ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Marian Voicu"

Marian Voicu

,

Aromanii_din_Balkani_si_Fratii_Manakia

Frații Ianaki și Milton MANAKIA s-au născut la Avdela (azi, Grecia) în Monastir, fostul vilaet otoman. Recunoscuți drept părinții cinematografiei sud-est europene, frații Manakia aparțin marii familii a romanității balcanice. Au o moștenire impresionată: peste 10.952 de fotografii Istorie_aromaneasca_la_Sud_de_Dunare_Fratii_MANAKIA_romanibreakingnews-rooriginale și peste 40 de filme de scurt metraj. Dr. Marian ȚUȚUI, care le-a dedicat un important studiu afirmă că: „Avem de-a face cu unele din primele filme etnografice din lume.”  În 1905 se stabilesc în Bitolia, localitate cu un număr mare de aromâni, refugiați aici după distrugerea, în 1788, a orașului Moscopole, centrul lor economic și cultural. În Bitolia își desfășoară toată activitatea și tot aici deschid primul cinematograf în aer liber (Grădina Cinema, 1921). După doi ani, inaugurează prima sală de cinematograf din Balcani. (Cinema Manakia, 1923) La invitația regelui Carol I, participă la Marea Expoziție Jubiliară Regală din anul 1906, unde primesc medalia de aur. Cu acest prilej sunt numiți fotografi oficiali ai Curții Regale. Marți 9 februarie 2016, la CLUBUL ȚĂRANULUI a avut loc prezentarea filmelor-document realizate de frații Manakia între 1905-1918.

Dragi români, redacția România Breaking News, partener media al Evenimentului, vă invită la vizionarea înregistrării  manifestării de la Clubul Țăranului Român, dedicate tulburătoarei și fascinantei istorii aromânești la Sud de Dunăre, așa cum a fost susprinsă prin obiectivul frațiilor aromâni Ianaki și Milton MANAKIA – parinții cinematografiei sud-est europene,  călăuziți de invitații domnului Dr. Mihai NICOLAE, președintele INSTITUTULUI FRAȚII GOLESCU pentru românii din jurul României: jurnalistul și regizorul Marian VOICU (TVR), istoric Dr.Robert STĂNCIUGEL, Dr. Marian ȚUȚUI – cadru universitar, doctor în cinematografie și Dr. Dorin LOZOVANU, cercetător științific superior la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Republica Moldova. Vizionare plăcută.
* * *

În loc de început, zguduitorul imn al aromânilor – „Părinteasca dimândare”, interpretat de Vasile Anastase TOPA (Societatea de Cultură a Aromânilor din România)

„Părintească dimândare” (blestemul părintesc) este imnul aromânilor, compus de Constantin Belimace, luptător pentru drepturile românilor (aromânilor) din Balcani. Este un echivalent al imnului „Deșteaptă-te române” la aromâni, acolo, în sânul societăților și fundațiilor aromânești, unde este cântat la posturile de radio și de televiziune emise în dialect. Cântecul vorbește de cumplitul blestem ce cade asupra părinților care nu-și învață copiii limba strămoșească, limba (graiul) armânesc. Poetul Belimace s-a dovedit a fi un adevărat vizionar atunci când a compus versurile, în 1888. În 1922 Tache Papahagi publică în a sa „Antologie Aromânească” o mare parte a poeziilor lui Belimace. Poezia Dimãndarea pãrinteascã devine în foarte scurt timp atât de populară încât este considerată adevaratul „imn” al aromânilor. După mai bine de un secol, tulburătorul imn aromânesc  – „Dimândarea părintească” răsună mai actual ca oricând.
* * *

Părintească  dimândare în aromână și română

Părinteasca dimândare

Părinteasca dimândare
Nă sprigiură cu foc mare,
Fraț di mumă și di-un tată,
Noi, Armâni di eta toată.

Di sum plocili di murmințî
Strigă-a noșțî buni părințî:
„Blăstem mari s-aibă-n casă
Cari di limba-a lui si-alasă.

Care-și lasă limba lui
S-lu-ardă pira focului,
Si s-dirină viu pri loc,
Si-lli si frigă limba-n foc.

El în vatra-lli părintească
Fumeallia s-nu-și hărisească;
Di fumelli curuni s-nu bașe,
Nat în leagăn si nu-nfașe.

Care fudze de-a lui mumă
Și di părinteasca-l’i numă,
Fugă-lli doara Domnului
Și dulțeamea somnului!

