Despre drama limbii, culturii, istoriei și comunității românești din Ucraina în Mesager Bucovinean. Ediții noi cu sprijinul MAE DPRRP

În luna iunie a anului 2013, scriam plin de speranță și optimism despre prima apariție, într-un format nou, a revistei „Mesager Bucovinean”, expresie a eforturilor încununate de succes a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina. Speranțele și optimismul de atunci s-au dovedit întemeiate.

Prezent la lansarea dedicată revistei în Aula „Prof. Popoviciu” din cadrul Facultății de Medicină Veterinară din București, grație inimoșilor bucovineni aflați în elita învățământului universitar veterinar, am aflat și despre zbaterile și chinurile apariției aceastei reviste, care era așteptată încă din anul 2009, dar datorită imposibilităților materiale (cum altfel oare pe plaiurile noatre mioritice?) au întârziat aproape 4 ani ieșirea de sub tipar.

Istoria acestei reviste începe practic în anul 2003, când viitorul redactor Șef al revistei – Ștefan Hostiuc, i-a propus prima oara regretatului Col. Galan, Președintele Filialei București și Prim-Vicepreședinte al Societătii pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, să se inițieze tipărirea unei reviste trimestriale care să cuprindă în paginile sale toate activitațile întreprinse de această veche și prestigioasă Societate de Cultură Românească.

Această Societate este cea care prin activitățile sale a mentinut și menține încă vie printre românii din țară și cei din jurul României, cultura și istoria strâns legată de acest spațiu atât de încercat  și totuși foarte drag românilor -Bucovina,  a carei capitală istorică, Cernăuți, împreună cu o mare parte din vestigiile culturale și istorice ale neamului românesc se află  datorită vitregiei istorice, înstrăinate și înglobate în statul vecin Ucraina.

Propunerea a fost primită cu interes de venerabilul Col. Galan, dar posibilitățile concrete al Societății au facut practic imposibilă demararea proiectului. Abia prin anul 2009 au aparut șansele de materializare a proiectului care au condus concret la lansarea din iunie 2013 revistei mult așteptate.

Miracolul s-a întâmplat atunci, datorită unor oameni cu totul deosebiți, care sunt și în echipa redacțională a revistei, sub conducerea inimosului și energicului redactor șef, Ștefan Hostiuc. Îi putem astfel enumera pe acad. Dimitrie Vatamaniuc, prof.univ.Pavel Țugui, prof.univ.Dumitru Curcă, ec.dr.Liviu Cabariu, av.dr.Eugen Pătraș, prof.Cuța Trandafir, prof. Antuaneta Lucasciuc, ing.Mihai Onciul, ing.Oltea Reus (București), jurnalist Maria Toacă (Cernăuți), scriitor Arcadie Suceveanu,(Chișinău), dr.Ion Guzo (Maramureșul Istoric), jurnalistul Vadim Bacinschi (Sudul Basarabiei-Regiunea Odesa), care au realizat împreună o lucrare excepțională și remarcabilă atât din punct de vedere vizual, grafică, culoare, model de tehnoredactare cât și din punct de vedere al conținutului bogat în materiale de istorie și cultură, care o dată parcurse chiar și fugitiv te surprind și te prind sufletește în meandrele momentelor de luptă pentru neatârnare și afirmare a înaintașilor români din Bucovina, aflați sub Imperiul Habsburgic, în momentele de glorie dinaintea și din timpul Marii Unirii a Tuturor Românilor din 1918, dar și tragediei care a urmat începănd cu anul 1940, cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord. Toate acestea sunt momente vii cuprinse în paginile revistei „Mesagerul Bucovinean”, alături de multe alte momente ce sunt un veritabil zid împotriva uitării, ca atâtea altele care s-au ridicat prin efortul și devotamentul celor care vibrează pentru istoria și cultura neamului românesc.

Miracolul continuă de data asta și prin implicarea MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE – DEPARTAMENTUL POLITICI PENTRU RELAȚIA CU ROMÂNII DE PRETUTINDENI, care sprijină începând din acest an apariția revistei.

Coperta și cuprinsul numărului 3 (47) a revistei Mesager Bucovinean, apărut cu sprijinul MAE DPRRP

Editorialele Mesagerului Bucovinean nr 3 (47)

Ștefan Hostiuc despre „Comunitatea românească din Ucraina și drama școlilor cu predare în limba maternă”

În curând Ucraina va marca împlinirea unui sfert de secol de independență și suveranitate, iar comunitatea românească din Ucraina, dispariția, în această perioadă, a circa unui sfert din numărul de școli cu predare a materiilor în limba română. Ce frumos bilanț pentru țară și ce tristă pierdere pentru minoritatea românească.

Cine a putut să creadă la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 ai secolului trecut, când cot la cot cu patrioții ucraineni luptau pentru libertate și confrații lor români, că rezultatele victoriei se vor solda, peste un pătrar de veac, cu asemenea pierderi pentru cei din urmă. Oricât de frumoase ar fi vorbele rostite de ofi ciali la tribuna manifestărilor culturale ale românilor bucovineni privind politica de promovare a valorilor naționale românești și de păstrare a identității elementului românesc, faptele vorbesc tocmai invers, despre o politică de slăbire

