ROMÂNIA BREAKING NEWS

Foto/Video: Tulburătoarea și fascinanta istorie aromânească la Sud de Dunăre prin obiectivul frațiilor Ianaki și Milton MANAKIA – parinții cinematografiei sud-est europene

Foto/Video: Tulburătoarea și fascinanta istorie aromânească la Sud de Dunăre prin obiectivul frațiilor Ianaki și Milton MANAKIA – parinții cinematografiei sud-est europene

Aromanii_din_Balkani_si_Fratii_Manakia

Frații Ianaki și Milton MANAKIA s-au născut la Avdela (azi, Grecia) în Monastir, fostul vilaet otoman. Recunoscuți drept părinții cinematografiei sud-est europene, frații Manakia aparțin marii familii a romanității balcanice. Au o moștenire impresionată: peste 10.952 de fotografii Istorie_aromaneasca_la_Sud_de_Dunare_Fratii_MANAKIA_romanibreakingnews-rooriginale și peste 40 de filme de scurt metraj. Dr. Marian ȚUȚUI, care le-a dedicat un important studiu afirmă că: „Avem de-a face cu unele din primele filme etnografice din lume.”  În 1905 se stabilesc în Bitolia, localitate cu un număr mare de aromâni, refugiați aici după distrugerea, în 1788, a orașului Moscopole, centrul lor economic și cultural. În Bitolia își desfășoară toată activitatea și tot aici deschid primul cinematograf în aer liber (Grădina Cinema, 1921). După doi ani, inaugurează prima sală de cinematograf din Balcani. (Cinema Manakia, 1923) La invitația regelui Carol I, participă la Marea Expoziție Jubiliară Regală din anul 1906, unde primesc medalia de aur. Cu acest prilej sunt numiți fotografi oficiali ai Curții Regale. Marți 9 februarie 2016, la CLUBUL ȚĂRANULUI a avut loc prezentarea filmelor-document realizate de frații Manakia între 1905-1918.

Dragi români, redacția România Breaking News, partener media al Evenimentului, vă invită la vizionarea înregistrării  manifestării de la Clubul Țăranului Român, dedicate tulburătoarei și fascinantei istorii aromânești la Sud de Dunăre, așa cum a fost susprinsă prin obiectivul frațiilor aromâni Ianaki și Milton MANAKIA – parinții cinematografiei sud-est europene,  călăuziți de invitații domnului Dr. Mihai NICOLAE, președintele INSTITUTULUI FRAȚII GOLESCU pentru românii din jurul României: jurnalistul și regizorul Marian VOICU (TVR), istoric Dr.Robert STĂNCIUGEL, Dr. Marian ȚUȚUI – cadru universitar, doctor în cinematografie și Dr. Dorin LOZOVANU, cercetător științific superior la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Republica Moldova. Vizionare plăcută.
* * *

În loc de început, zguduitorul imn al aromânilor – „Părinteasca dimândare”, interpretat de Vasile Anastase TOPA (Societatea de Cultură a Aromânilor din România)

„Părintească dimândare” (blestemul părintesc) este imnul aromânilor, compus de Constantin Belimace, luptător pentru drepturile românilor (aromânilor) din Balcani. Este un echivalent al imnului „Deșteaptă-te române” la aromâni, acolo, în sânul societăților și fundațiilor aromânești, unde este cântat la posturile de radio și de televiziune emise în dialect. Cântecul vorbește de cumplitul blestem ce cade asupra părinților care nu-și învață copiii limba strămoșească, limba (graiul) armânesc. Poetul Belimace s-a dovedit a fi un adevărat vizionar atunci când a compus versurile, în 1888. În 1922 Tache Papahagi publică în a sa „Antologie Aromânească” o mare parte a poeziilor lui Belimace. Poezia Dimãndarea pãrinteascã devine în foarte scurt timp atât de populară încât este considerată adevaratul „imn” al aromânilor. După mai bine de un secol, tulburătorul imn aromânesc  – „Dimândarea părintească” răsună mai actual ca oricând.
* * *

Părintească  dimândare în aromână și română

Părinteasca dimândare

Părinteasca dimândare
Nă sprigiură cu foc mare,
Fraț di mumă și di-un tată,
Noi, Armâni di eta toată.

