60 de ani de la Tratatul UE. „Ne-am unit pentru mai bine”. Klaus Iohannis a triumfat la Roma! Ce a câștigat România?

La 60 de ani de la Tratatul de la Roma, liderii UE și-au reinnoit angajamentul european. „Ne-am unit pentru mai bine”

Tratatul de la Roma este considerat piatra de temelie a Comunităţii Economice Europene şi a UE, scrie AFP. Preşedintele Consiliului European le-a cerut” celor 27” să dea dovadă de spirit de conducere în faţa crizelor europene, de la migraţie şi până la terorism, o economie muribundă şi şocul retragerii Marii Britanii din UE

„Dovediţi astăzi că voi sunteţi liderii Europei, că voi puteţi să aveţi grijă de marea moştenire pe care am primit-o de la eroii integrării europene în urmă cu 60 de ani. Europa va fi unită ca o unitate politică sau nu va exista deloc”, a declarat Tusk în piaţa Capitoliului.

Declaraţia de la Roma proclamă că blocul comunitar „reprezintă viitorul nostru comun” şi stabileşte o viziune comună pentru UE.

„Noi ne-am unit pentru mai bine. Europa este viitorul nostru comun”, se arată în Declaraţia de la Roma, semnată de cei 27 de lideri ai ţărilor europene, precum şi de şefii institutilor de la Bruxelles.
Liderii europeni au semnat documentul istoric în Sala degli Orazi e Curiazi la Palazzo dei Conservatori din piaţa Capitoliului, unde părinţii fondatori au pus în urmă cu şase decenii piatra de temelie a Comunităţii Economice Europene, care a evoluat ulterior în Uniunea Europeană.
„Astăzi ne reînnoim jurămintele şi ne reafirmăm angajamentul pentru o uniune nedivizată şi indivizibila”, a declarat preşedintele Comisiei Europene.

Klaus Iohannis spune că România a repurtat un succes la summitul de la Roma.

Președintele României s-a opus unei „Europe cu mai multe viteze”, iar liderii europeni au acceptat poziția României. „Am avut o zi bună”, a rezumat Iohannis, dezvăluind și cum și-a impus punctul de vedere la Roma.

„Am prezentat din punctul meu de vedere pericolele unei Europe cu două viteze, unde pericolul cel mai mare pe care-l văd este revenirea la geometria Cortinei de Fier, care ar fi mortală pentru Uniune.”, a punctat Iohannis.

Declarația lui Klaus Iohannis, integral (Sursa: Administrația Prezidențială)

