Iohannis și Cioloș, mesaje pentru românii din diaspora

Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, în cadrul conferinței „Diaspora românească – vector de dezvoltare”, organizate de Administrația Prezidențială, că românii din străinătate au ceva util de oferit țării, un capital prețios ce poate fi valorificat, însă prea puțini dintre ei au planuri concrete de întoarcere, fiind necesară o strategie pentru a-i conecta pe aceștia cu țara, astfel ca plecarea din România să devină „o opțiune de alegere, nu de necesitate”.

„Ne aflăm azi aici pentru a pune o piatră de temelie pentru crearea unui nou cadru în care atenția pentru diaspora să devină prioritate națională”, a afirmat președintele Iohannis la evenimentul intitulat „Diaspora românească, vector de dezvoltare”, organizat la Palatul Cotroceni și la care a participat și premierul Dacian Cioloș, relatează News.ro.

Șeful statului a precizat că trebuie elaborate proiecte și programe în acest sens. Președintele a arătat că românii de peste hotare acumulează experiență, posedă expertiză, capătă deprinderi și construiesc rețele de contact pe care nu le-ar fi avut în țară, ceea ce constituie un capital prețios ce poate valorificat.

–––––––––––––

„Românii din străinătate au ceva util de oferit țării. Vin cu un capital profesional, intelectual, financiar, social, dar și civic, având experiența de a trăi în democrații consolidate, cu sisteme eficiente în serviciul public.”

Klaus Iohannis

–––––––––––––

Președintele a precizat însă că, din păcate, „prea puțini români au planuri concrete de întoarcere în țară”. El și-a exprimat convingerea că numărul acestora va crește pe măsură ce va spori atenția statului român pentru ei.

Spirit antreprenorial

Klaus Iohannis a susținut că, pentru a răspunde așteptărilor românilor de a se conecta cu țara și pentru a le oferi acces prietenos la informații, se pot crea cât mai multe instrumente online.

„România nu își permite să irosească prețiosul capital uman pe care îl reprezintă concetățenii noștri din afara granițelor”, a subliniat șeful statului.

El a mai declarat că românii din diaspora nu sunt doar ambasadorii sufletului românesc și purtătorii de mesaj ai tradițiilor și culturii noastre, ci au demonstrat și spirit antreprenorial prin însuși destinul pe care și l-au ales. De asemenea, a arătat președintele, banii trimiși anual acasă fac din românii de peste hotare un adevărat investitor.

„Avem datoria să le oferim mai mult, oportunități concrete”, a susținut Klaus Iohannis, pledând pentru măsuri care să facă din plecarea românilor din țară „o opțiune de alegere, nu de necesitate”.

Șeful statului a punctat faptul că statul român trebuie să-i servească deopotrivă pe toți românii, din interiorul și din afara granițelor, exprimându-și, totodată, convingerea că valorificarea potențialului românilor din afara țării înseamnă, de fapt, crearea unui cadru propice pentru bunăstarea tuturor românilor.

–––––––––––––

„Trăim într-o lume dinamică, în care națiunile nu sunt îngrădite de granițe și în care identitățile se suprapun. O Românie puternică se clădește prin oameni capabili să genereze prosperitate și nu putem ignora jumătate din România activă, care muncește peste hotare.”

–––––––––––––

Nu în ultimul rând, a mai precizat Iohannis, românii de peste hotare sunt importanți factori de influență în țările gazdă, proiecția României în lume depinzând, în mare măsură, de prezența, vorbele și acțiunile fiecăruia dintre ei.

„În acest fel, se creează o impresie mai vie și mai durabilă despre România decât prin orice alt instrument de comunicare elaborat de stat. Imaginea României în lume nu vine doar din realitatea de pe teren, de aici din țară, ci și din cum este ea tradusă de fiecare dintre cei plecați. În acest sens, doresc să salut efortul oamenilor de afaceri care, în mod voluntar, s-au mobilizat, cutreierând diaspora, pentru a prezenta oportunitățile disponibile în România”, a adăugat președintele.

În același discurs, Iohannis a spus că Guvernul va propune o foaie de parcurs care să reflecte importanța strategică acordată diasporei.

–––––––––––––

„Deja remarc atenția purtată informării cetățenilor despre votul prin corespondență, un drept câștigat de românii din afara țării cu multă trudă. Știu că sunt câteva inițiative ce se pregătesc deja și, la coagularea lor, le voi supune discuției cu înșiși beneficiarii lor, românii care trăiesc astăzi peste hotare. Astfel, Consiliul Consultativ promis diasporei va face un prim pas pentru a-și îndeplini misiunea.”

–––––––––––––

Șeful statului și-a încheiat alocuțiunea spunând că propune românilor din afara granițelor un parteneriat bazat pe încredere și scop comun, respectiv transformarea României într-un stat prosper și puternic.

Calitatea serviciilor publice, obstacol în calea întoarcerii

Premierul Dacian Cioloș a declarat, la rândul său, că românii care sunt plecați din țară ezită să se întoarcă atât din cauza nivelului salarizării, dar mai ales din cauza calității serviciilor publice din România, cum ar fi educația sau sănătatea.

–––––––––––––

„Diaspora românească reprezintă un capital pe mai multe planuri. Dacă e să ne uităm la partea economică, remitențele anuale sunt de circa 1,5 miliarde de euro, dar potențialul economic și investițional al diasporei românești putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro.”

Dacian Cioloș

–––––––––––––

Prim-ministrul a precizat că românii care sunt plecați din țară ezită să se întoarcă atât din cauza nivelului salarizării, dar mai ales din cauza calității serviciilor publice din România, cum ar fi educația sau sănătatea.

–––––––––––––

„S-au obișnuit cu un anumit standard al serviciilor publice din afară la nivel de educație, de sănătate, de calitatea administrației publice și își doresc, dacă se întorc și decid să-și investească capitalul pe care îl au, inclusiv cel uman, personal, să fie siguri că pot să-și asigure un viitor decent și pentru copii.”

–––––––––––––

Premierul a spus că măsurile pe care statul le are în vedere, dincolo de programele de reformă pe care Guvernul le-a lansat pentru anumite servicii publice din țară pentru a întări legătura cu diaspora, sunt demersuri pentru a dezvolta rețele profesionale și pentru a impulsiona abordarea „de tip networking”.

–––––––––––––

„Vrem să mergem pe ceea ce există deja construit, să dezvoltăm structuri care au fost create la o anumită scară, cărora să le dăm o dimensiune mai mare, dar și să lansăm noi platforme de informare, mai ales pentru a facilita accesarea la fonduri europene în vederea investițiilor sau la anumite servicii publice.”

–––––––––––––

Parteneriate economice

Cioloș a declarat că în domeniul cercetării se vor continua programele care vizează parteneriatele între unități din străinătate și cele din țară, astfel avându-se în vedere crearea unei agenții pentru investiții și promovare comercială, în cadrul Ministerului Economiei și al Mediului de Afaceri, care va avea ca obiectiv stimularea implicării românilor din diaspora în parteneriate economice atât pentru investiții din țară, cât și pentru stimularea investițiilor românești din străinătate.

Premierul a menționat că un domeniu de unde România ar avea de câștigat prin stimularea diasporei ar fi dezvoltarea satelor, arătând că se intenționează definirea unor instrumente în Programul Național de Dezvoltare Rurală prin folosirea fondurilor europene pentru a stimula întoarcerea românilor în țară și pentru ca aceștia să investească în agricultură.

–––––––––––––

„Mă gândesc aici mai ales la migrația din ultimii 10 ani a unor locuitori din mediul rural în unele state membre din UE unde au lucrat în agricultură, oameni care și-au schimbat mentalitatea, și-au schimbat modul de abordare și de a vedea dezvoltarea socio-economică după experiențe de câțiva ani în țări ca și Spania sau Italia. Avem intenția să definim anumite instrumente în Programul Național de Dezvoltare Rurală, deci să folosim fonduri europene ca un instrument pentru a încuraja întoarcerea românilor în sate și pentru a investi în agricultură în sectorul agro-alimentar sau în servicii rurale.”

–––––––––––––

De asemenea, se are în vedere continuarea și dezvoltarea programului de burse pentru românii din diaspora, pentru formare și de cercetare.

Intervențiile lui Nicolae Rațiu și ale altor invitați la conferință

Printre invitați s-a aflat și expertul internațional Kingsley Aikins, care a afirmat că ar trebui să învățăm din experiența altor țări cu o diasporă puternică, precum China, Israel, India sau Irlanda, iar antreprenorii și specialiștii în finanțe prezenți s-au arătat interesați de acordarea unor facilități fiscale celor care angajează români din străinătate, impunerea unor cote de angajare în companiile de stat sau sprijin, din fonduri europene, pentru deschiderea de afaceri în țară.

Wener Braun, președinte al Clubului Economic German din Brașov, spune că a sfătuit investitorii străini să vină cu forță de muncă din diaspora românească. „Brașovul poate deveni un hub puternic în domeniul aviației, dar e limitat de lipsa resursei umane calificate. (…) Statul ar trebui să acorde facilități fiscale firmelor care aduc înapoi în țară specialiști din diaspora”, remarcă Braun, care a lucrat în cinci țări înainte de a se întoarce în România pentru a deschide o afacere acolo. El a propus, de asemenea, adoptarea unui model german care folosește specialiștii retrași din câmpul muncii pentru a lucra în consultanță.

Prezent la discuții, Nicolae Rațiu a afirmat că a fost dificil să faci afaceri corecte în România în ultimii 25 de ani, în mare parte din cauza corupției.

–––––––––––––

„Guvernul de tehnocrați îmi dă speranțe. Multe dintre problemele României ar putea fi rezolvate de acest Guvern, iar două dintre provocările actuale sunt Programul Național de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale – care e obligatoriu de cinci ani dar până acum doar 20% din populație s-a asigurat – și protejarea domeniului silvic, supus unor defrișări masive și ilegale.”

Nicolae Rațiu

–––––––––––––

Andrei Stamatian, prim-vicepreședinte CEC, propune ca statul să impună companiilor unde este acționar majoritar să angajeze un procent, cuprins între 1 și 5%, de români care au învățat sau au lucrat în diaspora. Nivelul minim de salarizare ar trebui de asemenea specificat, crede acesta. 

Florin Jianu, fost ministru pentru IMM-uri și președinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători, propune crearea unui ecosistem de afaceri dezvoltate de tinerii plecați cu burse în străinătate, pe modelul România Startup din 2014, „prin care s-au creat peste 1.600 de firme, peste 4.000 de lucuri de muncă și 80 de incubatoare de afaceri”. Acesta ar trebui să includă educație antreprenorială, mentorat și acordarea de granturi, iar finanțarea s-ar putea face din fonduri europene.

–––––––––––––

„E un model folosit cu succes și în alte țări. În plus, ar trebui să se adauge start-up-urilor o componentă de internaționalizare (modelul de afacere să fie ușor de replicat în altă parte) și conectivitatea între beneficiari, pentru că multe idei sunt complementare.”

Florin Jianu

–––––––––––––

Florentin Banu, antreprenor în serie, crede că fiscalitatea redusă din România ar trebui să atragă averile românilor plecați din țară și că e un argument care ar trebui scos în evidență.

Felix Pătrășcanu, CEO Fan Courier și unul dintre inițiatorii proiectului Repatriot, care militează pentru reîntoarcerea românilor în țară pentru a deschide o afacere, a subliniat că sunt mulți români care au realizat lucruri extraordinare acolo unde au ajuns și vor să împărtășească cu alții ce au învățat. „În plus, ei pot aduce în România spiritul civic pe care l-au deprins în alte țări”, a adăugat Pătrășcanu. Potrivit consilierului prezidențial Sandra Pralong, propunerile făcute în cadrul conferinței vor fi adunate într-o Carte Albă, astfel încât discuția să fie menținută vie și să ducă la lucruri concrete.

The post Iohannis și Cioloș, mesaje pentru românii din diaspora (video) appeared first on Diaspora Romaneasca.

Publicat de romaniabreakingnews.ro/Sursa: Iohannis și Cioloș, mesaje pentru românii din diaspora (video)