ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "români din jurul României"

români din jurul României

,

Congresul_romanilor_de_pretutindeni_2016

Se înmulțesc ecourile negative la adresa așa zisului  Congres al Românilor de Pretutindeni care s-a desfașurat în perioada 24 -25 iunie 2016. Congresul a fost organizat în urma unei deciziii luate în cadrul ședintei comune a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților și a Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat. Majoritatea nemulțumirilor pleacă de la totala lipsă de respect față de principiile democratice și ale reprezentativității care au fost ocolite cu dibăcie de interesele oculte care au stat în spatele organizării acestui Congres. Este suficient doar să menționam că pentru R. Moldova și Ucraina  au existat doar doi reprezentanți selectați, nu punem în discuție cine și cum ci însăși numărul acestora, care și așa spune foarte mult despre seriozitatea scopului din spatele a ceea ce se dorea acest așa zis Congres.

Comunicat – ASOCIAȚIA CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA

SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ ÎNALȚILOR OFICIALI INVITAȚI LA CONGRESUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI (2016)

27 iunie 2016 / București

Marian Clenciu – Președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Încrâncenarea cu care parlamentarii organizatori ai Congresului Românilor de Pretutindeni au forțat desfășurarea acestuia fără a asigura o reprezentare echitabilă denotă lipsa de respect și preocupare față de interesul național , față de cetățenii României,față de români , o bătaie de joc față de contribuabil și lege.

Acest Congres in programul căruia Excelențele Voastre au fost anunțate pentru a-l legitima și gira este o tristă și nedemnă încercare de a impune și instituționaliza asumarea intereselui național de către un grup restrâns de interese și nereprezentativ de persoane.

Au fost anunțați:

– domnul Klaus Iohannis, Președintele României,

– domnul Călin Popescu–Tăriceanu, Președintele Senatului ;

– domnul Florin Iordache, Președintele Camerei Deputaților ;

– domnul Dacian Cioloș, Prim–ministru al Guvernului;

– Preafericitul Părinte Daniel – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române ;

– domnul Dan Stoenescu – Ministru delegat pentru relația cu românii de pretutindeni

– doamna Sandra Pralong – Consilier de stat – Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara
Granițelor

– domnul Victor Opaschi – Secretar de stat – Secretariatul de stat pentru culte

– domnul Radu Boroianu – Președinte – Institutul Cultural Român

– domnul Ionel – Valentin Vlad – Președinte – Academia Română

– domnul Nicolae Brînzea – Director General Adjunct – Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de
pretutindeni

– doamna Cristina Leorenț – Director TVR Internațional

Problemele românilor de oriunde ar fi ei, merita atenția Dumneavoastră și nu poate deveni o întreprindere de partid, a unei coaliții sau al unor persoane care se autoimpun ca fiind mandatați de românii de pretutindeni.

Problema reprezentării românilor de dincolo de Prut și problemele lor nu au nimic comun cu cele ale românilor de pretutindeni din simplul motiv că unii sunt în afara granițelor fără să fi vrut, iar alții au ales să fie în afara granițelor.

Dacă a fost un congres al românilor din afară a fost unul voit cu incălcarea legii pe care organizatorii o invocă. Ecourile din presă pre și post congres sunt edificatoare.

Aceasta este opinia Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, asociație culturală nonguvernamentală, apolitică și nonprofit, inscrisă legal în registrul asociațiilor din anul 1990, implicată, cu experiență și rezultate demonstrate în sprijinirea românilor din jurul României.

Din aceste motive vă sugerăm crearea unei structuri, oficiu sau secretariat care să aibă ca obiectiv exclusiv cetățenii care nu au încăput în granițele naționale nu din proprie voință.

Cu deosebită stimă ,

Marian Clenciu

Președinte – CN ACPBB

Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Ecourile în presă față de așa zisul  Congres al Românilor de Pretutindeni

Daniela SOROS /RGN Press despre Congresul Românilor de Pretutindeni  2016:

Am asistat zilele acestea toride de vară la un așa zis Congres al românilor de pretutindeni. De ce continăm să spunem așa zis, deși s-a decretat de către unii mai glumeți, ziua de 25 iunie ca una de memorie istorică a românilor de pretutindeni? Simplu: din cei peste 10 milioane de români trăitori în afara granițelor Țării au fost reprezentați la București aproximativ 20.000, (din cifrele furnizate oficial, sau 12.250 făcând o medie a celor 250 de semnături strânse) prin delegații lor reprezentând (nelegitim!) doar 14 țări. Acesta este motivul pentru care nimeni din conducerea statului român nu a fost prezent.

Funcțiile, singura „agendă a dezbaterilor”

Deși toți delegații, teoretic, veniseră cu o agendă de probleme, agenda întrunirii nu conținea decât alegerea consiliului și a funcțiilor, înaintea statututlui și a atribuțiilor… intergal pe rgnpress.ro

Pagini Românești din Canada despre Congresul Românilor de Pretutindeni  2016

Congresul românilor de pretutindeni, o bătăie de joc

La un moment dat, prin 2007, lui Titus Corlățean (PSD) i-a trecut prin cap că românii din diaspora au nevoie de o lege, de o zi de sărbătoare, de un congres și de un consiliu ca să îi conducă. Cum a ajuns el și politicienii români care au sprijinit legea la concluzia asta, Dumnezeu știe. Legea s-a votat și ignorat. (…) Congresul românilor de pretutindeni, pe repede înainte
Dă bine, în ultima perioada, să te arăți preocupat de diaspora românească. Președinție, BNR, Parlament, doar Victor Pona lipsește din peisaj. Ultima găselniță: Congresul românilor de pretutindeni.

