARPE (Asociația Revistelor, Publicațiilor și Editurilor, care întrunește 35 de membri). Ne întrebăm firesc dacă onorata comisie a auzit de numele acestor reviste de veche tradiție românească. Nu mai vorbim de numele unor scriitori ca Friedrich Nietzsche sau Dmitri Merejkovski, nici de numele iluștrilor traducători ai operelor acestor monștri sacri ai literaturii universale, în condițiile în care au fost acordate 89.67 de puncte ilustrei necunoscute: Asociația media DoR, cu proiectul Decât o revistă, și, respectiv, 91 de puncte titlului de anvergură europeană, Istorie și conștiință de clasă, propus de necunoscuta Tact SRL, sau 91 de puncte pentru gloriosul titlu Fiara și suveranul, propus de aceeași obscură Tact SRL.

Considerăm că decizia comisiei de experți AFCN de a nu acorda nici un sprijin financiar proiectelor de anvergură europeană și națională este nedreaptă, ba chiar rușinoasă pentru un organism menit să sprijine valorile scrise prin care se definește identitatea națiunii române.

Dacă între Nietzsche, Merejkovski și Eminescu, și revistele Academiei sau Contemporanul și Convorbiri literare, comisia de evaluatori, selectată de Consiliul AFCN, preferă Istorie și conștiință de clasă, Fiara și suveranul sau Decât o revistă, considerăm că iubitorii de literatură din România nu trebuie să mai aibă nicio speranță: în țara noastră triumfă barbaria. De altfel, nu puține rapoarte de evaluare abundă în erori gramaticale, unele conținând declarații false. Ne întrebăm ce reacție ar avea Academia Română, Asociațiile de editori de carte și reviste, precum și lectorii care ne urmăresc, dacă am publica în paginile revistelor de tradiție excluse în acest an de la finanțare câteva rapoarte împânzite de erori gramaticale, întocmite de „evaluatori” selectați în primăvara acestui an de Consiliul AFCN și, respectiv, pe două coloane, lista proiectelor aprobate și lista proiectelor respinse.

Nu avem nimic împotrivă să se acorde subvenții din fonduri publice publicării lucrării „Linia de producție. Muncind cu artă” (Editura Tact SRL), care a căpătat 89,67 puncte și 14,000 lei. Nu ne împotrivim ca ilustra editură Asociația Salonul de proiecte să fie subvenționată din bani publici (45,000.00) pentru Dear Money. Deloc! Pretindem doar că Nietzsche, Merejkovski, Liviu Rebreanu, Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Emil Iordache, Cioran sau importanți scriitori români în viață să beneficieze și ei, spre folosul publicului contribuabil, iubitor de literatură cu miză majoră, de o minimă atenție și de un sprijin.

Între traducerile din Nietzsche, Merejkovski, scrisorile lui Eminescu și Dezvoltare și dependență. Economia politică a capitalismului românesc, Decât o revistă sau Dear money nu este exclus ca lectorul român plătitor de taxe să le prefere pe primele, chiar dacă nostalgiile comisiei mizează pe cele din urmă, propuse de firme ce au o ilustră carieră necunoscută.

Au fost depunctate și, în consecință, nu au primit finanțare reviste de prestigiu internațional, având o lungă tradiție, precum „Dacia. Revue d’archéologie et d’histoire ancienne”, „Revue des études sud-est européennes”, „Materiale și cercetări arheologice”, „Fonetică și dialectologie”, Anuarele Institutului de Istorie „G. Barițiu” – Seriile „Historica” și „Humanistica”, „Analele Bucovinei”, „Anuarul de lingvistică și istorie literară” al Institutului „Alexandru Philippide” din Iași, „Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor «C. Brăiloiu»”. Anul trecut, „Dacia. Revue d’archéologie et d’histoire ancienne” (care este distribuită în peste 450 de biblioteci și institute internaționale), a fost subvenționată, pentru ca în acest an să nu primească mai mult de 79,67 de puncte! Parcurgând lista mai departe, observăm că Anuarul Institutului de Istorie „G. Barițiu” din Cluj-Napoca, Series Humanistica, a obținut același punctaj ca o revistă a unui Centru Cultural zonal, deși impactul cultural pe termen mediu și lung, dar și audiența sunt diferite ca de la cer la pământ, în favoarea primei publicații! Astfel, cercetarea, cultura și istoria românească sunt puse la colț, laolaltă cu periodicele și cărțile Academiei Române.