Di sum plocili di murmințî
Strigă-a noșțî buni părințî:
„Blăstem mari s-aibă-n casă
Cari di limba-a lui si-alasă.

Care-și lasă limba lui
S-lu-ardă pira focului,
Si s-dirină viu pri loc,
Si-lli si frigă limba-n foc.

El în vatra-lli părintească
Fumeallia s-nu-și hărisească;
Di fumelli curuni s-nu bașe,
Nat în leagăn si nu-nfașe.

Care fudze de-a lui mumă
Și di părinteasca-l’i numă,
Fugă-lli doara Domnului
Și dulțeamea somnului!

Blestemul Părintesc

Parinteasca blestemare
Poruncește cu foc mare,
Frați de-o mumă și de-un tată,
Noi, Aromâni din vremea toată.

De sub lespezi de morminte
Strigă ai noștri buni părinți:
„Blestem mare să aibă în casă
(Cel) care de limba lui se lasă.

Care iși lasă limba lui
Să-l ardă para focului
Chinui-s-ar de viu pe pământ,
Frige-i-s-ar limba-n foc.

El în vatra-i părintească
Cu familie să nu se fericească,
De familie cununi să nu pupe
Prunc în leagăn să nu înfeșe.

Care fuge de a lui mumă
Și de părintescul nume
Fugi-i-ar dorul Domnului
Și dulceața somnului!”

 

 * * *

Filmul complet al evenimentului dedicat aromânilor de la Sud de Dunăre – „Frații MANAKIA” / Clubul Țăranului Român, 9 februarie 2016

 
Fratii_Manakia_Eveniment__Institutul-Fratii-Golescu_Clubul-Taranului-Roman_2016_romaniabreakingnews-ro (3)

Dr. Mihai NICOLAE – președintele Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni, expunere despre „Frații MANAKIA” la Clubul Țăranului Român

Video: Dr. Mihai NICOLAE – președintele Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni, expunere despre „Frații MANAKIA” la Clubul Țăranului Român

 

Fratii_Manakia_Eveniment__Institutul-Fratii-Golescu_Clubul-Taranului-Roman_2016_romaniabreakingnews-ro (23)

Dr. Marian ȚUȚUI, expunere despre „Frații MANAKIA” la Clubul Țărnaului Român

Video: Dr. Marian ȚUȚUI, expunere despre „Frații MANAKIA” la Clubul Țărnaului Român, autorul monografiei „Frații Manakia și imaginea Balkanilor”

* * *

Despre monografia realizată de Dr. Marian ȚUȚUI – „Frații Manakia și imaginea Balkanilor”

Lucrarea de față restituie culturii române opera fraților Milton (1882- 1964) și Ianache (grecizat Ianaki) Manakia (1878- 1954), printre cei mai importanți fotografi din Balcani la începutul secolului XX și, totodată pionierii cinematografiei balcanice. Deși cei doi frați se considerau români este semnificativ faptul că după 1944 ei au fost practic ignorați în România asemenea altor români din afara granițelor, în schimb au fost redescoperiți și revendicați în Iugoslavia, Grecia, Turcia și Albania. Cei doi frați au fost fotografi ai curților regale române, sârbe și otomane, cu o activitate de 65, respectiv 41 de ani, dar mai ales autori ai unei opere fotografice incomparabile din care s-au păstrat peste 18000 de fotografii realizate în 125 de localități din Balcani. Activitatea lor cinematografică s-a materializat între 1907- 1912 într-o serie de filme considerate printre primele filme etnografice din lume și care le-au consfințit statutul de primii cineaști din Balcani. Majoritatea acestor filme au titluri și inserturi românești iar frații Manakia au fost sprijiniți în activitatea lor cinematografică de către Regele Carol I. Despre autor: Marian Țuțui este licențiat în filologie romană și bulgară al Universității din București (1997) și doctor în comunicare audiovizuală la UNATC (2007). Redactor șef al Arhivei Naționale de Filme din 1995. Membru al UCIN și FIPRESCI. Autor al unor studii de istoria filmului precum “O istorie a filmului românesc” (2004), “Frații Manakia sau Balcanii mișcători” (2004), “Orient Express. Filmul românesc și filmul balcanic” (2008, Premiul Asociației criticilor de cinema) / Sursa: nmp.ro