(,,,) Am avut un schimb de emailuri (mai înțepat) cu deputatul Aurelian Mihai, unul dintre responsabilii principali cu organizarea acestui congres. Înainte de a trece mai departe, să precizăm că deputatul românilor din Canada, Mircea Lubanovici, nu ne-a răspuns la email. Asta ca să vă întrebați dacă merită să-l mai votați o dată.

Primul mesaj transmis deputatului român a fost: „Considerați normal cum este organizat acest congres? Nu vi se pare o mare rușine (să nu-i spun nesimțire) să ne anunțați cu o săptămână înainte că trebuie să strângem 500 de semnături?”

Răspunsul său a fost: „Între a respecta legea și a avea opinii personale, consider că trebuie să respect legea. Eu respect legea! Dvs.?”

Au urmat mai multe mesaje în care eu întrebam unde scrie în lege că românii trebuie anunțați cu șapte zile înainte și deputatul Aurelian Mihai îmi răspundea cu tot felul de articole din metodologie, care nu aveau legătură cu subiectul.

Discuția s-a oprit brusc când am întrebat: „și eu vă repet: spuneți-mi articolul de lege sau din metodologie care spune că românii din diaspora trebuie anuntați cu șapte zile înainte. Este o întrebare foarte simplă.”

(…)Un congres ilegal? Metodologia inițială conținea la art. 5.1 următoarea formulare: „Delegații la prima ediție a Congresului pot fi toți cei care fac parte din categoria românilor de pretutindeni în sensul prevăzut de Legea nr. 299/2007, republicată, și care transmit Secretariatului tehnic al Congresului, până la o dată stabilită de comun acord, sub semnătură proprie, următoarea documentație.” … integral pe Ziarul românilor din Canada www.paginiromanesti.ca

Inforoes.com, un ziar românesc online din Spania despre Congresul Românilor de Pretutindeni 2016

Organizații din Spania: „ Congresul Românilor de Pretutindeni, organizat de mântuială. Sunt favorizate anumite persoane”

FEDROM (Federația Asociațiilor de Români din Spania) și FARA (Federația de Asociații de Români din Andalucia) au înaintat luni, 9 mai, o scrisoare deschisă Parlamentului României și Comisiei Românilor de Pretutindeni din cadrul Senatului, prin care semnalează o serie de nereguli privind Congresul Românilor de pretutindeni. (…)  În data de 06/05/2016 Parlamentul României a anunțat convocarea primei reuniuni a Congresului Românilor de Pretutindeni. Dorim să atragem atenția atât domnilor parlamentari cât și a societății civile, în general, asupra acestei convocări. Dorim să avem un Congres al Românilor de Pretutindeni în care să discutăm problemele și dorințelor românilor de pretutindeni, dar nu dorim organizarea acestuia de mântuială și cu clare intenții de favorizare a anumitor persoane. În acest fel  Congresul Românilor de Pretutindeni nu va oglindi realitatea românilor de pretutindeni. Din această convocare  rezultă că termenul de prezentare a candidaților pentru Congresul Românilor de Pretutindeni, este de doar o săptămână, termen insuficient pentru a strânge semnăturile susținătorilor și a putea prezenta candidatura. În același timp, atragem atenția că pe formularul tabelului de susținători se cer date… integral pe inforoes.com

Cotidianul.ro despre Congresul Românilor de Pretutindeni 2016

Așteptat de șapte ani, Congresul românilor de pretutindeni – un fiasco total (…) 

Departe de a fi un congres definitoriu în relația statului român cu diaspora, încă din faza organizatorică au fost semnalate probleme. De transparență și nu numai.Mai mult, toate discuțiile din cele două zile s-au axat nu pe fond, ci pe formă.Adică, delegaților li s-a dat spre rezolvare doar chestiunea șefiei. Cine și în ce funcție să fie ales. Desigur, dintre cei prezenți.

Organizare ”cu cântec”

Despre Congresul Românilor de Pretutindeni s-a vorbit mult de-a lungul timpului, începând cu anul 2007, atunci când Camera Deputaților a adoptat Legea nr. 299. Din păcate, prima ediție a Congresului Românilor de Pretutindeni a avut drept unic scop desemnarea Consiliului Românilor de Pretutindeni, ai cărui membri au putut să fie aleși numai dintre delegații validați în baza unor liste de minimum 250 de susținători unici din statul de reședință. Mai întâi s-au cerut 500 de semnături care să fie adunate în doar câteva zile. Chiar și după ce s-a anunțat reducerea la 250 de semnături, au existat cereri întemeiate de anulare a Congresului. Pentru motivul că ”nu oglindește, în niciun fel, realitatea existentă în diasporă”. A urmat apoi o altă discuție, legată de ... citește integral pe cotidianul.ro

Napocanews.ro despre Congresul Românilor de Pretutindeni 2016

Daniel Țecu, ”una semnează alta vorbește” despre Congresul Românilor de pretutindeni. La vremuri noi fără ”relicve” în Diaspora (…) Este incredibil cum așa-ziși reprezentanți ai Diasporei, una ”semnează și alta vorbesc” în privința Congresului Românilor de pretutindeni, care se va desfășura la București, în zilele de 24 și 25 iunie a.c., organizat sub egida Parlamentului României. E vorba de …citeste integral pe http://www.napocanews.ro/2016/06/daniel-tecu-una-semneaza-alta-vorbeste-despre-congresul-romanilor-de-pretutindeni-la-vremuri-noi-fara-relicve-in-diaspora.html

Tăriceanu: Există români din diaspora care cer anularea Congresului Românilor de Pretutindeni

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, miercuri, că Parlamentul se află în procedurile preliminare de organizare a Congresului Românilor de Pretutindeni. Acesta a ținut să precizeze că există „români din diaspora care cer anularea lui”.