Blestemul Părintesc

Parinteasca blestemare
Poruncește cu foc mare,
Frați de-o mumă și de-un tată,
Noi, Aromâni din vremea toată.

De sub lespezi de morminte
Strigă ai noștri buni părinți:
„Blestem mare să aibă în casă
(Cel) care de limba lui se lasă.

Care iși lasă limba lui
Să-l ardă para focului
Chinui-s-ar de viu pe pământ,
Frige-i-s-ar limba-n foc.

El în vatra-i părintească
Cu familie să nu se fericească,
De familie cununi să nu pupe
Prunc în leagăn să nu înfeșe.

Care fuge de a lui mumă
Și de părintescul nume
Fugi-i-ar dorul Domnului
Și dulceața somnului!”

 

 * * *

Filmul complet al evenimentului dedicat aromânilor de la Sud de Dunăre – „Frații MANAKIA” / Clubul Țăranului Român, 9 februarie 2016

 
Fratii_Manakia_Eveniment__Institutul-Fratii-Golescu_Clubul-Taranului-Roman_2016_romaniabreakingnews-ro (3)

Dr. Mihai NICOLAE – președintele Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni, expunere despre „Frații MANAKIA” la Clubul Țăranului Român

Video: Dr. Mihai NICOLAE – președintele Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni, expunere despre „Frații MANAKIA” la Clubul Țăranului Român

 

Fratii_Manakia_Eveniment__Institutul-Fratii-Golescu_Clubul-Taranului-Roman_2016_romaniabreakingnews-ro (23)

Dr. Marian ȚUȚUI, expunere despre „Frații MANAKIA” la Clubul Țărnaului Român

Video: Dr. Marian ȚUȚUI, expunere despre „Frații MANAKIA” la Clubul Țărnaului Român, autorul monografiei „Frații Manakia și imaginea Balkanilor”

* * *

Despre monografia realizată de Dr. Marian ȚUȚUI – „Frații Manakia și imaginea Balkanilor”

Lucrarea de față restituie culturii române opera fraților Milton (1882- 1964) și Ianache (grecizat Ianaki) Manakia (1878- 1954), printre cei mai importanți fotografi din Balcani la începutul secolului XX și, totodată pionierii cinematografiei balcanice. Deși cei doi frați se considerau români este semnificativ faptul că după 1944 ei au fost practic ignorați în România asemenea altor români din afara granițelor, în schimb au fost redescoperiți și revendicați în Iugoslavia, Grecia, Turcia și Albania. Cei doi frați au fost fotografi ai curților regale române, sârbe și otomane, cu o activitate de 65, respectiv 41 de ani, dar mai ales autori ai unei opere fotografice incomparabile din care s-au păstrat peste 18000 de fotografii realizate în 125 de localități din Balcani. Activitatea lor cinematografică s-a materializat între 1907- 1912 într-o serie de filme considerate printre primele filme etnografice din lume și care le-au consfințit statutul de primii cineaști din Balcani. Majoritatea acestor filme au titluri și inserturi românești iar frații Manakia au fost sprijiniți în activitatea lor cinematografică de către Regele Carol I. Despre autor: Marian Țuțui este licențiat în filologie romană și bulgară al Universității din București (1997) și doctor în comunicare audiovizuală la UNATC (2007). Redactor șef al Arhivei Naționale de Filme din 1995. Membru al UCIN și FIPRESCI. Autor al unor studii de istoria filmului precum “O istorie a filmului românesc” (2004), “Frații Manakia sau Balcanii mișcători” (2004), “Orient Express. Filmul românesc și filmul balcanic” (2008, Premiul Asociației criticilor de cinema) / Sursa: nmp.ro

Foto: Scrisoarea  adresăată lui Nicolae Boșan de Milton NANAKIA în care recunoaște că este român

Fratii_Manakia_romani (3)

Fratii_Manakia_Eveniment__Institutul-Fratii-Golescu_Clubul-Taranului-Roman_2016_romaniabreakingnews-ro (26)

Dr. Dorin LOZOVANU

Video: Dr. Dorin LOZOVANU, expunere în cadrul evenimentului dedicat fraților MANAKIA și a aromânilor din Balkani, la Clubul Țăranului Român.

