ROMÂNIA BREAKING NEWS

Ioan Gyuri Pascu și Sebastian Papaiani, doi mari artiști despre care cu durere vorbim azi …la trecut. Dumnezeu să-i odihnească.

Ioan Gyuri Pascu și Sebastian Papaiani, doi mari artiști despre care cu durere vorbim azi  …la trecut. Dumnezeu să-i odihnească.

sebastianpapaiani_ioangyuripascu

Actorul Sebastian Papaiani a murit la vârsta de 80 de ani, după o lungă suferință.  Sebastian Papaiani fusese internat de urgență, în luna mai, pe secția de Neurologie a Spitalului Universitar de Urgență București, întrucât actorul suferise un atac cerebral.

Sebastian Papaiani s-a născut pe 25 august 1936, la Pitești (Argeș). Copilăria și-a petrecut-o, după cum declara actorul, “într-o lume modestă, într-un cartier paralel cu Costache Negri, unde era plin de țigani, dar țigani cu care puteai să fii prieten…”. Tatăl sau, Alecu Papaiani, era grec de origine, Papayannis fiind proprietarul unei curți, undeva în mărginimea Piteștiului în care erau apartamente de două cămăruțe, închiriate de coșari, geambași, lustragii etc. Alături de prietenii lui era fascinat de circul ce venea în cartier și de filmele ce rulau în acei ani, iar John Wayne și Johnny Weissmuller erau preferații lui.

Actor complet, complex și deosebit de talentat, și-a câștigat popularitatea și simpatia publicului, prin rolurile de comedie, dar și prin cele în care a abordat și registre mai grave. Dintre piesele jucate pe scena Teatrului Odeon (fost Giulești) menționăm: ”Astă seară se joacă fără piesă” de Luigi Pirandello, în regia lui Alexa Visarion, ”Domnișoara Nastasia” de Gh. M. Zamfirescu, în regia lui Horea Popescu, ”Livada cu vișini” de Cehov, regia Sorin Militaru, ”Să nu-ți faci prăvălie cu scară” de Eugen Barbu, regia Sanda Manu și multe altele.

Joacă, totodată, în numeroase filme, rămânând de neegalat în rolurile Plutonier Căpșună din seria ”B.D”, Alecu din ”Astă seară dansăm în familie”, Pompei din ”Toamna bobocilor” și mai ales Ieremia din serialul TV ”Toate pânzele sus”.

Actorul a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler.

Artistul Ioan Gyuri Pascu, în vârstă de 55 de ani, a murit luni dimineață în urma unui stop cardio-respirator survenit în locuința din Capitală a reputatului actor și cântăreț. Medicii au încercat să îl salveze, dar eforturile acestora au fost zadarnice.

Un cunoscut medic legist, Gheorghe Alexandrescu a declarat că moartea artistului Ioan Gyuri Pascu are un aspect subit. Cadrul medical a menționat lunga listă de suferințe ale actorului, precizând că moartea sa s-a datorat neglijenței familiei.

Ioan Gyuri Pascu (n. 31 august 1961, Agnita, regiunea Brașov – d. 26 septembrie 2016, București) a fost un muzician și un actor român, membru al grupului de umor Divertis din anul 1987. S-a lansat în cariera muzicală în anul 1977 și de atunci a abordat diverse stiluri muzicale, printre care: pop, rock, blues și reggae. A fondat mai multe formații de succes în anii 1990, precum The Blue Workers sau Pacific, al căror solist a fost, fiind membru activ al primei formații. A lansat mai multe piese de rock alternativ prin casa sa de discuri, Tempo Music, și este un critic al radioului comercial românesc.

Pe lângă activitatea de la Divertis, unde a abordat în special satiră politică, a mai jucat în filme de lung metraj precum O vară de neuitat – în regia lui Lucian Pintilie și în Occident – regizor Cristian Mungiu. A mai jucat în mai multe piese de teatru, precum Take, Ianke și Cadîr, asigurând și coloana sonoră pentru o parte din ele. A colaborat cu mai multe posturi de televiziune, printre care TVR 1, Antena 1 și Pro TV. A mai contribuit ca jurnalist sportiv și comentator de sport,[2] și a scris mai multe cărți de spiritualitate și pentru copii.

Cuvinte memorabile ale lui Ioan Gyuri Pascu:

Să lăsăm lucrurile așa cum vin. De câte ori mi-am făcut planuri nu mi-au ieșit

Într-un interviu pentru un bloger, publicat pe 17 septembrie, actorul a povestit despre copilărie, părinți, moarte, viața din televiziune, muzică si poezii.