„Suntem în procedurile preliminare de organizare a Congresului Românilor de Pretutindeni.Există o scrisoare semnată de câțiva români din diaspora, care cer anularea congresului. Pe de altă parte, cred că procedurile trebuie să meargă înainte și acest congres să aibă loc așa cum a fost solicitat și cum cred că este normal să se întâmple, să dăm posibilitatea tuturor celor care sunt reprezentanți ai diasporei să vină să-și expună punctele de vedere”, a precizat Călin Popescu Tăriceanu la finalul ședinței Birourilor permanente reunite… integral pe puterea.ro

Un ziar românesc din SUA – Mioritausa.news despre Congresul Românilor de Pretutindeni 2016

Mascarada numita Congresul Romanilor de Pretutindeni (…) Eugen Tomac: Recomand românilor din străinătate să nu participe la mascarada numită Congresul Românilor de Pretutindeni  (…) Deputatul Eugen Tomac, președinte executiv al Partidului Mișcarea Populară, critică dur decizia Parlamentului de a organiza, pe ultima sută de metri, Congresul Românilor de Pretutindeni. Evenimentul urmează să se defășoare în perioada 24-25 iunie la București, pentru desfășurarea acestuia fiind alocați 300.000 de euro. „Parlamentul, în componența sa actuală, nu va mai exista decât doar câteva luni. Prin urmare, acesta nu are legitimitate pentru organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni. Vorbim despre acest Congres de ani de zile și brusc, în plină campanie electorală pentru alegeri locale și cu foarte puțin timp înainte de alegerile parlamentare, se trezește USL-ul să organizeze un simulacru de Congres, nicidecum un eveniment serios și responsabil. Este o risipă de bani… integral pe mioritausa.news/stiri/comunicat

Congresul românilor de pretutindeni – de la ridicol la ilegal

Începând de mercuri 15 iunie, organizatorii Congresului românilor de pretutindeni au intrat cel mai probabil în ilegalitate. Conform metodologiei de organizare a congresului, Secretariatul tehnic avea disponibil până la această dată să facă publice listele depuse de cei 52 de candidați cu susținătorii lor. Secretariatul tehnic al congresului – prognozat să aibă loc la Parlamentul României pe 24 și 25 iunie – nu numai că nu a răspuns solicitărilor scrise făcute pe această temă de mai bine de o săptămâna dar a informat telefonic că aceste liste nici nu vor fi făcute publice. (…) Metodologia de organizare a congresului este însă foarte clară. Definește astfel la Capitolul III – ”Depunerea candidaturilor pentru obținerea mandatelor de delegați” articolul 5, aliniatul 3 că, și aici subliez, ”Lista susținătorilor este act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal.” În continuare în același aliniat se definește și ceea ce ar trebui să cuprindă lista: ”Lista susținătorilor trebuie să cuprindă… integral pe uzp.org.ro/congresul-romanilor-de-pretutindeni-de-la-ridicol-la-ilegal

Gazeta de Spania despre Congresul românilor de pretutindeni 2016

Se sparge buboiul Congresului Românilor de Pretutindeni. Se cere demisia lui Aurelian Mihai (…)  Nebunia creată de organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni a intrat în sezonul contestațiilor, al cererilor de demisie și al scrisorilor deschise. După ce timp de nouă ani nu au fost în stare să organizeze vreo ediție a acestuia, parlamentarii au pus toată procedura pe repede înainte și au modificat regula jocului. Asta a dus la nenumărate nemulțumiri din partea societății civile din Diaspora.

Federatii de Asociatii Romanesti din Spania, Fedrom si FARA au semnat o scrisoare deschisă prin care își arată nemulțumirea față de organizarea Congresului, prin vocile președinților Miguel Fonda Ștefănescu(FEDROM) și a Gabrielei Stan, președinta Federației de Asociații de Români din Andalucia(Inforoes.com). In același timp, Dr. Tommy Tomescu, Director al Centrului Comunitar Roman din Londra a scris o scrisoare deschisă foarte dură prin care cere demisia deputatului Aurelian Mihai. „Sincer, nu stiu cum ati avut neobrazarea să vă cocoțați într-o funcție din care sa solicitati unor amarati 500 de semanturi in 7 zile, cand dvs. nu ati fost capabil sa convingeti 400 de diasporeni sa se inscrie in Registrul Electoral in mai mult de o luna.Acei oameni v-au votat, muncesc full time, fac activitati neplatite in comunitate sambata si duminica, in timp de dvs.pentru a obtine acele inregistrari sunteti platit din banii nostri, deplasarile v-au fost platite din banii nostri, timpul ar trebui sa vi-l folositi pentru asta si ati fost ajutat de alti parlamentari si ministrii…”  integral pe  gazetadespania.es

ÎNCĂ O BĂTAIE DE JOC:PSEUDO-CONGRES AL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI
Parlamentul a anunțat oficial data de desfășurare și condițiile de participare la Congresul Românilor de Pretutindeni

În lipsă de activități cu adevărat benefice românilor din afara granițelor țării,parlamentarii români s-au hotărât să organizeze primul Congres al Românilor de Pretutindeni, congres care a fost amânat de ani buni din diferite motive. În plin an electoral, Birourile Permanente reunite… citeste integral pe ro.blastingnews.com/politica

Ion URSU vicepreședintele Partidului unionist DREAPTA din Republica Moldova despre Congresul românilor de pretutindeni 2016

„Acest congres este un exemplu elocvent de risipă a banului public, de amatorism și bătaie de joc la adresa comunităților de români din afara Țării, care se luptă în continuare, zi de zi, pentru păstrarea identității naționale românești.

Noi românii avem această problemă și ea este mai veche. Dacă ne gândim atât la reprezentanțele diplomatice cât și la influența României și sprijinul românesc față de comunitățile istorice românești din R. Moldova, Ucraina, Serbia și alte state, observăm de multe ori o inconsecvență a politicii statului român, în primul rând, iar în al doilea rând, de multe ori o necunoaștere a realităților de pe teren și de multe ori, acțiuni care nu prea ajută ideii naționale…  integral pe ROMANIA BREAKING NEWS – RBN Press

A fost lansată și o petiție online prin care se cere ca Parlamentul României să invalideze Congresul Românilor de Pretutindeni. Semnatarii acestei petiții anunță că „se dezic total și fără echivoc față de reprezentanții și organizatorii Congresului Românilor de Pretutindeni din data de 24-25 iunie 2016, congres rezultat din aplicarea legii 299/2007, un Congres organizat în plină campanie electorală și sub umbra ilegalității. Cerem să nu fie recunoscut un Consiliu care rezultă în urma unei reprezentativități infime și blamat încă de la început de îndoiala ilegalității”. În scurt timp de la lansare petiția acumulase deja peste 100 de semnături de români din întreaga lume, deci peste numărul de participanți la Congres. Semnatarii contestă metodologia deficitară de alegere a delegațiilor și contestată în varii ocazii și acuză lipsa unor criterii clare (sau lipsa credibilității lor) de selecție pe baza unor competențe și/sau studii minime; lipsa reprezentativității (sau insuficienta reprezentare) a unor comunități importante din diaspora cum ar fi SUA, Canada, Germania, Franța, Norvegia, Suedia, Danemarca, Portugalia, Finlanda, Australia (cu mențiunea că asupra delegatului SUA planează suspiciunea comiterii unor fapte penale; timpul insuficient de când a fost anunțată organizarea Congresului, fapt ce a împiedicat depunerea de dosare de către doritori; stabilirea empirică a criteriilor de selectivitate a delegațiilor pe baza unor liste cu semnături din partea unor susținători (și insuficiența semnăturilor).

Invalidați Congresul Românilor de Pretutindeni

Către Parlamentul României,
Semnatarii acestei petiții se dezic total și fără echivoc față de reprezentanții și organizatorii Congresului Românilor de Pretutindeni din data de 24-25 iunie 2016, congres rezultat din aplicarea legii 299/2007, un Congres organizat în plină campanie electorală și sub umbra ilegalității.

Cerem să nu fie recunoscut un Consiliu care rezultă în urma unei reprezentativități infime și blamat încă de la început de îndoiala ilegalității.

Petiția este accesibilă aici.

publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Zorile_Bucovinei_-_foto_de_BucPress.eu

„Zorile Bucovinei”, una din cele mai vechi publicații românești din regiunea Cernăuți, și-a marcat în cea de-a cincea zi a mărțișorului frumosul și remarcabilul jubileu de 75 de ani.  Evenimentul în cauză a fost sărbătorit în incinta Palatului „Tineretul Bucovinei” din centrul regional în prezența unui public minunat, a zoriștilor  de ieri și de azi, a numeroșilor prieteni și cititori ai publicației, precum și alături de unii invitați ai redacției, informează BucPress.eu din Cernăuți citata de romaniabreakingnews.ro

Redactorul-șef al publicației jubiliare, domnul Nicolae Toma, a mulțumit celor care continuă să susțină apariția ziarului, veteranilor zoriști care și-au dedicat ani frumoși pe tărâmul ziaristicii, promovând limba română, cultura neamului și istoria vetrelor noastre strămoșești în paginile ziarului „Zorile Bucovinei”, care e prezent în casele românilor cernăuțeni de 75 de ani. Prezentatorii spectacolului, Diana Toma și Daniel Zegrea au avut grijă ca invitații sărbătorii să fie prezenți în scenă, pentru a transmite gânduri frumoase celor care continuă să contribuie la apariția publicației îndrăgite de românii din nordul Bucovinei,  iar interpreții dragi veniți din toată regiunea ca să împarte bucuria acestui eveniment jubiliar – să evolueze în fața spectatorilor, potrivit radio Cernăuți.

De remarcat faptul că la eveniment a participat întregul corp diplomatic al României acreditat la Cernăuți în frunte cu doamna Eleonora Moldovan, Consul general, care a transmis un mesaj de felicitare și un cadou colegilor zoriști. Din partea primăriei orașului Cernăuți a fost prezent dl Leon, iar din partea Consiliului regional Cernăuți, domnul peședinte – Ion Muntean, care au transmis, la rândul lor, urări de sănătate și succese colectivului de creație al ziarului „Zorile Bucovinei”.

 

Lideri ai asociațiilor culturale românești, scriitori, oameni de cultură, preoți, cititori fideli și corespondenți netitulari, rând pe rând și-au făcut apariția în fața publicului, adresând cuvinte alese colectivului redacțional al celei mai vechi publicații românești din Ucraina, iar artiștii amatori și colectivele corale și folclorice cu renume din întreaga regiune au reușit să reaprindă în sufletele spectatorilor  o rază de lumină și speranță  prin acele minunate cânece și dansuri strămoșești, care au răsunat pe parcursul celor aproape cinci ore de sărbătoare, mai informează sursa citată.