Dr. Dorin LOZOVANU este cercetător științific superior la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Republica Moldova, Lector superior la Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea de Stat din Moldova și Cercetător post-doctoral la Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași 

 

Marian-Voicu_la_Fratii_Manakia_Eveniment__Institutul-Fratii-Golescu_Clubul-Taranului-Roman_2016_romaniabreakingnews-ro (27)

Regizorul Marian VOICU

Video: Jurnalistul  și omul de televiziune – Marian VOICU, expunere despre documentarul realizat cu echipa TVR pe urmele fraților MANAKIA în Grecia și nu numai…

Fratii_Manakia_Eveniment__Institutul-Fratii-Golescu_Clubul-Taranului-Roman_2016_romaniabreakingnews-ro (4)

istoric Dr. Robert STĂNCIUGEL

Video: istoric Dr. Robert STĂNCIUGEL, dezvăluiri despre cercetările și descoperirile personale referitoare la aromânii din Balkani, precum ipotezele asumate despre zonele unde există gropile comune atribuite musulmanilor, sărbilor sau albanezilor în urma războiului civil din fosta Iugoslavie, care ar corespunde de fapt zonelor unde de veacuri se aflau comunități compacte de aromâni.

Albumul foto cu imagini și capturi din prezentările realizate la Clubul Țăranului Român

Material realizat de Dorian Theodor – romaniabreakingnews.ro

Filme realizate de  frații MANAKIA și documentare  despre opera lor

Frațl’i Manakia: Corlu armânescu di Pindu

Aromanii, documentar de Toma Enache “The ARMÂNS , from the famous Manakia to I’m not famous…”

Fratii_Manakia_romani (1)

Dini Trandu – Bitola-La Festivalu di filmi „Frats Manakia”

Scenă de petrecere la un bâlciu aramânesc din Pind

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Articol actualizat cu înregistrarea video a dezbaterii, ce a precedat lansarea în România, a filmului „Masacrul Inocenților – cronica unui război uitat”, de la Clubul Țăranului Român (2 martie 2015).

În acest an se împlinesc 23 de ani de la începutul războiului de pe Nistru. Conflictul dintre Chișinău și Tiraspol a început în anul 1989, când limba română a fost declarată limbă de stat în Republica Moldova.

Acest lucru nu a fost acceptat de sovietele locale din regiunea transnistreană, unde s-au format grupuri de persoane care erau împotriva introducerii limbii române, alfabetului latin și reformelor democratice.

În Transnistria au urmat o serie de proteste față de Guvernul republican de la Chișinău. Pe 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, al cărei teritoriu cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. Astfel, în noaptea zilei de 1 spre 2 martie 1992, mai multe detașamente ale cazacilor au atacat secția de poliție din Dubăsari, care era asigurată cu blindate din dotarea armatei ruse, și au luat ostatici un grup de polițiști loiali Chișinăului.

Pe parcursul lunii martie au urmat mai multe apeluri către comunitatea internațională ale președintelui Mircea Snegur și ale Parlamentului de la Chișinău, care denunțau agresiunea comisă de fosta Armată a 14-a a Rusiei pe teritoriului Republicii Moldova. Deși Moscova respingea aceste acuzații, ea a continuat să sprijine în mod direct regimul separatist.

La scurt timp, Chișinăul a autorizat o intervenție militară împotriva forțelor rebele care atacaseră posturile de poliție de pe malul estic al Nistrului.

La războiul din 1992 au participat circa 30 de mii de persoane, dintre care 287 au decedat: 198 de militari din Armata Națională și 89 persoane din cadrul Ministerului de Interne. Alții aproape 300 au rămas invalizi.

La 21 iulie 1992, Republica Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Chiar și după încetarea focului, Rusia a continuat să ofere regimului separatist sprijin militar, politic și economic, permițându-i să supraviețuiască și conferindu-i un anumit grad de autonomie față de Moldova.

Trupele rusești staționează în continuare pe teritoriul moldovenesc, în pofida obligațiilor asumate de Rusia la Summit-urile OSCE din 1999 și 2001.

Mama unui soldat mort în războiul de pe Nistru: „Filat, Ghimpu și Lupu ne-au trădat”

Prezentă la eveniment a fost mama unicului judecător mort în războiul de pe Nistru, Nionela Popovici. Profesoara a reamintit despre importanța evenimentelor care au avut loc la 1992 și a transmit un mesaj dur către noua guvernare.

