ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Igor Dodon"

Igor Dodon

,

Funcția de ministru al apărării în guvernul Republicii Moldova este vacantă încă de la sfârșitul lunii decembrie anul trecut.  Președintele Igor Dodon, a respins marți, pentru a doua oară, candidatura la șefia Ministerului Apărării, propusă de coaliția de guvernare. Eugen Sturza – vicepreședintele Partidului Popular European din Republica Moldova (PPEM) –  era propus la funcția de ministru al apărării. Gestul lui Igor Dodon reprezintă potrivit experților în Drept Constituțional  din Republica Moldova, o încălcare a Constituției, informează Redacția Chișinău – romaniabreakingnews.ro

Andrian Candu, președinte al parlamentului RM, l-a acuzat pe șefului statului că produce un „mic blocaj instituțional”, dare care va fi depășit în ciuda opunerii acestuia, după ce Curtea Constituțională va decide mecanismul legal prin care autoritățile pot rezolva astfel de situații.

Menționăm că decizia președintelui,  a fost anticipată de către membrii guvernului RM, care s-au adresat deja Curții Constituționale pentru a cere clarificări referitor la situația în care șeful statului refuză repetat o candidatură la funcția de ministru. Executivul face referire la o hotărâre recentă a Curții Constituționale, care prevede că președintele nu poate bloca numirea guvernului chiar dacă nu este de acord cu componența nominală a acestuia.guvernul s-a adresat deja Curții Constituționale să clarifice situația în care șeful statului refuză repetat o candidatură la funcția de ministru.

Nicolae Osmochescu, profesor de drept constituțional susține că, potrivit legii, „președintele are dreptul să respingă o singură dată candidatura la funcția de ministru propusă de premier, iar dacă o respinge pentru a doua oară aceasta înseamnă o încălcare a Constituției”.

Igor Dodon și-a exprimat neîncrederea față de Curtea Constituțională, aguzând membrii Curții că s-ar implica în „combinațiile politice ale guvernului” și a avertizat că orice ministru numit în funcție fără decret prezidențial va fi în afara cadrului legal.

ConstituțiaRepublicii Moldova, prevede că președintele poate fi suspendat din funcție de către parlament, cu votul a două treimi din deputați, dacă încalcă prevederile Constituției. Pentru demiterea sa însă, este necesară organizarea unui referendum.

 

,

Președintele Igor Dodon i-a cerut premierului Pavel Filip să-l demită pe viceministrul Apărării. Acesta a mai dispus inițierea unei anchete pentru a vedea cine nu a respectat ordinul comandantului suprem, cel prin care interzicea Armatei Naționala a Republicii Moldova participarea la orice fel de exerciții comune cu Armata Română sau și alte armate din Alianța Nord Atlantică – NATO, cu referire expresă la exercițiul care are acum loc în Ucraina, Rapid Trident 2017

Igor Dodon vrea pedepsirea acestor militari prin retrogradare din funcție și grad.

Redacția Chișinău România Breaking News, reamintește că un contingent al Armatei Naţionale, format din 57 de militari, participă, în perioada 7-23 septembrie curent, la stagiul de instruire „Rapid Trident 2017”, desfăşurat la Centrul internaţional de menţinere a păcii Yavoriv din Ucraina în pofida interdicției decretată de Președintele Igor Dodon.

,

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a participat ieri la o emisiune a poastului NTV Moldova, post de televiziune controlat de Moscova, unde potrivit deschide.md,  a declarat că „unele cercuri din România duc o politică de distrugere a Republicii Moldova”, iar cei care luptă la Chișinău pentru Unirea cu România „sunt niște lepădături”, care trebuie pedepsite prin lege.

Vorbind despre subiectul preferat – „lichidarea statalității Republicii Moldova” și despre pericolul curentului unionist -, Dodon a adus acuzații grave la adresa României.

„Recent am primit felicitări cu ocazia Zilei Independenței din partea mai multor șefi de stat, inclusiv și din partea președintelui României, domnului Iohanis. Eu nu vreau să cred că această politică de distrugere a Republicii Moldova este pusă la cale de către primele persoane, nu ar fi corect, dar anumite cercuri din România evident că sunt interesate. Acestea lucrează cu elitele din Republica Moldova și apar diferiți, nici nu știu cum să le spun…decidenți, formatori de opinie. Scopul lor este ca să le spună cetățenilor că în acest stat, Republica Moldova, nu mai reușim nimic. Haideți să-l distrugem, să-l unim cu România, mai rău n-o să fie!”, a exclamat Dodon.

