Filierele de influență rusă din România sprijinite financiar de Putin, revigorează studiul limbii ruse

Predată cu forța în perioada comunistă și eliminată aproape complet după Revoluție, limba rusă începe să reapară în școlile din România. Fundațiile finanțate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

Un scurt inventar al limbilor străine studiate în școli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o țară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influență a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate școlile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza și germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat și a ajuns să dispară aproape complet din programele școlare.

De câțiva ani însă, în urma unui plan elaborat și susținut de la Moscova, limba rusă încearcă să redevină o opțiune pentru românii interesați de studierea limbilor străine: la București și la Cluj a fost deschis câte un centru cultural rus, axat pe promovarea limbii lui Tolstoi; după ce dispăruse complet din toate liceele bucureștene, limba rusă a fost reintrodusă, din anul școlar 2012-2013, la Colegiul Economic “Virgil Madgearu” din București, iar de la toamnă urmează al doilea liceu; lotul olimpic al României a obținut 21 de premii la Olimpiada Internațională de Limbă Rusă organizată anul acesta la Moscova, clasându-se pe locul 1 din 30 de țări. Fundația înființată de Putin a deschis două centre în România Pentru a înțelege mai bine situația limbii ruse la noi în țară este nevoie de o întoarcere în timp.

Până în august 1948, când comuniștii proaspăt veniți la putere au elaborate așa-numita reformă a învățământului. În urma ei, limba rusă devenea obligatorie în toate școlile din România și era studiată nu ca o limba străină, ci ca o a doua limbă maternă, începând cu clasa a IV-a și până la liceu.

După 1965, limba rusă nu a mai fost obligatorie, dar a rămas cea mai studiată limbă străină la noi în țară.

Apoi a venit Revoluția. S-a ieșit în stradă, s-a strigat “Jos comunismul!“și s-au căutat obiective care să creeze iluzia ruperii definitive de vechiul regim. „Limba rusă a avut o perioadă foarte dificilă după Revoluție.

A fost această politică neoficială de eliminare a limbii ruse din sistemul de învățământ, s-au făcut presiuni asupra profesorilor, a fost un val de rusofobie. Drept urmare, s-a ajuns ca limba rusă să fie aproape inexistentă în școlile din România”, explică Axinia Crasovschi, președinte al Asociației Profesorilor de Limba Rusă din România și prodecan al Facultății de Limbi Străine din Universitatea București.

Ministerul Educației spune că nu are niște date exacte, dar estimează că în afara etnicilor care o studiază ca limbă maternă, mai sunt aproximativ 500 de elevi care studiază limba rusă în școlile din România, ca limbă modernă 2 sau 3.

Dispariția limbii ruse din școli nu este un fenomen care s-a petrecut doar la noi în țară, ci în toate statele din zona de influență a fostei Uniuni Sovietice. Moscova și-a exprimat în mai multe rânduri îngrijorarea față de faptul că limba rusă este înlocuită de limbile occidentale în preferințele tinerilor din spațiul CSI și a început să finanțeze diverse organizații axate pe promovarea limbii și a culturii ruse.

În 2007, Vladimir Putin a semnat un decret prin care a luat ființă Fundația Lumea Rusă (Russkiy Mir), finanțată din fonduri guvernamentale și implicată în deschiderea a peste 80 de centre culturale în diverse țări de pe glob. Astfel de centre au fost deschise, în 2009 și în 2011, la București și la Cluj, în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) și a Universității „Babeș-Bolyai“. Cele două centre, care se ocupă cu organizarea unor cursuri de predare a limbii ruse (gratuite pentru începători) și cu diverse evenimente de promovare a culturii rusești, au stârnit controverse.

În 2012, vicepreședintele PDL Radu F. Alexandru a vorbit despre Centrul Cultural Rus din cadrul ASE caracterizându-l drept „una dintre cele mai elaborate filiere de influență rusă din România”.

Axinia Crasovschi, care este și profesoară în cadrul Centrului Cultural Rus din București, se simte jignită de o astfel de interpretare: „Încearcă și Rusia să facă ceva în genul Institutului Goethe, în genul Institutului Cervantes, în genul Institutului Francez. Acolo nu se interpretează în felul acesta. De ce Rusia nu are dreptul să aibă și ea un institut? De ce să fie Rusia tot timpul asimilată cu tancurile, când ea are atâtea bogății spirituale cu care poate să iasă în față?”. „Interesul pentru limba rusă va crește“

Eforturile depuse pentru promovarea limbii ruse au început să aducă și primele rezultate. Limba rusă a fost introdusă, începând cu anul școlar 2012-2013, în programa Colegiului Economic “Virgil Madgearu” din București, după ani în care nu mai era studiată în niciun liceu din Capitală. Cel care a reușit acest lucru este profesorul Emil Dumitru, care admite că a avut susținerea Centrului Cultural Rus și a Ambasadei Ruse de la București: “Noi colaborăm cu Centrul Cultural Rus din cadrul ASE, organizăm diverse activități, și am avut și susținerea ambasadei, am primit materiale didactice de ultimă generație”.