„Venim cu un apel către toate autoritățile centrale și locale. Nu vă limitați doar la marșuri și mese de pomenire în ziua de 2 martie. Numirea unui Guvern minoritar în cârdășie cu comuniștii. A trecut viața noastră în speranță și așteptări. În prezent vinovați sunt toți trei: Filat, Lupu și Ghimpu.

Excelența voastră, stimați politicieni v-am crezut, v-am ascultat și promovat, iar domniile voastre ne-au trădat și ne-au dezamăgit. Chiar am crezut și am sperat, că în scurt timp, ne veți asocia în UE unde la sigur am fi scăpat de sărăcie. V-ați transformat în lebăda, știuca și racul. Vă reamintim că statul a lăsat în voaia soartei invalizii de război”, a spus Popovici. Sursa:agora.md

Marian_Voicu

…Și la București

Sub umbra amintirilor ce încă înfioară, Generalul Ion Costaș (părintele poliției și armatei R.Moldova), prim ministrul R. Moldova din acea perioadă – Mircea Druc, Sorin Bucătaru, fiul regretatului regizor Victor Bucătaru, împreună cu generalul Chelaru și moderatorul Marian Voicu, au rememorat clipele teribile ale acelui război alături de bucureștenii adunați la Clubul Țăranului Român pentru premiera din România a filmului „Masacrul Inocenților cronica unui război uitat”, realizat de regizorul Victor Bucătaru.

Proiecția filmului a fost urmată de o dezbatere aprinsă, în care interlocutorii au fost șicanați de unele întrebări incomode din public.

Mircea Druc consideră că războiul de pe Nistru, a fost de fapt, un veritabil război ruso-român, ”iar ghinonul basarabenilor a fost prezența dincolo de Nistru a arsenalelor și depozitelor de arme care au fost evacuate de armata sovietică din Cehia, Ungaria, Polonia și Bulgaria, depozite cu armament în valoare de 4 miliarde de dolari”.

Mircea Druc a mai afirmat: „Noi suntem învingătorii în acest război ruso-român de la Nistru, pentru că URSS a dispărut, iar separatiștii au luptat pentru menținerea unui bastion de aur al statului sovietic”, iar „Federația Rusă se va dezmembra ca orice imperiu”.

Generalul Costaș, fost ministrul de Interne și al Apărării în perioada 1990-1992, a explicat situația în care se găseau autoritățile de la Chișinău și populația lipsită de apărare, în momentul declanșarii ostilităților de către separatiștii transnistreni: ”Noi am fost o regiune a unui Imperiu Sovietic. Nu aveam minister de Interne, ci ministerul de Interne al URSS, era Ministerul de Apărare al Uniunii Sovietice. R.Moldova nu avea armată națională. Noi am avut doar niște TAB-uri din România și un singur tanc. A fost extrem de greu să apărăm integritatea și demnitatea poporului român”

În opinia generalului, Ucraina ar putea fi nevoită să lupte pe două fronturi. Unul în Transnistria și altul în Donbass, pentru că ”scopul principal al lui Putin este crearea Novorossiei care să cuprindă regiunile Donețk, Lugansk, , Odessa și eventual să ajungă până la gurile Dunării.”

Masacrul_InocentilorSorin Bucătaru, fiul regizorului „Masacrul Inocenților”  a surpins pe invitați și publicul spectator cu relatarea despre piedicile și probleme care le-a avut în a prezenta acest film la Chișinău, unde autoritățile au dat dovadă de instituirea unui soi de cenzură nedeclarată pentru difuzarea filmului despre memoria celor care au luptat atunci. „Trăim o mare dezamăgire fața de cu ce ne-am ales, și noi și băieții pe care îi veți vedea în film”, a conchis Sorin Bucătaru.

Evenimentul a fost organizat de Alianța Internațională a Jurnaliștilor din România (AIJR), înmpreună cu Institutul Frații Golescu  și Acțiunea 2012.

În zilele ce urmează, România Breaking News va pune la dispoziția publicului, înregistrarea intergrală a dezbaterii, unele selecții din filmul „Masacrul Inocenților”, surprinse în timpul prezentării și alte materiale inedite despre teribilele zile prin care au trecut românii basarabeni, nevoiți  fiind ca de atâtea ori în istorie, să apere ființa națională românească la Nistru.

Actualizare, 5 martie 2015.

Video: partea I,  a dezbaterii de la Clubul Țăranului Român

Video: partea a II-a,  a dezbaterii de la Clubul Țăranului Român

Dorian Theodor /România Breaking News

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press