Președintele i-a numit pe unioniști drept „lepădături”, deoarece ar distruge speranța milioanelor de moldoveni din diasporă, care vor să se întoarcă acasă.

„Și acum, din cauza la niște lepădături, să distrugem speranța milioanelor de moldoveni care vor să se întoarcă acasă, pentru ca să ne unim nu știu cu cine”, a mai adăugat Dodon.

Potrivit lui Dodon din categoria elitelor, care optează pentru Unirea Republicii Moldova cu România, fac parte: „Ex-președintele Curții Constituționale, foști prim-miniștri, diferiți poeți, istorici sau jurnaliști. Aceștia se consideră deștepți, sunt bogați, au furat de la cetățeni și au parazitat pe spatele lor și acum au sarcina să distrugă Republica Moldova. Aceștia sunt paraziți care pledează pentru lichidarea statalității Republicii Moldova”.

Dodon promite că va apăra cu orice preț statalitatea Republicii Moldova.

„Eu voi sta la straja statalității cu orice preţ. Eu nu voi permite niciun fel de Unire cu România, cu Rusia, cu Ucraina. Eu vreau statul nostru să existe în continuare. Noi avem pentru ce lupta”, a mai adăugat președintele.

Portalul deschide.md amintește că Igor Dodon a mai acuzat  recent  România de tensionarea relațiilor moldo-ruse.

,

Un contingent al Armatei Naţionale, format din 57 de militari, participă, în perioada 7-23septembrie curent, la stagiul de instruire „Rapid Trident 2017”, desfăşurat la Centrul internaţional de menţinere a păcii Yavoriv din Ucraina informează romaniabreakingnews.ro citând un comunicat al Ministerului Apărării al Republicii Moldova.

Potrivit comandantului contingentului moldovenesc, locotenent-colonelul Alexandru Marcuţa, scopul aplicaţiilor este dezvoltarea nivelului de interoperabilitate, consolidarea capacităţilor de apărare şi promovarea imaginii Armatei Naţionale pe arena internaţională, pentru participarea ulterioară în cadrul misiunilor de menţinere a păcii.

Sursa a menţionat că în cadrul activităţii, militari din 14 ţări îşi vor testa interoperabilitatea la îndeplinirea în comun a misiunilor practice la punctele de comandă şi control, de escortare a convoiului, de realizare a cordonului, operaţiuni de patrulare, dar şi de neutralizare a dispozitivelor explozive improvizate şi proceduri de evacuare medicală.

Efectivul moldovenesc este format din militari ai Batalionului 22 de menţinere a păcii şi a Brigăzii 1 „Moldova”.

La „Rapid Trident 2017” participă circa 1.800 de militari din 14 ţări: Bulgaria, Canada, Estonia, Italia, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Norvegia, Polonia, Romania, Turcia, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii.

Decizia ministerului vine după ce Igor Dodon, în calitatea sa de comandant suprem al Armatei Naţionale, a interzis participarea militarilor la exerciţiile din Ucraina.

Potrivit comandantului contingentului moldovenesc, locotenent-colonelul Alexandru Marcuţa, scopul aplicaţiilor este dezvoltarea nivelului de interoperabilitate, consolidarea capacităţilor de apărare şi promovarea imaginii Armatei Naţionale pe arena internaţională, pentru participarea ulterioară în cadrul misiunilor de menţinere a păcii. Într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării se mai spune că la exerciţiile din Ucraina vor participa militari din 14 ţări, care îşi vor testa interoperabilitatea la îndeplinirea în comun a misiunilor practice la punctele de comandă şi control, de escortare a convoiului, de realizare a cordonului, operaţiuni de patrulare, dar şi de neutralizare a dispozitivelor explozive improvizate şi proceduri de evacuare medicală, reţine sursa citată.

Efectivul moldovenesc este format din militari ai Batalionului 22 de menţinere a păcii şi a Brigăzii 1 „Moldova”. La „Rapid Trident 2017” participă circa 1.800 de militari din 14 ţări: Bulgaria, Canada, Estonia, Italia, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Norvegia, Polonia, Romania, Turcia, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii.

