DEUTSCHE WELLE Rusia în Moldova: „Împarte și stăpânește”

Multe din acțiunile represive pe care le întreprinde împotriva Moldovei se aseamănă cu cele aplicate în ajunul războiului din 1992, de la Nistru, soldat cu separarea câtorva raioane de Est de restul Republicii Moldova.

În anul 2002, aflat la Chișinău într-o vizită oficială, fostul președinte al Dumei de Stat a Rusiei, Ghennadi Selezniov, a declarat cu text deschis că „Rusia a fost nevoită să declanșeze războiul din Transnistria în 1992, pentru a împiedica unirea Moldovei cu România”. Președintele de atunci al Republicii Moldova, Mircea Snegur, scrie în cărțile sale de memorii, că în ajunul acelui sângeros război a fost chemat la Moscova unde i s-a spus că dacă nu semnează acordul de constituire a Comunității Statelor Independente se va „trezi cu 3 republici în loc de una” (Moldova, Transnistria și Găgăuzia). La numai o lună de la acea amenințare, au apărut tancurile la Comrat (autonomia Găgăuză), iar ulterior luptele s-au mutat la Nistru, Rusia înarmând bandele de gardiști transnistreni și cazaci cu armament din depozitele sale.

Summit-ul UE de la Vilnius îngrijorează Rusia

Acum, în 2013, cu mici adaptări, evenimentele care au precedat războiul din 1992, se repetă. Numai că de data aceasta Moscova nu se teme de unirea Moldovei cu România, ci de o apropiere ireversibilă a Moldovei de UE la summit-ul Parteneriatului Estic al UE la Vilnius, în noiembrie curent. La începutul acestei săptămâni, Consiliul de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană a confirmat încheierea negocierilor asupra acordurilor de asociere și de liber schimb, anunțând că „nu există obstacole ca aceste acorduri să fie parafate în cadrul reuniunii de la Vilnius din 29 noiembrie”.

Imediat după încheiera crizei politice de la Chișinău (instituirea noului Guvern) și reluarea dialogului Moldovei cu Bruxelles-ul, Rusia și-a reactivat agenții de influență din Moldova: liderul separatist Evgheni Șevciuk a semnat acel decret cu privire la demarcarea așa-zisei frontiere a Transnistriei. Și pentru a provoca și mai mult Chișinăul, el a inclus în schema sa și 3 sate aflate acum sub jurisdicția constituțională a Republicii Moldova. În paralel, la Chișinău au fost trimiși tot felul de portavoci ale Kremlinului, pe post de comentatori, care ofensau poporul Republicii Moldova pe la emisiunile televizate la care erau invitați. Următoarea provocare: reținerea a 4 polițiști moldoveni la așa-zisa „vamă transnistreană”.

Propagandiști în sutană

Un alt element aplicat de Rusia – Biserica. Din senin, preoții Mitropoliei Moldovei (subordonată Patriarhiei Ruse) și-au amintit că deputații moldoveni nu au ținut cont de solicitarea lor de a modifica Legea privind egalitatea de șanse care, în opinia lor, oferă drepturi exagerate minorităților sexuale. „Misiunea nocturnă” a preoților pro-moscoviți este de a egala, propagandistic, imaginea UE cu cea a homosexualilor.

Găgăuzia – o altă pârghie a Moscovei

Cea mai recentă provocare rusească în Moldova este lansarea anunțului potrivit căruia „un grup de cetățeni din Găgăuzia a adunat deja 5 mii de semnături privind independența Găgăuziei față de Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de deputatul de la Comrat, Ivan Burgudji, de la același post de televiziune folosit și de emisarii ruși trimiși la Chișinău pe post de comentatori.

Vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău, Adrian Candu, a remarcat că presiunile asupra autorităților moldovene devin mai puternice „pe măsură ce Moldova se apropie de unele puncte ireversibile ce țin de integrarea europeană”. „Federația Rusă provoacă un șir de acțiuni sistematice de denigrare a parcursului european al Republicii Moldova, iar ultimele evenimente din Găgăuzia fac parte din acest scenario”, consideră analistul politic Oazu Nantoi.