Nu înțelegem de ce proiectele depuse de Editura Tracus Arte au obținut un punctaj sub așteptările noastre, în ciuda faptului că fiecare dintre aceste proiecte se plia perfect pe prioritățile de finanțare ale AFCN în această sesiune de finanțare și, deci, îndeplinea toate condițiile impuse. Datorită caracterului unic al proiectelor editoriale depuse, al mizei lor culturale majore, interculturale și educative, a calității culturale a proiectelor și a autorilor lor, datorită anvergurii lor academice în cazul titlurilor științifice considerăm că s-ar cuveni o reevaluare. Printre titlurile depuse de Tracus Arte figurează Eminescu în conștiința critică românească (1870-1932), Nuclee mitice în romanul românesc postbelic, Parcul fermecat, Poezia pentru copii în manualele școlare în perioada 1948-1989, Cuvinte în negativ. Eseuri de psihanaliză.

Am aflat, cu stupoare, că proiectul propus de agentiadecarte.ro a fost depunctat și respins de la finanțare. Iluștrii membri ai comisiei de evaluatori certați cu gramatica limbii române, probabil, nu cunoșteau obiectul supus evaluării. AgențiadeCarte.ro este singurul cotidian cultural pe media electronică înregistrat cu ISSN 2248 – 1508, membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (www.apler.ro, care întrunește 47 de edituri și reviste românești). În 2011 și 2012, www.agentiadecarte.ro a fost nominalizată pentru cel mai bun web-site cultural la Premiile Radio România Cultural. La ediția cu numărul 20 a Târgului Internațional Gaudeamus – Carte de Învățătură 2013, AgențiadeCarte.ro a primit trofeul presei pentru publicație online. www.agentiadecarte.ro a primit finanțare de la AFCN în sesiunile de proiecte editoriale din 2011, 2012 și 2013. În 2012 și 2013, www.agentiadecarte.ro a fost desemnată de către experții AFCN pe primul loc la proiecte editoriale-noile media, cu cel mai mare punctaj, 96,00 de puncte, obținând 47.100 lei. AgențiadeCarte.ro a primit o notă de neînțeles (83.33) pentru cineva care știe, cât de cât, ce reprezintă acest proiect cultural românesc pe media electronică! Surprinde, într-un mod neplăcut și neprofesionist, calitatea unei evaluări (nota 70, probabil dată după mediere!) care își propune, din rea voință, să radă de la finanțare proiectul.

Dovada relei voințe stă chiar în raportul acestui „evaluator” care scrie, negru pe alb: „Un proiect editorial nu poate fi susținut financiar la nesfârșit, el trebuie să-și dovedească cândva sustenabilitatea, pe care, de altfel, o clamează, dar nu o demonstrează”. Adică un proiect editorial, cultural, de nișă, non-profit, care susține cultura română vie, trebuie să se transforme în unul comercial! După această logică stupidă, ar trebui ca revistele literare de tradiție din România, care – fiind nonprofit – primesc în fiecare an finanțare de la AFCN sau de la Ministerul Culturii, să fie ori rase de la finanțare ori să devină „comerciale” și să aducă bani și profit. „Evaluatorul” a știut, din descrierea proiectului, că AgențiadeCarte.ro a primit finanțări AFCN în ultimii ani, câștigând pe primul loc licitația de proiecte în 2012 și 2013. Motiv pentru care a ras proiectul, deși cunoaștea (din informațiile proiectului) faptul că AgențiadeCarte.ro a avut, în ultimii 3 ani, peste 400 de parteneriate media pentru cele mai importante proiecte culturale și editoriale ale României, multe dintre aceste proiecte fiind finanțate de AFCN și Ministerul Culturii. „Evaluatorul” neprofesionist a dat nota 70, iar ceilalți doi evaluatori au dat, fiecare, 90 de puncte.