Amintim că Premierul Pavel Filip a propus miercuri, 6 septembrie, în cadrul şedinţei Cabinetului de Miniştri, aprobarea unei hotărâri de Guvern privind participarea militarilor moldoveni la exerciţiile din Ucraina. Decizia Executivului vine după ce Igor Dodon a interzis deplasarea contingentului moldovenesc la stagiul de pregătire „Rapid Trident”, ce urma să se desfăşoare în Ucraina, în perioada 7-23 septembrie 2017, potrivit sursei citate. Ulterior, Igor Dodon a suspendat hotărârea Guvernului de la Chişinău de miercuri, 6 septembrie, prin care a fost aprobată participarea militarilor moldoveni la exerciţiile din Ucraina, asta după ce tot şeful statului a interzis Ministerului Apărării să trimită contingentul moldovenesc la instruiri în ţara vecină.

,

O situaţie ciudată se atestă în Republica Moldova. De când funcţia de şef al statului a fost preluată de un preşedinte pro-rus (Igor Dodon), relaţiile moldo-ruse s-au înrăutăţit. Logic, ar fi trebuit să se întâmple invers, comentează Deutsche Welle preluat de jurnal.md

Igor Dodon şi unii oficiali ruşi şi transnistreni vorbesc tot mai des despre riscul reizbucnirii războiului la Nistru, deşi nimeni, în afară de ei, nu văd premise pentru aceasta. Comportamentul preşedintelui Igor Dodon seamănă cu cel al unui provocator pus să genereze cu orice preţ un război. Acesta inventează ameninţări virtuale, acuză pe alţii că ar urmări dezgheţarea conflictului, după care pozează în demnitarul salvator care vrea „pace pe meleagul moldav” şi nu va „permite jocuri tăinuite şi periculoase în detrimentul securităţii cetăţenilor”.

Războiul, calul electoral încălecat de Igor Dodon

La 21 iulie 2017, Parlamentul de la Chişinău a votat o declaraţie prin care a cerut Rusiei să-şi evacueze trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Reacţia preşedintelui Dodon: „E o provocare, care are ca scop înrăutăţirea relaţiilor cu Federaţia Rusă”. Reacţia vicepremierului rus, Dmitri Rogozin: „Aţi uitat ce a păţit Georgia în 2008?”.

La 28 iulie 2017, aeronava care îl aducea pe Dmitri Rogozin în Republica Moldova, unde urma să participe la o aniversare a misiunii ruseşti de pacificare de la Nistru, a fost nevoită să se întoarcă la Moscova, după ce autorităţile române i-au interzis survolarea spaţiului său aerian. Rogozin este printre primii în lista oficialilor ruşi în privinţa cărora UE a impus sancţiuni. Reacţia lui Igor Dodon: „O să le iasă pe ochi! Avem de-a face cu o conjuraţie NATO, care se răfuieşte cu Rusia utilizând instrumentele politice docile din Moldova şi România”. Reacţia lui Dmitri Rogozin: „Aşteptaţi răspuns, nemernicilor!”.

Ulterior Rogozin a șers toate postările în care amenința România –  Vicepremierul Federației Ruse, Dmitri Rogozin, a șters toate postările în care amenința România

La 23 august 2017, Republica Moldova s-a adresat oficial ONUcu cererea de a include retragerea trupelor ruse (GOTR, nu şi pacificatorii) din regiunea transnistreană pe ordinea de zi a celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale (programată pentru 12 septembrie). Reacţia şefului grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski: „Evacuarea trupelor ruseşti de pacificare e o cale sigură spre război(…) Noi suntem gata, avem forţe armate, structuri de forţă şi zeci de mii de rezervişti”. Reacţia lui Igor Dodon: „Praf în ochi curatorilor şi păpuşarilor occidentali”. Reacţia reprezentantului Moscovei la ONU, Vasili Nebeznea: „Un gest neprietenesc care nu va contribui la soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean”. Reacţia ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov: „Cei care au influenţat Moldova să ceară retragerea trupelor ruse, vor război în regiune”.

Diplomaţia moldoveană a difuzat o notă oficială în care a precizat foarte clar că cererea adresată ONU de a examina retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova se referă la militarii Grupului Operativ de Trupe Ruse, nu şi la pacificatorii ruşi dislocaţi în autoproclamata republică separatistă.

Dodon şi Krasnoselski s-au făcut că nu au văzut această precizare a MAEIE şi au continuat retorica despre pericolul inventat de ei vizând retragerea pacificatorilor ruşi. Inclusiv la 28 august, la o emisiune difuzată de un post de televiziune pe care îl controlează, Igor Dodon a continuat să aţâţe spiritele recurgând la minciună: „Misiunea de pacificare pe Nistru a apărut după ce a fost semnat acel Acord între Snegur (Mircea Snegur, primul preşedinte al  Moldovei independente) şi Elţîn(primul preşedinte al Federaţiei Ruse) în 1992. Acel acord a fost principalul element care a stopat vărsările de sânge. Să spui acum că această misiune trebuie anulată, înseamnă că nu înţelegi nimic sau că special vrei să provoci Federaţia Rusă”, a spus Dodon, insinuând că Chişinăul ar fi cerut implicarea ONU în retragerea pacificatorilor de la Nistru, nu a militarilor ruşi din Transnistria.

E puţin probabil ca preşedintele Dodon să nu fi văzut până pe 28 august precizarea Ministerului de Externe din 24 august în care se spune clar că solicitarea Chişinăului adresată ONU se referă la trupele GOTR, nu la pacificatorii ruşi. La fel de neverosimilă e şi ipoteza că Dodon nu face diferenţă între pacificatori şi GOTR.

De ce antagonizează Igor Dodon societatea?

Societatea moldovenească este divizată pe toate criteriile posibile şi nu există o idee naţională care să o unească. Au fost create absolut toate condiţiile premergătoare unui război civil, inclusiv prin instrumentele propagandistice ruseşti. Igor Dodon, care imediat după victoria în alegeri declara că va fi „preşedintele tuturor”, s-a dezis de această promisiune. Săptămâna aceasta el i-a numit „paraziţi” şi „lepădături” pe cei care optează pentru unirea cu România, iar pe de altă parte, atunci când Rogozin a fost declarat persona non-grata, şi-a îndemnat susţinătorii: „(…) fiţi de-a gata – fiţi de-a gata când o să vă spun, să fiţi la Chişinău toţi. Se apropie momentul când noi îi vom pune la punct”.

Pe 1 septembrie 2017, Igor Dodon a anunţat, într-un mesaj scris în limba rusă pe Facebook, că, până la finele anului curent, va convoca o „mare adunare naţională” (denumire preluata din perioada renaşterii naţionale din 1989-90, care a marcat desprinderea de URSS), la care oamenii prezenţi îi vor obliga pe actualii guvernanţi să plece: „Eu dacă voi scoate oamenii la Chişinău, atunci doar pentru a pune punct pe tot”. El a avertizat guvernarea că o va termina prost: „Au venit la guvernare după o lovitură de stat şi pot pleca tot aşa, în urma unei revoluţii”, a menţionat preşedintele pro-rus.

„Dodon se comportă ca un guvernator al Federaţiei Ruse care a fost numit pentru acest teritoriu şi tot ceea ce face el este pentru a distruge independenţa acestui stat şi a-l readuce în fostul imperiu sovietic. Unicul impediment major pe care îl au ei este deocamdată Ucraina. Dacă ‘dodonizarea’ s-ar produce şi în Ucraina, lucrurile ar arăta destul de trist şi la noi”, susţine fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, cel care a pronunţat hotărârea de validare a mandatului de şef al statului pentru Igor Dodon. Potrivit lui Tănase, „lepădătură” e „cel care se leapădă de neamul său, de cultura sa şi care se gudură slugarnic la picioarele duşmanilor”.