Emil Dumitru a studiat în Federația Rusă între 2003 și 2011, perioadă în care și-a luat masteratul și doctoratul în cadrul Institutului de stat de limba rusă AS Pușkin, iar din 2012 predă la Colegiul Economic „Virgil Madgearu”. În primul an, clasa de limba rusă pe care a format-o a avut 18 elevi, iar în anul școlar care tocmai s-a încheiat numărul celor care au ales să studieze limba rusă a fost de 37 de elevi din circa 300, câți s-au înscris în clasa a noua la „Madgearu”. „În toamna aceasta mă aștept să se înscrie și mai mulți”, afirmă profesorul Dumitru.

Nicoleta Roxana Vlad, elevă în clasa a zecea la Colegiul „Virgil Madgearu”, explică de ce a ales să studieze limba rusă: „Când am fost să mă înscriu, am văzut printre opțiuni limba rusă. Fiindcă mie nu-mi place franceza, m-am gândit să aleg rusa ca a doua limbă de studiu, pe lângă engleză. Și mi-a plăcut foarte mult. Cred că având limba rusă în CV o să mă ajute mai mult decât dacă aș avea limba franceză. Pentru că rusa e mai grea și nu o știe toată lumea”.

Emil Dumitru spune că reticențele față de studierea limbii ruse vin, de regulă, din partea părinților: „Nu cu situația din Ucraina sau alte aspecte politice actuale, ci mai mult considerente istorice, tezaur, comunism. Dar copiii nu au nicio reticență, ei se tem de alfabet, cu partea istorică nu au niciun fel de problemă pentru că ei văd avantajele. Eu cred că interesul pentru limba rusă va crește din ce în ce mai mult. Dacă judecăm corect și nu implicăm sfera politicului, limba rusă deschide multe perspective în domeniul economic și cultural. De aceea cred că vor fi tot mai mulți doritori. Am o colegă profesoară care va introduce și ea, din această toamnă, un opțional de limba rusă într-un alt liceu din București”.

Tinerii români, ofertați să studieze în Rusia

Profesoara Axinia Crasovschi (centru), alături de două dintre elevele care au obținut premii la Olimpiada Internațională de Limba Rusă de la Moscova: Nicoleta Roxana Vlad (stânga) și Maria Lisnic Un alt mod prin care Federația Rusă încearcă să-i motiveze pe tinerii care studiază această limbă este organizarea unor olimpiade internaționale de limba rusă din patru în patru ani. La ediția din 2014, desfășurată între 6 și 11 iunie, la Moscova, România a participat cu 18 eleve (10 la limbă rusă modernă și 8 la limba rusă maternă), cea mai mare delegație dintre cele 30 de țări participante. Echipa condusă de profesoara Axinia Crasovschi a reușit să obțină nu mai puțin de 21de premii, cele mai multe dintre toate echipele naționale prezente în capitala Rusiei. „Elevii noștri au concurat cu elevi din țările fostei Uniuni Sovietice, care trăiesc într-un mediu rusesc, aud emisiuni în limba rusă la radio și la televizor, sunt mai favorizați din punctul ăsta de vedere. Pentru copii a fost o experiență extraordinară să ia contact direct cu civilizația rusă. Nu am decât cuvinte de laudă pentru organizare, ne-au asigurat cazare la hotel de patru stele, mâncare nu mai vorbesc, am avut autocare care ne așteptau tot timpul, chiar cu poliție după noi, cu girofarul în față, ne-au făcut să ne simțim persoane importante”, povestește Axinia Crasovschi.

