Dodon la Tighina: În „genunchi” și cu capul plecat, „respect pentru oamenii și poporul moldovenesc transnistrean”

Președintele Republicii Moldova s-a întâlnit miercuri, la Tighina, cu noul șef al grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski „pentru a se cunoaște reciproc”. Jurnaliștii de la Chișinău nu au fost admiși la eveniment, scrie dw.com

Condiția întâlnirii Dodon – Krasnoselski: să se „clarifice ce fel de popor locuiește în dreapta Nistrului” – moldovenesc sau român? „în stânga Nistrului locuiește un popor legat de lumea slavă”

Înainte să-și dea acordul în privința întâlnirii, așa-zisul președinte al autoproclamatului stat nistrean moldovenesc – Krasnoselski, l-a condiționat pe Dodon să se determine încotro vrea să ducă Moldova și să se „clarifice ce fel de popor locuiește în dreapta Nistrului” – moldovenesc sau român, pentru că, susține liderul transnistrean, „în stânga Nistrului locuiește un popor legat de lumea slavă”, adică de Rusia.

Conform DW, Igor Dodon nu i-a răspuns direct la întrebări, dar a întreprins o serie de acțiuni prin care, se presupune, a vrut să-i arate lui Krasnoselski și Rusiei încotro vrea să ducă Moldova:

• a schimbat limba română cu cea „moldovenească” pe site-ul Președinției,
• a scos drapelul UE de pe frontispiciul Reședinței Prezidențiale,
• i-a anulat marți cetățenia moldovenească ex-președintelui României, Traian Băsescu.

Dodon:„Chișinăul ar trebui să-și ceară scuze de la Transnistria pentru războiul din 1992” – un război declanșat de Rusia (potrivit unei declarații din 2003 a ex-președintelui Dumei de Stat a Rusiei, Ghennadii Selezniov), pentru a bloca unirea Republicii Moldova cu România.

Anterior, Dodon l-a felicitat pe Kresnoselski cu ocazia victoriei la „alegerile prezidențiale” din autoproclamata „republică moldovenească nistreană” și a spus că „Chișinăul ar trebui să-și ceară scuze de la Transnistria pentru războiul din 1992” – un război declanșat de Rusia (potrivit unei declarații din 2003 a ex-președintelui Dumei de Stat a Rusiei, Ghennadii Selezniov), pentru a bloca unirea Republicii Moldova cu România.

Miercuri la Tighina, Dodon l-a mai felicitat odată pe „conducătorul de la Tiraspol”, Vadim Krasnoselski, cu ocazia victoriei la „alegerile prezidențiale” și s-a lăudat că este primul președinte al Republicii Moldova care a reușit, în ultimii 8 ani, să intre în Transnistria. El a spus că „s-au adunat multe probleme, care așteaptă să fie soluționate” și că va discuta cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol despre „problemele cetățenilor din Transnistria și Moldova”.

Miza discuției: Dodon pledează pentru federalizarea Republicii Moldova și oferirea Transnistriei a unui statut special. Separatiștii de la Tiraspol respinge această opțiune și spun că Transnistria nu acceptă decât independența și aderarea ulterioară la Rusia.

La rândul său, liderul separatist a spus că această întâlnire are un „caracter preliminar” și că reprezintă o oportunitate de a „schița probleme concrete care să fie ulterior rezolvate”. În timp ce Dodon pledează pentru federalizarea Republicii Moldova și oferirea Transnistriei a unui statut special în cadrul federației, liderii separatiști de la Tiraspol resping această opțiune și spun că Transnistria nu acceptă decât independența și aderarea ulterioară la Rusia.

Igor Dodon și Vadim Krasnoselski la Cetatea Tighina (4 ianuarie 2017) Sursa foto: Facebook/Dodon Igor

Recunoașterea independenței Transnistriei este garanția securității ‘rmn`!

La întrevederea de miercuri cu Igor Dodon, Krasnoselski a reiterat că doar „recunoașterea independenței Transnistriei este garanția securității ‘rmn’”. Liderul separatist a mai spus că părțile au reușit să identifice problemele care trebuie rezolvate „în primul rând”, enumerând libertatea de circulație a cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului și recunoașterea documentelor privind transportul feroviar în regiune. Krasnoselski a solicitat „respect pentru oamenii și poporul moldovenesc transnistrean”.