NATO, „duşmanul” virtual din capul preşedintelui

Igor Dodon are nevoie de un „duşman”, care nu poate fi decât imaginar, cu care să sperie electoratul în perspectiva alegerilor parlamentare, extrem de importante, din 2018. O eventuală victorie a socialiştilor, pe care el îi controlează, în acele alegeri, ar însemna întoarcerea cursului politicii externe, denunţarea Acordului de Asociere cu UE şi pierderea pieţei UE. Având în vedere declaraţiile pe care le face şi falsurile răspândite concertat de presa care îl deserveşte, dar şi de propaganda rusească, Igor Dodon şi socialiştii îşi vor construi viitoarea campanie electorală pe vectorul anti-NATO, anti-UE şi anti-România. La 11 iulie 2017, într-un interviu acordat jurnaliştilor din Belarus, Dodon şi-a concentrat întreaga strategie electorală pe care o va aplica în 2018 într-o singură propoziţie: „Aderarea la NATO înseamnă război pentru Republica Moldova, iar integrarea europeană va duce la anexarea teritoriilor de către România”. Dodon invocă exemplul Ucrainei şi spune că Occidentul şi-ar dori ca NATO să ajungă la Nistru urmare a unui conflict ca în Ucraina, iar el (preşedintele Moldovei) se crede unicul „obstacol” în realizarea unui asemenea scenariu: „Occidentul vrea NATO în Republica Moldova, vrea NATO pe Nistru, iar aici obstacolul numărul unu este preşedintele Dodon şi ei ştiu lucrul acesta. Fiindcă eu nu voi admite niciodată ca Republica Moldova să devină membru NATO, dar lor le trebuie conflict ca în Ucraina”, menţiona Dodon la 30 mai 2017.

Şi-a accentuat mesajul în iulie, după ce Dmitrii Rogozin a fost împiedicat să ajungă în Moldova: „Ei vor conflict. Vor război aici!”. Potrivit lui, „cineva va încerca să folosească Moldova drept ‘carne de tun’ în lupta împotriva Rusiei. Este vorba de ţările NATO”. (…) „Moldova este stat neutru şi nici într-un caz nu trebuie să se implice în geopolitică”, menţiona Dodon la 21 iulie 2017.

Dodon, întruchiparea păcii sau un ieftin speculant politic?

La 6 august 2017, într-o postare pe Twitter, vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, atenţiona că „americanii au început pregătirea sabotorilor şi forţelor speciale ale Republicii Moldova de un nou conflict armat”. De fapt, este vorba de modernizarea, cu sprijin american, a unei baze militare la Bulboaca.

La 8 zile de la postarea lui Rogozin, la 14 august, Igor Dodon a mers să inspecteze ce fac americanii la Bulboaca şi s-a convins că Rogozin a minţit: „Am constatat că activităţile de pe poligon se desfăşoară conform planului obişnuit. Sunt reparate şi renovate unele imobile pentru întreţinere şi cazare, se îmbunătăţeşte infrastructura drumurilor. Nu am depistat lucrări de ordin militar dubioase, care să sprijine zvonurile cu privire la o eventuală destabilizare a situaţiei”, a spus Dodon care imediat şi-a atras „laurii păcii”: „Iar în caz că Guvernul împreună cu majoritatea parlamentară, motivaţi din exterior, vor încerca să implice Moldova într-un conflict militar regional, ca parte a luptei geopolitice din regiune, atunci eu voi fi nevoit să acţionez ferm în apărarea păcii şi securităţii naţionale”, a spus Dodon.

Provocările la Nistru, parte a schemei

Cu „sperietoarea NATO” socialiştii, sprijiniţi de la Preşedinţie de către Igor Dodon, vor încerca să câştige alegerile în 2018. Şi au şanse, mai ales pe fondul unor incidente răzleţe la Nistru, alimentate de un lider separatist transnistrean, care declară că e „gata de război” şi de unii oficiali ruşi, prieteni cu Krasnoselski şi Dodon. Despre această posibilă „escaladare a situaţiei” la Nistru a vorbit însuşi Igor Dodon, într-un interviu pentru TASS, la 21 iulie 2017. Fiind întrebat despre o eventuală reizbucnire a conflictului la Nistru, Dodon a răspuns: „Nu există premise reale pentru război, dar de escaladarea situaţiei sunt interesaţi politicieni cu influenţă, atât din străinătate, cât şi din Moldova”.

A slăbit armata!

Între timp, se lucrează din greu la slăbirea Armatei Naţionale a Moldovei. Preşedintele Dodon, care este şi comandantul suprem al forţelor armate, blochează participarea militarilor moldoveni la orice exerciţiu militar al NATO, programele vizând interoperabilitatea au fost blocate, iar Moldova nu are ministru al Apărării din decembrie 2016. Atunci, Igor Dodon l-a demis prin decret pe Anatol Şalaru din funcţia de ministru, iar o altă persoană nu poate fi numită în această funcţie, deoarece depinde tot de semnătura lui Igor Dodon.

Într-un interviu acordat DW în noiembrie 2016, imediat după ce a fost ales preşedinte , Igor Dodon a declaratcă Armata Naţională a Moldovei în genere nu ar trebui să existe.