Foto: Scrisoarea  adresăată lui Nicolae Boșan de Milton NANAKIA în care recunoaște că este român

Fratii_Manakia_romani (3)

Fratii_Manakia_Eveniment__Institutul-Fratii-Golescu_Clubul-Taranului-Roman_2016_romaniabreakingnews-ro (26)

Dr. Dorin LOZOVANU

Video: Dr. Dorin LOZOVANU, expunere în cadrul evenimentului dedicat fraților MANAKIA și a aromânilor din Balkani, la Clubul Țăranului Român.

Dr. Dorin LOZOVANU este cercetător științific superior la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Republica Moldova, Lector superior la Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea de Stat din Moldova și Cercetător post-doctoral la Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași 

 

Marian-Voicu_la_Fratii_Manakia_Eveniment__Institutul-Fratii-Golescu_Clubul-Taranului-Roman_2016_romaniabreakingnews-ro (27)

Regizorul Marian VOICU

Video: Jurnalistul  și omul de televiziune – Marian VOICU, expunere despre documentarul realizat cu echipa TVR pe urmele fraților MANAKIA în Grecia și nu numai…

Fratii_Manakia_Eveniment__Institutul-Fratii-Golescu_Clubul-Taranului-Roman_2016_romaniabreakingnews-ro (4)

istoric Dr. Robert STĂNCIUGEL

Video: istoric Dr. Robert STĂNCIUGEL, dezvăluiri despre cercetările și descoperirile personale referitoare la aromânii din Balkani, precum ipotezele asumate despre zonele unde există gropile comune atribuite musulmanilor, sărbilor sau albanezilor în urma războiului civil din fosta Iugoslavie, care ar corespunde de fapt zonelor unde de veacuri se aflau comunități compacte de aromâni.

Albumul foto cu imagini și capturi din prezentările realizate la Clubul Țăranului Român

Material realizat de Dorian Theodor – romaniabreakingnews.ro

Filme realizate de  frații MANAKIA și documentare  despre opera lor

Frațl’i Manakia: Corlu armânescu di Pindu

Aromanii, documentar de Toma Enache “The ARMÂNS , from the famous Manakia to I’m not famous…”

Fratii_Manakia_romani (1)

Dini Trandu – Bitola-La Festivalu di filmi „Frats Manakia”

Scenă de petrecere la un bâlciu aramânesc din Pind

Publicat de romaniabreakingnews.ro

Opiniile exprimate în aceast articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia portalului de presă romaniabreakingnews.ro, cu excepția celor publicate direct pe contul de autor al Redacţiei ROMÂNIA BREAKING NEWS. Responsabilitatea juridică a informațiilor publicate revine în întregime autorului. Persoanele juridice și fizice menționate în articol care consideră că prin cele publicate le-au fost lezate drepturile și imaginea publică în mod nejustificat, au posibilitatea de a se apăra prin solicitarea dreptului la replică la adresa de email: replica [at] romaniabreakingnews.ro Preluarea articolelor de pe romaniabreakingnews.ro se poate realizeaza în limita maximă a 500 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației cu indicarea și linkul direct către sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu Redacția ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press.

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: