Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a dezbătut în data de 12 octombrie 2017, raportul APCE 14415, care stipulează că „noua Lege ucraineană a educației este un impediment major pentru învățământul în limbile materne ale minorităților naționale”. În urma dezbaterii, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europeiși a adoptat Rezoluția 2189, cu 82 de voturi pro, 11 împotrivă și 17 abțineri.
Rezoluția APCE arată că Ucraina a greșit adoptând Legea Educației și va trebui să aplice recomandările Comisiei de la Veneția.
Potrivit AGERPRES citat de romaniabreakingnews.ro, deputatul UDMR, Korodi Attila, membru în delegația României la acest organism european a declarat că „Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), printr-o rezoluție, și-a exprimat foarte clar poziția și anume că Ucraina a greșit când a votat legea Educației fără să se consulte cu țările vecine și trebuie să respecte principiile fundamentale definite în standardele europene, respectiv Carta pentru limbile minoritare și regionale și Convenția cadru pentru minorități. Pentru că acestea definesc foarte clar principiul de bază al accesului tinerilor aparținând comunităților naționale la educația în limba maternă. (…) Totodată, APCE spune foarte clar, prin rezoluție, că expertiza care va veni pe acest proiect de lege din partea Comisiei de la Veneția trebuie aplicată în legislație”.
Korodi a mai precizat că poziția delegației României la APCE a fost aceea că legea Educației adoptată de Ucraina este una greșită, a cărei adoptare afectează conlucrarea cu această țară, dar și traseul ei european.
„Legea este una greșită și a cărei adoptare a depășit toate uzanțele bilaterale internaționale și aceasta afectează foarte mult cum putem noi conlucra, pentru că Ucraina nu poate să construiască poduri către Europa dinamitând aceste poduri”, a punctat deputatul UDMR.
El a apreciat și conlucrarea pe care delegațiile României și Ungariei au avut-o la adoptarea rezoluției APCE.
„Delegația României și delegația Ungariei s-au consultat, s-au sprijinit reciproc și foarte multe amendamente care au venit în plenară am reușit, cele două delegații, ridicându-ne în picioare, pe procedura internă, să le blocăm. S-a demonstrat că sunt lucruri care ne leagă și lucrurile acestea trebuie construite, pentru că reprezintă o adevărată șansă în a conlucra în acest spațiu în care trăim”, a conchis Korodi Attila.
Cum au recționat ucrainenii? (sursa: bucpress.eu)
Ministrul ucrainean de Externe: Nu pot garanta că Parlamentul va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la Legea Educației
În timpul vizitei întreprinse la București, ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, s-a întâlnit cu membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din cadrul Parlamentului României. Întrebat de membrii comisiei speciale despre avizul Comisiei de la Veneția, Pavlo Klimkin a subliniat că nu poate garanta că Parlamentul va ține cont de recomandări și le va include în text
„Ghetoul lingvistic” poate fi un subiect delicat al pretenţiilor teritoriale” – ministrul ucrainean al educaţiei
Necunoaşterea de către cetăţenii unei zone ale ţarii a limbii de stat o face vulnerabilă la pretențiile teritoriale ale altei țări. Despre aceasta a declarat ministrul ucrainean al educației și ştiinței, Lilia Grinevici în cadrul unei emisiuni pe postul tv”1+1„
“Teritoriile, în care sunt create “ghetourile lingvistice”, devin subiectul sensibil al unor pretenţii teritoriale. Să ne amintim de Crimeea, ce s-a întâmplat acolo? Limba ucraineană nu era prezentă în Crimeea”, a spus ministrul.
Lilia Grinevici a amintit şi de situaţia creată în raionul Beregovo din Transcarpatia, care este locuită compact de minoritatea maghiară. Aici, 75% dintre elevii şcolilor cu predare în limba maghiară au dat dovadă de cunoştinţe nesatisfăcătoare la evaluarea externă independentă în 2017, inclusiv şi din cauza necunoaşterii limbii ucrainene, a spus Grinevici.
Ministrul ucrainean al educaţiei a subliniat că marea majoritate a populației de aici, în general, nu vorbeşte în limba ucraineană.