,

Andrian Candu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, condamnă declarațiile dure ale lui Dodon în dresa Uniunii Europene și NATO, făcute recent în cadrul unui interviu acordat canalului de televiziune Belarus 1: „aderarea la NATO s-ar solda cu un război în Republica Moldova, iar integrarea în UE va face statul să explodeze”.

„Este regretabil că domnul președinte Dodon atacă în felul ăsta partenerii noștri importanți cu care Republica Moldova cooperează de foarte mult timp. Dumnealui a avut și poziție oficială, dumnealui a fost viceprim-ministru și ministrul Economiei atunci când vorbea despre beneficiile cooperării cu Uniunea Europeană și când vorbea despre beneficiile comerțului liber cu UE și nu înțeleg de ce acum dumnealui atacă Uniunea Europeană și vorbește despre faptul că dacă noi vom deveni membri UE, va fi un dezastru pentru țară. La fel nu înțeleg cum poate dumnealui să atace o organizație ca NATO cu care Republica Moldova cooperează de foarte mult timp pe domeniul civil, în misiunile de pacificare și în misiunile umanitare”, a declarat  Adrian Candu.

Potrivit lui  Adrian Can du, Republica Moldova cooperează cu NATO încă de pe timpul când Dodon era ministrul Economiei și viceprim-ministru, și atunci aprecia cooperarea cu NATO, la fel cum aprecia și contribuția pe care NATO o are la foarte multe misiuni umanitare desfășurate în Republica Moldova.

Video: declarațiile lui Andrian Candu 

,

Andrian Candu, preşedintele parlamentului Republicii Moldova, a denunţat luni 20 martie a.c., iniţiativa şefului statului, Igor Dodon, de a înlocui „Istoria Românilor” cu „Istoria Moldovei”, calificând-o drept una „politică”.

Înlocuirea unei discipline cu alta în programul de studiu nu ţine de competenţa şefului statului sau a politicienilor, a afirmat Candu, reiterând ca Igor Dodon ar face bine să se abţină de la astfel de iniţiative.

Adrian Candu

„Astfel de iniţiative nu ar trebui să existe din partea politicului. Acesta este domeniul oamenilor de ştiinţă, ei ar trebui să ia astfel de decizii. Pe parcursul celor 25 de ani de independenţă a Republicii Moldova, politicul a încercat să vină cu iniţiative care să modifice disciplina respectivă cu scopul de a crea dezbinare. Noi, Parlamentul şi Preşedinţia, ar trebui să ne abţinem de la astfel de propuneri. Consider că denumirea disciplinei ‘Istoria Romanilor’ ar trebui să rămână aşa cum este”, a declarat Andrian Candu.

Dodon a promis încă din campania electorală că vă scoate din programă şcolară „Istoria Românilor” şi va interzice promovarea unionismului în Republica Moldova. O tentativă asemănătoare a fost încercată de guvernarea comunistă a lui Voronim, la începutul anilor 2000. În urma protestelor de stradă de la Chişinău din acea vreme, tentativa în cele din urmă, a eşuat.

Reamintim că preşedintele Igor Dodon, a cerut săptămâna trecută guvernului Republicii Moldova să introducă în programul de studiu disciplina „Istoria Moldovei” în următorul an de învăţământ. În scrisoarea trimisă executivului, Dodon susţine că „Istoria Românilor” pe care o studiază elevii în prezent ar crea impedimente, inclusiv în ceea ce priveşte consolidarea statalităţii Republicii Moldova.

La sfârşitul lunii ianuarie, Igor Dodon a creat o comisie de „expertiză istorică”, cu ocazia unei reuniuni – „Semnificaţia marilor evenimente istorice întru consolidarea statalităţii Republicii Moldova”, la care au participat istorici consideraţi promotori ai teoriei „moldovenismului”.

Tatiana Rotari / Chișinău / romaniabreakingnews.ro

,

Igor Dodon se va întâlni săptămâna viitoare cu Vladimir Putin, informează agenția rusă ITAR-TASS, care face trimitere la Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus. „Da, se fac pregătiri pentru vizită”, a menționat reprezentantul Kremlinului. Anterior Igor Dodon anunța că va efectua o vizită la Moscova în perioada 16-18 martie, pentru a participa la forumul de afaceri.

„Eu voi continua să merg la Moscova și să promovez interesele țării, să muncesc pentru consolidarea parteneriatului strategic pe care îl avem cu Federația Rusă. Vă informez despre faptul că o vizită de lucru în acest context va avea loc chiar săptămâna viitoare”, a scris Igor Dodon.