De altfel, 2014 este primul an din istoria AFCN, în care surprinde neplăcut lipsa de profesionalism și rea-voința unor evaluatori. Ce concluzie să tragi și în ce minune să speri, când citești rapoarte întocmite într-o limbă română stâlcită, rapoarte împânzite de erori gramaticale, rapoarte în care se acordă punctaje revistelor Academiei Române sau titlurilor propuse de Editura Academiei Române, revistelor Convorbiri literare sau Contemporanul?! Ce să mai crezi în condițiile în care unii evaluatori susțin că, de pildă, excelentul volum semnat de Bogdan Crețu, Iluziile literaturii române și deziluziile criticii a fost editat în 2013 cu sprijinul AFCN, când acest splendid volum de critică și istorie literară și anul trecut a fost respins de ilustrisima comisie de evaluatori a AFCN? Ce să mai crezi în condițiile în care volumele apărute în format ebook Pianul în romanțele lui Rahmaninov de Raluca Cimpoi-Iordachi și Nicolae Steinhardt și libertatea ca destin de Irina Ciobotaru sunt propuse pentru a fi editate în format clasic la aria carte, fiind respinse de membrii aceleiași comisii, pentru că au fost publicate în format digital?! Ebook e, după modesta noastră opinie, altceva decât o carte apărută pe suport de hârtie. Ioan Es. Pop își intitulează o antologie de poeme Și cei din urmă vor fi cei din urmă și cartea îi este respinsă de la finanțare, fiindcă „evaluatorul” a găsit de cuviință că volumul nu este o ediție originală, acesta fiind și titlul… unui spectacol montat pe versurile acestui poet.

Nu vi se pare bizară această situație? Nu vi se pare de neacceptat?

Proiectele descrise mai sus și respinse de experții desemnați de Consiliul AFCN riscă să rămână, mulți ani de aici înainte, fără finalitate. Ar fi un mare păcat pentru cultura română. Vă solicităm să întreprindeți tot ce este necesar pentru a corija decizia, profund injustă față de cultura română scrisă, luată de experții care au examinat proiectele instituțiilor menționate.

Fără a nega importanța multor titluri aprobate, nu putem să nu ne întrebăm (fie și în glumă) care este – în contextul culturii române scrise – relevanța unor titluri precum (alegem câteva exemple, la întâmplare):

Fundația Arhitext design, Arhitectura Rusiei staliniste: 82.83 – 48,900.00

Editura Vellant, Monografie Leon Mișosniky: 82.33 – 47,000.00

S.C Proart 21 s.r.l., Clujul în 12 dimensiuni: – 81.00 50,000.00

TACT SRL, Linia de producție. Muncind cu artă: 89.67 – 14,000.00

(*redactia R.B.N. Press consideră ca semnatarii au fost chiar prea blânzi cu nominalizarea celor de mai sus și  invită cititorii să se uite cu atenție pe lista proeictelor care au primit finanțare, în imaginile atașate sau pe documentul pdf  de la  sfârșitul articolului  și sa traga fiecare concluziile de riguare…)

La sesiunea de finanțare a proiectelor editoriale organizată de Administrația Fondului Cultural Național în acest an, Editura Academiei Române a depus 10 proiecte editoriale la Secțiunea Reviste, nici unul nu a fost selectat pentru finanțare.

Comisia de experți a trecut peste două puncte importante din Prioritățile strategice ale AFCN: – ediții critice și titluri de referință/ lucrări specializate; – debut. De asemeni, după cum am menționat, a fost discriminatorie interdicția de a propune pentru finanțare „titluri editate sau reeditate în ultimii 30 de ani”. Cele mai multe dintre titlurile respinse au fost orientate după aceste priorități.

Conform listei cărților aprobate în acest an, accentul a fost pus pe un alt criteriu, cum ar fi: păstrarea identității naționale, în special, a minorităților, criteriu valabil în practica finanțării de câțiva ani încoace. În plus, a crescut spectaculos numărul SRL-urilor necunoscute, cu veleități de editor, în detrimentul caselor de editură cu un prestigiu consolidat răstimp de decenii. Calitatea unor rapoarte ale experților AFCN este nu rareori ambiguă. Multe dintre textele acestor rapoarte sunt scrise cu greșeli gramaticale inadmisibile! De pildă: „Proiectul nu se încadrează în această categorie, nici una (sic) dintre volume nu ndeplinește criteriul diversității multiculturale, fiind vorba de lucrări semnate de autori români (sic), ori opera care au fost scrise în limba română” sau „doi titluri propuse în proiect îndeplinesc criteriul promovării diversități multiculturale” etc.