Igor Dodon a menționat că nu se așteaptă la schimbări majore în relația Chișinău-Tiraspol după această întâlnire, dar că este un bun prilej „de a se cunoaște reciproc”. „Desigur, există probleme complexe, există viziuni diferite, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne așezăm la masa de negocieri pentru a discuta și a rezolva problemele cetățenilor noștri. În ceea ce privește alte aspecte, mai complexe, va fi nevoie de timp. Pe baza rezultatelor pe care le vom realiza acum, vom găsi soluții”, a menționat Dodon. „Am discutat despre libera circulație a persoanelor, despre diplome și despre recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare”, a precizat Dodon.

Dodon vrea comerț asimetric cu UE ca să împace Rusia

Miza lui Dodon este întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin, programată pentru 17 ianuarie. Anterior, într-un interviu acordat DW (Igor Dodon: Cred că nu ar trebui să existe armate în general – nici în Transnistria, nici în Moldova), Igor Dodon a declarat că vrea să roage Moscova să anuleze embargoul la produsele moldovenești pentru toate întreprinderile din Moldova și revenirea la regimul de comerț liber cu Federația Rusă. „Dar nu vom putea soluționa această problemă la nivel bilateral. Acordul de comerț liber între Republica Moldova și UE permite reexportul mărfurilor din UE pe piața rusă, prin intermediul Moldovei. Iată de ce această problemă va trebui discutată în format trilateral. Deci, mai întâi vom vedea ce anume îi deranjează pe partenerii noștri din Rusia, care sunt condițiile pe care le pun ei pentru reluarea exporturilor, iar mai apoi voi merge la Bruxelles și vom începe negocierile”, a spus Dodon.

Vasilii Șova, sfetnicul în problema transnistreană

La întrevederea cu Vadim Krasnoselski, Igor Dodon a fost însoțit de consilierul său în problema reintegrării, Vasilii Șova. Aceasta a fost prima întâlnire dintre un președinte al Republicii Moldova și liderul separatist de la Tiraspol.

Ultimele evenimente de acest gen au avut loc în aprilie și decembrie 2008, atunci când – după o pauză de 7 ani – fostul șef al statului, comunistul Vladimir Voronin, s-a întâlnit cu fostul șef al administrației din stânga Nistrului Igor Smirnov. În aprilie 2008, Voronin i-a promis lui Smirnov că va cere UE și SUA să anuleze sancțiunile impuse liderilor transnistreni, iar Smirnov – că va anula toate restricțiile de circulație pe teritoriul regiunii, impuse anterior reprezentanților conducerii moldovenești. Anterior, însuși Voronin nu a putut trece Nistrul din cauza acestor sancțiuni, separatiștii interzicându-i să ajungă la înmormântarea mamei sale din satul Corjova. Următoarea întâlnire, de pe 24 decembrie 2008, a fost mai rece: Vladimir Voronin i-a transmis lui Igor Smirnov Legea cu privire la principiile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului din 2005, inclusă în „propunerea de pachet” a Chișinăului. În schimb, Smirnov i-a prezentat rezultatelor referendumului din 2006, conform căruia majoritatea populației din regiune dorește independența Transnistriei sau integrarea în Federația Rusă. Voronin a refuzat să discute propunerile lui Smirnov, menționând că el va discuta doar cu o parte egală, dar Transnistria nu este, a relatat IPN.

Vladimir Voronin a fost însoțit la întrevederile cu Smirnov de ministrul Reintegrării de atunci, același Vasilii Șova. Tot Șova a fost cel care a intermediat discuțiile despre problema transnistreană din august 2001 și până în aprilie 2008 (perioadă în care Voronin și Smirnov nu s-au întâlnit niciodată). Voronin și Smirnov urmau să se vadă și pe 25 martie 2009, dar întrevederea a fost anulată în ultimul moment. Ministrul Șova anunța într-un comunicat că decizia a fost luată după ce Igor Smirnov a interzis intrarea în regiune a mediatorilor în procesul de negocieri în formatul 5+2 din partea SUA și UE, scrie moldnova.eu