Aceasta este a doua vizită de lucru în Rusia de la investirea sa în funcţie. Prima vizită oficială a avut loc în perioada 16-17 ianuarie. Atunci Igor Dodon a avut o întâlnire cu preşedintele rus, Vladimir Putin, dar şi cu alţi oficiali de rang înalt din Federaţia Rusă.

Amintim că relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă au intrat în criza de joi, în urma unei acţiuni fără precedent, (a se vedea Republica Moldova ia poziție față tratamentul abuziv și hărțuitor asupra oficialilor moldoveni în Rusia )

A se urmări și  Criza Diplomatică Republica Moldova – Rusia! Pe fondul exasperării autorităţilor RM, există perspectiva lansării unei acţiuni represive militare sau subversive din partea Federației Ruse.

Raisa Țurcan / Chișinău / romaniabreakingnews.ro – 13.02.2017

,

În Italia este a doua diasporă de moldoveni ca mărime, după Federația Rusă, care numără circa 150 mii de persoane oficial. Pe data de 7 martie, la Padova, la ora 19.00, în hotelul CROWNE PLAZA PADOVA, Sala mare, președintele Igor Dodon a avut o întîlnire cu cetățenii Republicii Moldova din diasporă.  Înainte de întâlnire, Dodon scria pe contul oficial de facebook al președinției moldovene: Sper să fie o discuție constructivă, chiar dacă unii oponenții încearcă să deturneze discuția într-o albie negativă. Invit pe toți doritorii să participe la întîlnire și rămîn deschis pentru orice întrebări și propuneri. Amintesc că în continuare sunt în căutarea unui consilier pentru relații cu diaspora.”

Întâlnirea din Paova nu a decurs însă precum erau așteptările prezidențiale.  Igor Dodon a fost huiduit prelung de mai mulți cetățeni veniți la întâlnire, care i-au reprosat președintelui că „lucrează în cârdașie cu Vlad Plahotniuc” , „Sunteti complicele lui Plahotniuc, nu sunteti presedintele nostru!”.

Video Momentul în care Dodon a fost huiduit la întîlnirea cu diaspora  din Padova/ Autoare Video: Oxana Cazacu, Italia.

Ce spune Igor Dodon despre întâlnirea din Padova?

Igor Dodon la Padova

„După cum am anunțat anterior, organizez întrevederi cu diaspora moldovenească în orice țară în care mă aflu.
Ieri, fiind într-o vizită privată în Italia, m-am întîlnit cu moldovenii noștri, aflați la muncă sau stabiliți cu locul de trai în Padova și regiunile din apropiere. Diaspora moldovenească din Italia este a doua ca mărime, după cea din Federația Rusă și numără circa 150 mii de persoane oficial.

Am fost întîmpinat foarte cald, de mai mulți preoți, care slujesc în aceste locuri, dar se plîng că atenția pe care ar trebui să o acorde autoritățile moldovenești diasporelor este prea mică, exprimîndu-și speranța că astfel de întrevederi vor avea loc cu regularitate.

Numarul de doritori care au venit a fost mare, peste 300 de persoane. Am insistat sa intre in sala absolut toti, chiar daca politia italiana a propus ca un grup mai galagios sa nu fie admis. Intrebari au fost foarte multe, inclusiv puse de provocatori, dar m-am convins că astfel de întrevederi sînt necesare, deoarece oamenii sînt dornici să cunoască informația despre ce se întîmplă în țara lor de baștină, din prima sursă.

Am încercat să-mi expun poziția și viziunea pe toate problemele abordate. Oamenii sînt disperați, ei așteaptă schimbări pozitive în Moldova, așteaptă relansarea economiei, deschiderea locurilor de muncă, eradicarea corupției, atragerea la răspundere a persoanelor ce s-au făcut vinovate de ”jaful secolului”, astfel încît să poată reveni într-un stat civilizat și prosper. Sînt sigur că în comun vom putea schimba lucrurile spre bine.

Am amintit și de această dată că problema relațiilor cu diaspora pentru mine este una primordială, și în cel mai scurt timp voi decide cine va fi numit în funcția de consilier prezidențial pe acest domeniu.”