„Mi-ar plăcea să merg la facultate în Rusia” Sunt metode prin care Rusia încearcă să-i impresioneze pe tinerii inteligenți veniți din alte țări și să-i facă să se gândească și la posibilitatea de a alege să studieze la universitățile din Rusia în locul celor din Vest. Sofia Anamaria Ferțadi, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, a primit premiul de excelență la Olimpiadă Internațională de Limbă Rusă și i s-a oferit dreptul de a merge să studieze la orice universitate din Rusia, fără a susține examen de admitere. Toate elevele din delegația pe care România a deplasat-o la Moscova în luna iunie au fost întrebate dacă sunt interesate de universitățile din Rusia după terminarea liceului. Maria Lisnic și Nicoleta Roxana Vlad sunt eleve în clasa a X-a la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din București și premiante la Olimpiada Internațională de Limbă Rusă din 2014. Nicoleta spune că dacă va fi să studieze peste hotare, o va face în Vest, în timp ce Maria ia în calcul varianta de a urma o universitate din Rusia: „Mi-ar plăcea să merg la o facultate în Rusia, pentru că este o șansă de a aprofunda mai bine această limbă. Trăind în țara respectivă și în cultura respectivă poți înțelege cel mai bine. Iar cunoscând bine limba rusă, poți să colaborezi cu companii din Rusia sau cu companii care lucrează cu Rusia. Ai foarte multe oportunități”.

Șansa unui loc de muncă bine plătit este principala motivație a tinerilor români care aleg să studieze limba rusă. Axinia Crasovschi, prodecan al Facultății de Limbi Străine, spune că numărul studenților care vin să urmeze această specializare este în creștere în ultimii ani: „Tot mai mulți înțeleg avantajele de a cunoaște o limbă rară. Am mulți foști studenți care și-au găsit locuri de muncă bune datorită limbii ruse. Chiar recent mi-a scris o fostă studentă și mi-a mulțumit că am învățat-o limba rusă și acum lucrează la o agenție din Armenia.

Alte studente lucrează în companii multinaționale unde au fost angajate datorită limbii ruse. Companiile mari sunt interesate de limba rusă în CV”. Când am fost să mă înscriu, am văzut printre opțiuni limba rusă. Fiindcă mie nu-mi place franceza, m-am gândit să aleg rusa ca a doua limbă de studiu, pe lângă engleză. Și mi-a plăcut foarte mult. Cred că având limba rusă în CV o să mă ajute mai mult decât dacă aș avea limba franceză. Pentru că rusa e mai grea și nu o știe toată lumea Nicoleta Roxan Vlad, elevă la Colegiul Economic „Virgil Madgearu”

Când am fost să mă înscriu, am văzut printre opțiuni limba rusă. Fiindcă mie nu-mi place franceza, m-am gândit să aleg rusa ca a doua limbă de studiu, pe lângă engleză. Și mi-a plăcut foarte mult. Cred că având limba rusă în CV o să mă ajute mai mult decât dacă aș avea limba franceză. Pentru că rusa e mai grea și nu o știe toată lumea Nicoleta Roxan Vlad, elevă la Colegiul Economic „Virgil Madgearu”

Rusificarea țiganilor de la Gara Cățelu

În timp ce în unele licee limba rusă a început să reapară în programele școlare, școlile generale în care se mai predă această materie pot fi numărate pe degete și sunt, de obicei, uitate pe la periferii. Școala gimnazială nr. 47 din București, una dintre puținele din țară în care se mai predă limba rusă, este ascunsă pe Șoseaua Gării Cățelu, în mijlocul unei puternice comunități de romi. Țiganii nici nu știu că au rămas printre ultimii care mai învață limba lui Tolstoi: „E bună și rusa, că e o limbă din zona noastră”. Nu există niciun mister în spatele acestei povești, e pur și simplu o întâmplare. Școala 47 a fost condusă în ultimele decenii de aceeași directoare, o profesoară de limba rusă care a păstrat materia în programă. De anul trecut, femeia a ieșit la pensie, iar noul director, Adrian Horvath, spune că va fi nevoit să înlocuiască limba rusă cu altă disciplină: „Ușor-ușor o să dispară și la noi, din lipsa profesorilor de specialitate, dar și la solicitarea părinților. Ei ar vrea spaniolă sau italiană. Nici elevilor nu le place, nu sunt încântați pentru că li se pare foarte dificilă”. Pe străzile din jurul școlii, țiganii ieșiți pe la porți privesc situația cu indiferență. „Mai contează ce limbi le predă? Și-așa de al meu nu se lipește nimic”, ne spune o femeie cu cozile lăsate pe spate. Alta, trecută bine de prima tinerețe, susține că are un copil în clasa a VII-a și că l-a văzut cu ochii ei cum își nota în caiet: „Nu știu cât știe, că vorbind rusește eu nu l-am auzit, dar are caiet de rusă și scrie în el. Ceva trebuie să știe, că altfel nu-l trecea mai departe. Mi-a zis «mamă, am trecut și la rusă». Eu cred că mai bine le-ar mai băga la matematică ceva, să-i mediteze, că trei sferturi din școală au rămas corigenți”.

Sursa: adevarul.ro