 

Colectivul de redacție al portalului de știri BucPress.eu din Cernăuți se alătură la mesajele adresate din partea prietenilor ziarului „Zorile Bucovinei” și le transmit colegilor de condei urări de sănătate, succese și realizări frumoase, iar publicației – ani lungi de viață și să fie așteptată și citită în fiecare casă de români. Autor-sursă:  Vitalie Zâgrea BucPress.eu / Fotografii de BucPress.eu

ZORILEBUCOVINEI

„ZORILE BUCOVINEI” STĂ DE VEGHE LA HOTARELE LIMBII ROMÂNE

„Omul trebuie să aibă și prieteni, și dușmani. Prietenii îl învață ce trebuie să facă, iar dușmanii îl obligă să facă ce trebuie”, afirma Nicolae Iorga. Dincolo de orice, „Zorile Bucovinei” e prietenul fidel al românilor înstrăinați de Țară ce ne însoțește pașii vieții efemere pe acest pământ, îndrumându-ne și învățându-ne cum să ne  iubim Neamul, să ne păstrăm Limba maternă, datinile, să nu ne înstrăinăm copiii de Rădăcini. De altfel,  după Dan Puric prietenia nu este altceva  „decât acel minunat privilegiu al sufletului în care adevărul se poate odihni?” Or, „Zorile Bucovinei” e oaza unde înfloresc speranțele românilor, unde odihnește adevărul.

De această importantă și îndrăgită publicație mă leagă o prietenie durabilă de  cel puțin jumătate de veac –  încă de când se numea „Bucovina sovietică” nu lipsea din casa noastră. Cu un asemenea prieten sincer și devotat nu-ți este frică să purcezi la drum sau, mai bine zis, să-ți continui calea, fie ea și spinoasă.

 Adevărul e că fie el cât de anevoios, drumul nu e o povară, dacă la capătul lui te așteaptă un vis. Visul nostru, împărtășit de „Zorile Bucovinei”, publicație ce stă de veghe la hotarele Limbii Române întru păstrarea ființei naționale, e să ne menținem cu demnitate perenitatea pe aceste plaiuri străbune.

La ceas jubiliar, când orologiul Cetății Românismului din nordul Bucovinei – „Zorile Bucovinei” bate cea de-a 75-a aniversare,  urez celor câțiva colaboratori ai ziarului,  care, activând în condiții economice dificile, prin dăruire profesională și patriotică cu suflet, menține speranța  „Zorilor” noastre de a ne păstra identitatea, de a dăinui prin Limba strămoșească, prin datini și credință, multă sănătate, aspirațiile să le urce dealul, să-și vadă visele înaripate și doleanțele realizate.

Să trăiți, dragi prieteni, să-nfloriți, ca merii, ca perii, în mijlocul primăverii, la anul și la mulți, mulți ani!

Nicolae MINTENCU, corespondent netitular, Învățător Emerit al Ucrainei  / zorilebucovinei.com

Publicat de romanibreakingnews.ro  /

,

AFFIS_FRATII_GOLESCU_15_ANI_romaniabreakingnews-ro

Despre Neam, Țară și Ființă Națională dincolo de fruntarii, cu domnul „Golescu” – Dr. Mihai NICOLAE, președintele Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni, la împlinirea a 15 ani de activitate.  (1 decembrie 2000 / Chișinău – 1 decembrie 2015 / București)

Dr_Mihai_NICOLAE_Institutul_Fratii_Golescu_15_ani_de_activitate

La 1 decembrie 2015, în ziua ce mai importantă a neamului românesc, organizația neguvernamentală Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, a împlinit 15 ani de existență, închinată prin excelență susținerii și promovării ființei naționale românești, cu tot ce are ea mai important, cultura, istoria, tradițiile și personalitățile marcante de ieri, dar și de azi, mai ales de azi, pentru că prin ele ne pregătim viitorul, acel viitor care să oglindească trecutul.

Cu toate că ceasul aniversar din 1 decembrie 2015 a sunat deja, celebrarea celor realizate în decurs de 15 ani, urmează abia în luna februarie 2016, la Clubul Țăranului Român. Președintele acestei organizații, domnul avocat Dr. Mihai NICOLAE a avut amabilitatea de a răspunde invitației redacției România Breaking News- RBN Press de a împărtăși în exclusivitate, viziunea, dar mai ales trăirile pe care le-a încercat în cutezanța de a explora și susține identitatea românească din afara fruntariilor României, în locuri care nu de multe ori s-au dovedit a fi și încă mai sunt deosebit de ostile la tot ceea ce înseamnă românesc, cu toate că românii din acele locuri sunt autohtoni, fie că vorbim de Transnitria, Transbugia, Ucraina, Timoc sau chiar R. Moldova. Materialul de față reprezintă o adaptare textuală a interviului realizat de Dorian Theodor, Redactor Șef RBN Press, cu domnul avocat Dr. Mihai NICOLAE.

Video: Exclusiv RBN Press – Interviu despre Neam, Țară și Ființă Națională, dincolo de fruntarii, cu domnul „Golescu”,  …la 15 ani de activitate

Dorian Theodor RBN Press: Bine v-am găsit dragi români, avem astâzi plăcerea și onoarea să-l avem alături de noi pe președintele Institutului Frații Golescu, pentru relații cu românii din strainatate, un institut care de 15 ani… putem să spunem luptă pentru ființa națională din jurul granițelor statului român?

Avocat Mihai NICOLAE:  Putem să spunem… „luptă”, pentru că dificultățile care au fost, întradevăr, presupun un efort și o constanță deosebită… deși aș prefera să spunem „militează”sau activează pentru românii, care dintr-un motiv sau altul, au rămas în afara granițelor statului român.

RBN Press:Când ați început?

– Este momentul amintirilor… Totul începe pe data de 1 decembrie 2000, de Ziua Națională a României. Am organizat o expoziție de pictură la Chișinău.

RBN Press: Deci într-o zi simbolică, într-un loc simbolic

– Binențeles, nu aveam experiența de acum, tatonam lucrurile ca să găsim calea prin care sa putem materializa niște gânduri; pe 1 decembrie 2000, a avut loc prima manifestare organizată de către noi. În rest au fost tatonări; știți la fel de bine ca și mine că orice organizație neguvernamentală, mai ales când nu are fonduri, trebuie să găsesca formula prin care se poata face auzită și sa realizeaze ceea ce își propune.

RBN Press: Care au fost impresiile atunci…

– …extraordinare. Cronici bune în ziarele de limbă română din Chișinău, ecouri pozitive la public, la pictorii care au expus tablourile în cadrul evenimentul respectiv, dedicat Zilei Naționale a României. La vremea aceea, în condițiile care erau la Chișinău, în Basarabia, totul arata ca o manifestare deosebita. Între timp am învățat mai multe și amintirea aceasteiprime expozitii ne arată că am făcut pași înainte. Slavă domnului că ,întradevăr,situația româniilor din Basarabia este acum altfel. Poate că am avut o mică contribuție…

RBN Press: Observ aici, pe banner-ul Institutul Frații Golescu, un motto, aproape ca o filosofie a activității dumneavoastră: „pentru o Românie liberă, oricînd, oricum, cu oricine contra oricui”

– Ii apartine lui Eugeniu Carada, una dintre personalitățile celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, atunci cînd România se întrupa ca stat; el era printre fondatorii Băncii Naționale și o personalitate deosebită.

RBN Press: De ce tocmai acest citat?

– Pentru că spune ceva despre ceea ce simțim noi. Pe undeva este o poziție, cred eu, care trebuie să ne defineasca; preocupările pentru o cultură națională se întrețin prin efort și constanță. Există o vorbă, nu mai știu cine a spus-o, foarte pilduitoare: „este mai ușor să mori pentru țara ta decât să trăiești zi de zi pentru ea” – cam asta trebuie să facem; este valabil și pentru limba română supusă presiunilor acelei „romgleză”; este valabil și cu valorificarea, menținerea și conservarea culturii tradiționale, cu tradițiile populare într-o societate intrată în altă paradigmă. Eugeniu Carada în secolul XIX a intuit toate aceste lucruri si a reușit să le formuleze foarte bine; de altfel a fost un autentic militant pentru afirmarea poporului român și a civilizației românești

RBN Press: Fabulos ceea ce imi spuneți. Ați reuși cu această filosofie în spate și bănuiesc cu mari eforturi, pentru că după cum cunoaștem, astfel de eforturi nu sunt nici răsplătite și nici susținute…

– …nu, rasplata vine numai din bucuria inimii…

RBN Press: Deci putem vorbi de o jertfă, lăsînd falsa modestie la o parte…

– Cuvântul este poate prea puternic… ideea este următoare: „inimă mai multă, bani mai puțini” Deci, faci ceea ce poți… fiecare din asociațiile surori, dacă putem să le spunem așa, cu același profil și obiect de activitate, se confruntă cu aceleași probleme.Când n-are interes, statul ne “discrimineaza” pe toti, in mod egal… Poate vom avea ocazia să vorbim o data
și de situația mediului asociativ, rolul ONG-urilo, societatea civilă, expresiile societății civile și ce înseamnă contribuția pe care o pot avea… uneori chiar o au – cum imprimă direcția și stimuleaza dezbaterea în societatea noastră, în contextul acesta „nou”, a unei alte societăți, a unui alt sistem politic ș.a.m.d. De altfel să fim serioși, înainte de Revoluția din decembrie 1989, nici nu puteam vorbi despre acest lucru, pentru ca am fi fost …„reacționari”.

RBN Press: Dacă ar fi să vă reamintiți sau să punctați ce a fost „mai de suflet”, din cei 15 ani de activitate, la ce moment v-ați opri?

„ (…) în Herța, în fața Catedralei, întâlnirea cu o femeie: „ dar dumneavoastră nu sunteți de aici. Am răspun nu, suntem de la București, la care femeia mai învirstă se întoarce și strigă: „Mariooo, vino că au venit frățiorii noștri” – Ei bine lucrurile astea sigur că iți dau fiori și te impresioneaza. În comuna Babele din Sudul Basarabiei (Bugeacul) am găsit un băiat de 16-17 ani, care a luat ziarele românești cu care eu am învelit tenișii, și apoi le-a netezit foarte frumos ca să le pună deoparte la păstrare…”

– Totul a fost și este! Pentru fiecare dintre noi însemna o mare bucurie, iar în momentul în care vezi rezultate muncii tale și reacțiile pe care le au românii uitați, adeseori minorități invizibile în statele în care trăiesc, prinzi aripi, sau dacă vrei „te uiți ca mârțoaga lui Făt Frumos” …„mănânci jăratic” – cum ar veni, ca să folosesc o metaforă din basmele românești. E greu de enumerat toate cite au fost… Pot să mă refer, subiectiv, la niște momente; spre exemplu, în Herța, în fața Catedralei, întâlnirea cu o femeie: „ dar dumneavoastră nu sunteți de aici. Am răspun nu, suntem de la București, la care femeia mai învirstă se întoarce și strigă: „Mariooo, vino că au venit frățiorii noștri” – Ei bine lucrurile astea sigur că iți dau fiori și te impresioneaza. În comuna Babele din Sudul Basarabiei (Bugeacul) am găsit un băiat de 16-17 ani, care a luat ziarele românești cu care eu am învelit tenișii, și apoi le-a netezit foarte frumos ca să le pună deoparte la păstrare.

RBN Press: Asta spune foarte multe despre tragedia limbii și identității românești.

– Strigă! Nu spune! Strigă despre nevoile acestor oameni…

RBN Press: Cred că noi cei de aici din țară, nu realizăm ce înseamnă să fim români într-un stat, oricare ar fi el, altul decât România, mai ales că vorbim de români care trăiesc acolo unde s-au născut, ei, moșii și strămoșii lor, nu au emigrat, nu vorbim de diasporă aici.

– Stiu că și dumneavostră ați călătorit la românii din jurul granițelor, pe care îi numim cu termenul generic de „români de pretutindeni”. Stiți ce înseamnă pentru ei fericirea de a putea să-și vorbească propria limbă ?

RBN Press: Trebuie să recunosc că am devenit mai român după ce i-am vizitat și cunoscut pe acești români…

– Satisfactia de a-ți vorbi limba fără opreliști – vedeți la Tiraspol unde nu ai voie să vorbești românește, căci mustrarea este „vorbește omenește”- cu alte cuvinte exprimarea în limba română nu este ceva firesc. Astfel de situatii ne indirjesc sa continuam eforturile; e o treabă utilă, necesară…
RBN Press: Cred că inclusiv aici în România, după cum am spus, nevenind nimeni să ne interzică să vorbim românește, să gândim, simțim și manifestăm românește, cam uităm sau nu mai suntem conștieți de valoarea adevărată a ființei românești.
– Cam uităm… s-au facut împrumuturi… deseori necenzurate, necontrolate. O asimilare incompletă aduce o indigestie culturală, dacă poate fi formulat un astfel de termen. Pe de altă parte, această situație nu este o problemă specifică a Românei, a societății românești. Face parte din procesul de mondializare cu care se confruntă mai mult sau mai puțin fiecare stat al lumii. Unde este deosebirea? Deosebirea este că trebuie să păstrezi o anumită constanță – aici Carada era clarvăzător – între ce primești și ce adopți.
Evident nu putem să ne închidem, nu suntem singuri aici… și nu vorbesc numai de Uniunea Europeană… Trăim în lume, trebuie să rămânem în lume…

RBN Press: mai putem vorbi azi la nivel de stat de viziunea lui Eugeniu Carada ?

– O Doamne, este obligatoriu să vorbim. Putem să ne plângem că adeseori politicienii dovedesc indiferență și nepăsare sau în cel mai bun caz o necunoaștere, dar astfel de abordări, o astfel de direcție trebuie să fie prezentă în politica mare, în politica națională a statului român. Să nu uităm că fiecare din țările care ne înconjoară, Ungaria, Rusia, Bulgaria, statele europene, se preocupă de neamul lor, de minoritățile lor aflate în alte state. Nu uităm că avem un cadru legislativ internațional, mă refer aici în primul rând la „Convenția cadru pentru protecția minorităților”, convenție care de fapt este adoptată și semnată și de Ucraina și de Rusia (și nu numai…); avem de asemenea „ Declaratia Adunarii generale O.N.U.asupra drepturilor minoritatilor…” din 18 dec. 1992. Pe urmă avem toate hotărârile legislative care au fost adoptate în Uniunea Europeană, urmând măsurile dispuse de Organizația Națiunilor Unite în legătură cu limba maternal. Toate acestea dovedesc că există o preocupare pentru conservarea acestui specific al lumii așa cum este el de multă vreme. Avem o problemă care nu pareînțeleasă foarte bine: „naționalismul” este privit cu circumspectie, considerat desuet la anumite nivele, retrograd, cum spun unii.

Paradoxul este că prin nationalism – nu detest neaparat cuvântul,dar prefer expresia „preocuparea națională” sau cuvântul „patriotism” – nu facem decât să întreținem o dezvoltare pe viitor mai interesantă, mai bogată. Particularitățile etnice, identitățile naționale fac parte din bogăția lumii. nu din sărăcia ei. Cealaltă variantă este uniformizarea care de regulă vine sub presiunea marilor corporații și a unor interese care nu au de-a face cu culoarea vieții, iar într-un fel, diversitatea etnică și națională ne reda lumea în toată splendoarea ei, în complexitatea ei plenara, așa cum a creat-o Atotputernicul. Cumva, deși se pare că vorbim de un subiect de nișă, în realitate vorbim despre ce fel de societati construim sau ce model cultural lăsăm copiilor și nepoților noștri. Este evident că planeta e frumoasă și cu tradițiile finlandezilor și cu horele românilor și cu vinurile corsicanilor si cite altele, tocmai cu expresiile identitare, dobindite de fiecare natiune prin experienta istorica proprie.

RBN Press: Dacă ați fi să punctați principalelel acțiuni ale Institutului Frații Golescu, acestea în ce registru au marșat? Donații de cărți, școli de vară, simpozioane… ?

– Am încercat orice formula – evident am fost constrânși sau pilotați de banii pe care am putut să îi strângem – aspirind sa acoperim cit mai multe domenii. Printre proiectele importante aș aminti concursul „Ars adolescentina” pe care îl realizăm cu Radio Moldova Chișinău. Este vorba de un concurs de creație literară, iar noi oferim ca mare premiu, o călătorie în Țară (România).
Acest proiect a intrat în al 15-lea an de funcționare și este dedicat românilor din Basarabia. Cu acest proiect am intrat și în Transnistria – dar acesta este alt subiect – și practic, în tot ținutul din stânga Prutului.

RBN Press:Deci ați reușit să atingeți și să simțiti pulsul românismului de acolo…

– O mare parte din poeziile, eseurile, lucrările acelor copii sunt scrise și împregnate de nevoile de regăsire în cadrul trunchiului național, fără nici un fel de ghilime, dintr-un sentiment profund de apartenenta. El exprima nevoia de confort în cultura ta, credința ta, confortul de a te afla în lăuntrul limbii tale materne și sigur pe această direcție putem „broda” foarte mult…
De asemnea ne putem lăuda că în Maramureșului din dreapta Tisei, iarăși avem o manifestare care se ține de 15 ani.Se chemă „Noi umblăm și colindăm”.La inceputul anului, pe data de 7 ianuarie, de Craciunul “pe vechi” a avut loc cea ami recenta editie a concertului de colinde.