Raisa Țurcan / Chișinău / RBN Press – 7 martie 2017

,

Președintele Igor Dodon, un fan înrăit al lui Vladimir Putin, și-a pus drept scop să izoleze R. Moldova pe plan extern. După ce a declarat la Moscova și Bruxelles că va denunța Acordul de Asociere cu UE, acum a lansat o reacție nediplomatică la adresa SUA și României, state care, alături de UE, sunt principalii donatori externi ai R. Moldova.

Totul a pornit de la faptul că președintele Igor Dodon nu a permis militarilor din R. Moldova să participe, alături de contingentele din SUA, Macedonia, Bulgaria, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia și Ucraina, la Exercițiul Platium Eagle 17.1, care se desfășoară în perioada 20 februarie – 1 martie 2017 la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă „Smârdan”, din județul Galați, România.

Astfel, ambasadorii SUA și României i-au expediat o scrisoare comună președintelui Dodon, în care îi cer explicații vizavi de acest fapt.

„Din respect pentru instituția prezidențială, de data aceasta nu vom face public demersul nostru. Apreciem, însă, domnule președinte, că această atitudine neprietenoasă la adresa țărilor noastre nu reflectă nicidecum substanța, angajamentul și contribuțiile susținute ale SUA și ale României la consolidarea capacităților instituționale ale R. Moldova. Mai mult, prin interzicerea participării la exercițiile militare internaționale, armata R. Moldova va fi pusă în imposibilitatea asigurării unui grad corespunzător de instruire, în condițiile în care, după cum se cunoaște, circa 80% din acest proces sunt asigurate prin participarea la activități externe”, se arată în scrisoarea celor doi ambasadori, potrivit independent.md.

Reacția președintelui nu s-a lăsat prea mult așteptată. Pe lângă faptul că Dodon răspunde pe un ton agresiv, acesta a comis și greșeli, numind SUA și România „sate” în loc de state.

„În legătură cu decizia mea recentă de a nu permite militarilor din R. Moldova să participe, alături de contingentele din SUA, Macedonia, Bulgaria, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Ucraina, care se desfășoară la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă „Smârdan”, din județul Galați, vă comunic faptul că Președinția R. Moldova nu acceptă comentarii din exterior și orice ingerință în activitatea sa și în decizii care sunt luate.

Deciziile și, respectiv, competențele în acest sens sunt clar stabilite în Constituția R. Moldova, iar R. Moldova este un stat suveran și independent.

De această dată nici eu nu voi face public răspunsul la adresa domniilor voastre și vă solicit ca pe viitor structurile pe care le reprezentați să nu ofere lecții președintelui R. Moldova, în special în ceea ce ține de atribuțiile sale constituționale, dar și în alte domenii. Nu cred că în satele pe care le prezentați, un ambasador sau altul ar putea face comentarii sau sugestii pe seama deciziilor luate de președinții statelor pe care le conduce, mai ales în ceea ce ține de dislocarea trupelor din contingentul militar al țării.

Aș vrea să văd reacția Casei Albe sau a Palatului Cotroceni la un eventual comentariu de acest tip, spre exemplu, al ambasadorului R. Moldova la Washington sau București”, se arată în răspunsul președintelui Igor Dodon.

Vedeți aici documentele de pe independent.md

Un fost ambasador ia atitudine după ce Dodon a oferit un răspuns obraznic SUA și României: „Se simte mai bine într-o ambasada care-i scrie cuvântările. Ce facem cu el”

Fostul ambasador al R. Moldova la Washington, Igor Munteanu, consideră că socialistul Igor Dodon, care a răspuns obraznic SUA și României în legătură cu decizia sa de a nu permite militarilor moldoveni să participe la exerciții militare în România, putea să nu ajungă șef al statului, dar „cineva s-a lăcomit”.

„Dodon dă lecții ambasadorilor SUA și României. Pe motiv ca e. Exercițiile de la Smârdan l-au enervat. Se simte mai bine închinând pahare de șampanie pe 23 februarie cu militarii separatiști într-o ambasada care-i scrie cuvântările. De fapt, acest fenomen Dodon ar fi putut și să nu fie. Dar cineva s-a lăcomit. Acum gogoașa capturată are ambiții de jucător autonom. Într-un stat capturat. Ce facem cu el?”, se întreabă fostul ambasador.

Tatiana Rotari / Chișinău / RBN Press 26.02.2017   Surse: ziarulnational.mdindependent.md

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press