a acestui element prin dispariția școlilor cu predare în limba română sau prin transformarea acestora în școli mixte, prin reducerea drastică a orelor de română și scoaterea din programa școlară a materiei ”literatura română” în favoarea unui curs integrat de literatură amestecată, care șterge din memoria elevului însuși noțiunea de literatură națională. La începutul anilor 90 românii bucovineni se bucurau că au scăpat de sovietici și nu vor mai fi discriminați, limba română va intra în drepturile ei în școli, iar literatura română nu va mai fi înghesuită în același manual cu autori străini încât să nu mai înțelegi ce literatură studiază copiii românilor în școlile lor. Dar pe lângă problemele acestea specifi ce tuturor românilor din Ucraina, indiferent de regiunea în care locuiesc, mai apar și altele, și mai grave. De fapt, nu apar, ci reapar. Pentru că fenomenul la care ne vom referi în continuare e moștenit de la predecesori, de la politica lor caracterizată prin sloganul ”Divide et impera!”, care i-a pricinuit atât de mult rău Ucrainei,
dar de care unii oficiali se mai folosesc în raporturile cu minoritarii. După ce românii din Ucraina – indiferent de specifi cul lor regional, bucovinean,
maramureșean sau basarabean – s-au văzut scăpați de ”modovenizare” (citește: dezromânizare), iată că sunt nevoiți să se confrunte din nou cu fantoma „moldovenismului” desuiet. Tocmai când credeam că, gata, o asemenea gogomănie cu două limbi și două popoare distincte – român și moldovean – a rămas îngropată în istorie, ea învie din morți, ca o veritabilă stafie, și începe să bântuie prin ministere și departamente care-i găsesc loc în programe școlare și în tot felul de instrucțiuni și recomandări deocheate.
Iar când românii din sudul Basarabiei, unde stafi a pus stăpânire pe situație, au încercat să lămurească lucrurile și au trimis un memoriu președintelui
țării cerând unificarea programelor didactice pentru școlile române / moldovenești, reacția autorităților
a fost identică cu cea a predecesorilor sovietici – ce spun lingviștii nu contează, politicumul rezolvă tot. Numai că în trecut argumentele erau căutate la
Moscova, iar acum, la Bruxelles… citește mai mult în Editorialele numărului 47 din Mesager Bucovinean aflat mai jos:

Ce mai găsiți în numărul 47 – Mesager Buicovinean, disponibil pe România Breaking News – RBN Press ?

• Considerații privind denumirea științifi că a limbii române în raport cu graiul moldovenesc de Sergiy LUCHKANYN
• Învățământul în limba română: o problemă serioasă a sistemului școlar din Ucraina, ce necesită rezolvare de Arcadie MOISEI
• Un nou memoriu al societăților românești din regiunea Cernăuți în apărarea învățământului în limba română
• Două programe pentru o singură limbă cu dublă denumire de Anatol Popescu
• Dimitrie Vatamaniuc – 95 de ani de Petru BEJINARIU
• Iraclie Porumbescu și refugiul revoluționarilor moldoveni în Bucovina de Acad. Dimitrie VATAMANIUC
• Viața și opera arheologului bucovinean Teofil Sauciuc-Săveanu de Dumitru CURCĂ
• Dumitru Covalciuc:Eudoxiu Hurmuzachi, omul providențial al Bucovinei de Ștefan HOSTIUC
• Mesager bucovinean îl felicită pe poetul Vasile Tărâțeanucu prilejul împlinirii a 70 de ani. Vivat, crescat, floreat!
• Jertfe românești pe altarul unei ideologii funeste (I) de Dumitru BĂLAN
• Florea și Anița Nandriș: două destine emblematice de Gheorghe NANDRIȘ
• Doctorul Ion Botoș și muzeul său din Apșa de Jos de Micu CERNUCEAN
• (Despre) Președintele Filialei București:prof. univ. dr. Dumitru C. Curcă  de C. DIMITRIU
• Bucureșteni în vizită la Cernăuți(note de călătorie) de Marian TEODORESCU
• Cătunul și Cătana de Theodor HERODOT

Coperta și Cuprinsul revistei Mesager Bucovinean ediția nr. 4 (48)

Ce mai găsiți în numărul 4(48) – Mesager Buicovinean, disponibil pe România Breaking News – RBN Press ?

• Ziua Bucovinei de Ștefan HOSTIUC
• Un mesaj al Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, de Ziua Bucovinei – Mesaj prezidențial
• Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”: bilanțul unui semestru de activitate de Ionică VASILAȘ
• Bucovina istorică și centrele ei de studii (din memoriile unui director de institut al Bucovinei) de Acad. Dimitrie VATAMANIUC
• Petre Spânul (1894-1962) patriot român bucovinean de Dumitru CURCĂ
• Jertfe românești pe altarul unei ideologii funeste (II) de Dumitru BALAN
• Cuvânt de laudă pentru cenușăresele scrisului românesc din provinciile abandonate de Maria TOACĂ
• Actualitatea bucovineană, în culori dulci-amare de Ștefan HOSTIUC
• Făptuitoru-și face cetate în hotarele lui Dumnezeu (Sonete noi din cartea “Umbra lacrimii” ) de Mircea LUTIC
• Bucovineanul Gregor von Rezzori și realitatea românească de Dragoș OLARU
• Un regățean cu obârșii maramureșene, membru fondator al Societății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina de Antoaneta LUCASCIUC
• Mihai Onciul: ”Pentru mine, fotografi a este o pasiune, iar pentru Societate, o șansă de a dăinui în imagini”
• O viață de slavist, într-un volum de scrieri răzlețe de Iluță CONDREA
• Limba română și cetățenii ei de Mihai Nicolae
• Lucina, o parte a fi inței mele de Erast CĂLINESCU
• Vremuri de bejenie de Adrian SLIMAC

Despre lansarea în format nou a revistei Mesager Bucovinean, în  27 IUNIE 2013, exclusiv pe RBN Press:

„MESAGER BUCOVINEAN”, port drapelul cu straie noi și suflu nou, al „Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina” – reazemul rezistenței și dezvoltării românismului în Bucovina Istorică

Publicat și editat de Dorian Theodor – romaniabreakingnews.ro