„Copilaria are in sine ceva minunat, chiar daca au fost si traume. Am copilarit in orasul Agnita in care m-am si nascut si unde am stat pana am terminat liceul, iar in vacantele de vara mergem in judetul Mures unde era pentru mine paradisul, undeva la munte. Mergeam la bunica mea. Imi era foarte bine. Tatal meu a cumparat televizorul in ’64, cand eu aveam 3 ani ca sa vedem Olimpiada de la Tokyo. Tatal meu a fost inginer in exploatari forestiere si mama mea a lucrat la contabilitate, tot acolo la sectorul de exploatare a lemnului, in Agnita”, a marturisit Ioan Gyuri Pascu pentru oameni-frumosi.ro.

„Faptul de a sta cu tine. Macar 5 minute pe zi. Eu le spun oamenilor si ei râd. Macar 5 minute pe zi. Cand mergi la toaleta, nu iti lua telefonul. Stai cu tine si vezi cine esti. Si dupa aceea sa fii atent. Si omul va trebui sa inlocuiasca cautarea cu atentia. Ca omul tot cauta, cauta. Daca esti atent la tine, inauntrul tau si ce se intampla in jurul tau, te vor gasi lucrurile. Sa fii atent la tot: la gandurile tale, la cum reactioneaza corpul tau la aceste ganduri, sa fii atent cum respiri. Si mai este o chestie care se spune: traieste-ti viata. Eu zic altfel: sa se lase trait de viata. Sa lasam lucrurile asa cum vin, pentru ca fiecare lucru vine cu un rost. Din fiecare putem sa invatam”, spunea actorul în urmă cu puțin timp.

„Viata este simpla, aspectele ei sunt foarte complicate, iar noi ne lasam coplesiti de ele. Mie acum un an mi-a murit mama, acum doi ani, fratele, o sora mi-a murit cand avea 38 de ani, iar eu aveam 30. Atunci stiu ca m-am razvratit, dar dupa aceea mi-am dat seama ca oricand te vegheaza si poti sta de vorba cu ei si nu te mai afecteaza atat de tare”.

„De mic copil am stiu ca vreau sa fiu artist. Si am avut multe frane. Am fost picat la teatru ca eram prea scund. Dupa ce am picat la teatru, dupa ce am facut armata, eu am vrut sa dau din nou, dar tatal meu mi-a spus: „O data te-am lasat sa dai.” Era foarte greu atunci, o singura clasa la Targu-Mures si doua la Bucuresti. Eu practic am dat pe doua locuri din patru„.

Actorul spunea în interviu că pentru el a fost foarte importantă libertatea, să nu fie ingradit, sa nu fie mintit, sa nu fie cenzurat. Toate cantecele si poeziile lui erau inspirate din viața lui, spuneau povestea vieții lui.

„Cine vrea sa fie vulnerabil. Poti sa fii vulnerabil si fara sa te expui. Daca ai o slabiciune si ai fricile tale, deja esti vulnerabil, ca te expui, ca nu te expui. Pentru mine succesul, faima si banii sunt ca frunzele copacului. Si atunci invatam de la copaci. Ele cand sunt, trebuie sa te bucuri de ele cand sunt verzi. Apoi vine viscolul iarna, copacul este tot acolo, asteapta o alta primavara. Cat timp depinzi de succes vei suferi, tragi tare, te agati de lucrul asta si suferi”.

Ioan Gyuri Pascu a vorbit de asemenea despre invidie și gelozie.

„Invidia, gelozia, vin din frica. Frica de a pierde ceva. Cel pe care il invidiezi ajunge la ceva ce tu vrei sa ajungi si nu ai ajuns. Tot e frica. Si cainii latra din frica. Oamenii nu se uila ce au, ci la ce nu au. Asa am fost crescuti: sa categorisim, sa comparam, sa spunem ca ala este mai bun, ala este mai rau. Daca il invidiezi pe ala care a facut, fa si tu. Care este problema, ce te opreste?!„, a mai spus actorul.

Ioan Gyuri Pascu mărturisea că el nu se mai gândea la viitor. „De cate ori mi-am facut planuri nu mi-au iesit. Normal ca ai o viziune, iti faci o schita. Eu vad ca pe un lucru foarte prost, planificarea pe termen lung. Mai bine planific ce fac anul asta. Eu de mult timp nu imi mai fac planuri de viitor, dar imi place sa traiesc fiecare proiect actual. In ala ma implic si pe ala il duc la capat. Si dupa aceea ma apuc de altu’ si de altu’ si asa mai departe”, marturisea regretatul actor.

Leave A Reply