„Am participat astăzi la Summitul aniversar care marchează 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, semnate la 25 martie 1957, o reuniune care are nu doar semnificaţia unei celebrări a istoriei proiectului european, ci şi a unui moment de bilanţ al celor şase decenii de integrare.
Avem toate motivele să fim mândri de ce am realizat până acum, dar, în acelaşi timp, este necesar să reînnoim angajamentul de a continua dezvoltarea proiectului nostru unic, pentru că de el depinde asigurarea păcii, a securităţii şi a prosperităţii tuturor cetăţenilor europeni.
Cu ocazia acestui Summit aniversar, am adoptat Declarația de la Roma, un document politic menit să definească o viziune comună asupra direcției de continuare a proiectului european pentru următoarea decadă și să contribuie la recâștigarea încrederii cetățenilor în propriul proiect, proiectul european.
Extrem de important este faptul că, după 60 de ani, viziunea fondatorilor proiectului european înscrisă în preambulul Tratatului inițial de la Roma, aceea de a crea o uniune din ce în ce mai strânsă între popoarele Europei, rămâne de actualitate și se regăsește și în Declarația pe care am adoptat-o astăzi.
Menținerea unității celor 27 de state membre este și trebuie să rămână deviza noastră în continuare. Într-o lume globalizată, cu nenumărate provocări, o Uniune mai bine integrată oferă perspective în mod clar mai bune pentru noi toţi decât o Uniune fragmentată.
Textul Declaraţiei este pozitiv și echilibrat, în acord cu poziția promovată de România cu privire la viitorul Europei. Au fost preluate preocupările exprimate de România în cadrul negocierilor privind cooperarea consolidată. De asemenea, a fost inclusă și o referire suplimentară la coeziune în ceea ce priveşte o Europă prosperă și sustenabilă.
Doresc să subliniez faptul că menţionarea, în textul final al Declaraţiei de la Roma, a conceptului de cooperare consolidată este făcută strict în limitele prevederilor actualului Tratat al Uniunii, obiectivul fiind ca toate statele să acţioneze împreună. În plus, textul Declaraţiei menţionează că uşa rămâne deschisă pentru statele membre care doresc să se alăture mai târziu acestor forme de cooperare consolidată.
Cu siguranță, nu dorim pași înapoi de la ceea ce am realizat până acum. Este important ca Uniunea să evolueze permanent în sensul consolidării acelor politici care asigură fundamentul şi eficienţa Uniunii. Mă refer aici la Piața Internă cu cele patru libertăți fundamentale, la politica de coeziune, la politica de extindere și la politica de vecinătate.
Nu trebuie uitat faptul că o Uniune mai puternică înseamnă, fără îndoială, și o Uniune mai aproape de cetățeni. Din această perspectivă, o funcționare mai eficientă a instituțiilor europene este condiționată de mecanisme mai transparente și proceduri mai suple, care să devină cât mai curând o realitate pentru oameni.
Pentru România este important să își mențină, cu realism și consecvență, prioritățile de agendă și să se implice activ în continuarea și consolidarea acelor politici care pot contribui semnificativ la reducerea decalajelor existente în cadrul Uniunii Europene.
La începutul anului 2019, România va exercita, pentru prima dată, Președinția Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de 6 luni, ceea ce reprezintă, fără îndoială, o oportunitate. România îşi va stabili prioritățile pentru acea perioadă, în care vom avea, pentru prima dată, ocazia de a promova interesul european prin medierea unor poziții comune, consensuale, între statele membre, dar și de a demonstra viziunea noastră, viziunea proprie a României în identificarea unor soluții de compromis, capabile să avanseze proiectul european.
Obiectivul major al României este acela al unei Uniuni unite și coezive în acțiunile sale interne și externe, o Uniune care are capacitatea de a juca un rol-cheie la nivel global.
Acestea cred că sunt şi așteptările cetățenilor, care îşi doresc o Europă puternică, incluzivă, bazată pe principii şi norme. Oamenii se raportează în continuare la aceleaşi valori pe care s-a construit Uniunea Europeană. Este misiunea noastră, a şefilor de stat şi a liderilor politici, să demonstrăm că avem viziunea de a duce mai departe proiectul nostru comun şi să recâştigăm, încă o dată, încrederea în viitorul unei Europe unite.
Aceasta este principala modalitate prin care putem contracara tendinţele eurosceptice, xenofobe şi radicale.
Am convingerea că putem depăşi această perioadă de incertitudine înţelegând mesajul clar de coeziune care a fost dat şi astăzi. Un mesaj care, dincolo de diferențele de viziuni între statele membre cu privire la modul de integrare, relevă dorința tuturor de a continua acest proiect de succes, care este Uniunea Europeană.
Vă mulțumesc!

„Da, ne-am opus și pot să remarc, cum am făcut și în text, ne-am opus cu succes, fiindcă ați constatat cu toții, până și din discursul liderilor, pur și simplu, a dispărut sintagma „Europa cu două viteze” sau „Europa cu mai multe viteze” sau „Europa cercurilor concentrice”. Pasajul la care vă referiți este în perfectă consonanță cu tratativele, deci reflectă situația de acum a Uniunii și este ceea ce am descris eu mai devreme, în scurta mea prezentare, cu sintagma „colaborare consolidată”.

S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte unde nu toată lumea vrea să intre de la început. Ca să vă dau două exemple, Zona Euro. Nu toată lumea este în Zona Euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcționează cu două viteze monetare. Toți se angajează și s-au angajat când au aderat la Uniune, să devină, la momentul potrivit, și membri în Zona Euro, cu ceva excepții care s-au făcut la început, cu așa-numitele opt out-uri, adică opțiunea de a nu fi. De exemplu, Marea Britanie a avut un așa-numit opt out pe euro, acum are un opt out de tot, din nefericire, trebuie să spun.

Un alt proiect este cel pe care l-am co-inițiat și noi, România, proiectul cu procuror european și aici, deocamdată, din 27 și-au arătat interesul imediat 19. Deci avem, iată, un nou proiect, unde 19 state membre intră de la început, ceilalți mai evaluează și dacă doresc – nota bene, dacă doresc – vor avea tot timpul ușa deschisă să vină în acest proiect. Cred că s-a înțeles destul de bine deja după aceste discuţii care au fost preliminare, nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze.

Pur și simplu nu este posibil. Ne-am întoarce în timp și nu-și dorește absolut nimeni să facem în Uniune pași înapoi. Noi vrem să facem pași înainte. Toți vor o Uniune mai puternică, o Uniune care face față mai bine crizelor, în definitiv o Uniune care răspunde solicitărilor cetățenilor europeni.