Referatele experților sunt pure generalități ori „valorizări” pur impresioniste (deci subiective), fapt surprinzător, judecând după rigoarea pe care ar trebui să o impună grilele de evaluare. Grilele și ghidul conțin repetate ambiguități (absența punctului 2 Pasul B, ambiguitatea repetată de terminologie proiect – program etc.), probleme metodologice (neconcordanța ghid de solicitare – solicitare on-line; a se vedea cerințele pentru formularul de parteneriat, neprecizarea în ghid a faptului că textele proiectelor se vor copia numai din Notepad, fără diacritice, implicit imposibilitatea de a arăta cât mai exact planul de activități și toate celelalte cerințe normale în coordonarea reală a unui proiect etc.).

Deși asociațiile de editori și cele profesionale au cerut schimbarea grilelor de evaluare, care conțin cereri redundante și care nu sunt adaptate pentru fiecare linie de finanțare (sunt aceleași criterii și la editoriale, și la noile media!), Consiliul AFCN a schimbat din mers formula de evaluare, fără consultarea și susținerea asociațiilor de editori, formulă care stârnește, an de an, tot mai multe controverse și contestații.

Experții nu au aplicat corect grilele. Putem demonstra pe grilă cum niciun proiect de la noile media nu putea lua peste 75-80 de puncte (din 90, nu din 100, ținând cont că 10 puncte se pierdeau întrucât apar criterii precum calitatea tiparului -10 puncte și calitatea produsului electronic -10 puncte, criterii care se exclud reciproc). Sunt criterii în grila de evaluare care se exclud reciproc: dacă se acordă 5 din 5 puncte la unul, trebuie acordat 0 la altul.

Din Consiliul AFCN lipsesc, din păcate, cu excepția care confirmă regula, marile nume ale culturii române vii. Reprezentanții operatorilor culturali au cerut de mai multe ori să fie publicate pe pagina web a AFCN CV-urile celor din Consiliul AFCN și, de asemenea, precizări privind organizațiile culturale care i-au propus pe cei din Consiliul AFCN.

Domnule Ministru Kelemen Hunor,

Vă rugăm să analizați scrisoarea noastră deschisă prin care cerem următoarele:

– demiterea Consiliului AFCN;

– elaborarea unor noi norme privind organizarea și funcționarea AFCN prin care să fie promovate noi criterii pentru alegerea experților și noi grile de evaluare și de raport de evaluare;

– alegerea unui nou Consiliu AFCN care să obțină consensul public și de imagine al asociațiilor de editori, al asociațiilor profesionale și de creație, precum și al Academiei Române; putem oferi expertiza noastră pentru a face cele mai bune sugestii.

– solicitarea unei suplimentări pentru proiectele editoriale și organizarea în regim de urgență a unei sesiuni editoriale suplimentare, pentru a nu compromite anul editorial 2014;

– revizuirea bugetului acordat pentru editarea literaturii naționale (roman, eseu, poezie, critică și istorie literară, dicționare, ediții critice ș.a.) și a traducerilor din literatura universală – domenii discriminate, la ora actuală, de Consiliul AFCN, în detrimentul literaturii române și literaturii universale; literatura română clasică și contemporană este discriminată la ea acasă;

– lansarea sesiunilor pentru proiectele editoriale la finele anului în curs pentru anul următor, și nu la mijlocul anului, cum se întâmplă în ultimii doi ani.

Ne-am bucura dacă ne veți trimite un răspuns privind solicitările din această scrisoare.

Cu cele mai bune gânduri,

Acad. Nicolae Breban

Acad. Dumitru Radu Popescu

Mihai Popa, director, Editura Academiei Române

Ioan Cristescu, președinte al APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România)

Cassian Maria Spiridon, președinte al ARPE (Asociația Revistelor, Publicațiilor și Editurilor)

Aura Christi, scriitor și editor

Cosmin Perța, director, Editura Tracus Arte

Iolanda Povară, redactor, Editura Academiei Române

Magda Ursache, scriitor

Alexandra Ciutacu, redactor-șef adjunct, Editura Academiei

Doina Argeșeanu, redactor-șef adjunct, Editura Academiei

Liliana Ionescu, șef serviciu economic, Editura Academiei

Iata „Lista proiectelor editoriale selectate pentru acordarea finanțărilor, după etapa a II-a de concurs, în sesiunea de
finanțare proiecte editoriale 2014, secțiunea Carte” – Document publicat pe site-ul   Administrației Fondului Cultural Național – www.afcn.ro