RBN Press:Pentru cei care nu cunosc, Maramureșul din dreapta Tisei este parte din Maramureșul Istoric…

– Nu cunosc? Înseamnă că încă mai avem treabă, trebuie să îl facem cunoscut. În Maramureșul Istoric, „Noi umblam si colindam” la Slatina (Ucraina) chiar pe malul drept al Tisei, la Biserica Albă și la Apșa de Mijloc. În Slatina însă continuă și azi.Celelalte intiative, expozitii, donații de carte, luări de poziție, participări la dezbateri și prezența în presa din țară sau din afară vincumva în plus peste fluxul de activități principale. Am adus profesori și tineri să-și cunoscă țara și aici dacă îmi dați voie, vreau să fac o precizare: în programul celor care vin in patrie intră o zi de vizită la Sinaia. Plecăm dimineață cu trenul, cu personalul evident – pentru că suntem ONG – mergem și hoinarim prin Sinaia și apoi vizităm Palatul Peleș. Ei bine, dupa ce viziteaza Pelesul, oaspetii nostril amutesc…tacerea lor grava tine loc de cuvinte…

Existența mai multor organizații neguvernamentale, care ar trebui sa lucreze împreună cu organizațiile și instituțiile statului român este o necesitate. Pentru că iată în Timoc știm bine că nu li se recunoaște nici măcar calitatea de etnici români. În Bucovina, spre exemplu, problemele sunt cu totul de altă natură, în domeniul dezvoltării personale, a limbii și formării educaționale ș.a.m.d. Nu mai vorbesc de sentimentele lor. În Transnistria era important că am fost pentru că veneam din România. Deodată te trezești că simpla prezenta la ei acasa, a noastra, cetateni al Romaniei are valoare de simbol. E vorba si de responsabilitate. Dincolo de Nistru încercam să aflam nevoile lor.Puneam întrebări de genul: aveți dictionare, Eminescu, aveți albume Grigorescu…? ce v-ar trebui? …Eram la Liceul Românesc „Lucian Blaga” din Tiraspol. Unul din tinerii de acolo, avea poate 15,16 ani ne răspunde – „Vrem acasă!” – a mai spus domnul Mihai NICOLAE

RBN Press: Să fie cu iertare, o paralelă… cei din Transnistria „vor acasă”, iar cei din Țară (România), vor să plece…

– Iar avem niște contraste, dar lucrurile…

RBN Press:…poate că dacă cei de aici din Țară, care vor să plece spre alte zări, s-ar brasnșa și ei la situația românilor de acolo, cred că altfel s-ar raporta azi la tara lor.

– Sa faca măcar un drum…măcar un drum să facă până acolo și atunci ar vedea că nu suntem chiar așa „de ocară” (prin contrast); sigur că in tară este foarte mult de lucru și de împlinit, e mult de indreptat…

RBN Press: Dacă aș fi să îl parafrazez pe marele filosof român Lucian Blaga, care spunea că „omul nu evoluează ci se dumirește”, cred că prin astfel de activități pe care le întreprindeți, vom ajunge „să ne dumirim” ce este cu noi. Eu cel puțin cu ajutorul unor ONG-uri ca Institutul Frații Golescu și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina am reușit să „mă dumiresc”

-Și nu numai, există preocupări similare și la alte ONG-uri orașele ale țării, de pildă la Oradea există o asociației care se preocupă de românii din Maramureșul Istoric, tocmai i-am pomenit, Craiova nu mai vorbim, are o activitate serioasă desfășurată atât pentru românii din Timoc cât și pentru românii din Valea Vidinului din Bulgaria. Timișoara cu Voievodina si Timoc, Oradea cu românii din Ungaria, deci lucrurile astea încep să se infiripe. Dar în final , noi trebuie să ne descoperim pe noi inșine și să ne redescoperim mândria. Pentru asta putem lua ca exemplu modelele pe care le avem din trecut, din istorie, din cunoșterea noastră nemijlocită și dintr-o apropiere față de sentimentele adevărate, dintr-o datorie asumata. Într-un fel pe noi, pe mine, acest gen de activități m-a ajutat și ne poate ajuta pe toți să pretuim responsabilitatea individuală. Ce fac eu?cu ce pot contribui eu? Și asta este valabil și în domeniile profesionale, este valabil și în domeniile educației,pentru ca nimic nu îți vine de afară. Depinde de tine ceea ce poți să faci. Eu sper că acest lucru, intrat timid în obișnuința noastră se va dezvolta și vom găsi forta pentru a dezvolta societatea românească. Uitati : imbratisarea idealului Reintregirii ne da prilejul sa consolidam marele proiect national al generatiei noastre. Platforma Unionistă Acțiunea 2012 – suntem membru fondator – a facut enorm in aceasta directie.Trebuie sa o spunem raspicat : unirea Basarabiei, ca si preocupările pentru românii din afară tarii,in general nu sunt preocupari pentru teritorii, sunt despre oameni; sunt pentru un destin romanesc, nu sunt pentru posesiuni. Sunt despre cultivarea culturi naționale.

RBN Press: În primul rând sunt o problemă de conștiință de neam, de ființă națională…

– …este o problemă de conștiință națională și aici avem un cuvânt care cumva a fost depreciat și transformat in subiect de zeflemea, dar lucrurile chiar în felul acesta există…
Imi este greu să cred, de pildă, că un francez va spune „nu, nu …nu mă interesează nimic din istoria mea anterioară”, este foarte greu de acceptat așa ceva. Istoria este parte dintr-o comunitate de oameni care își văd firesc de viitorul lor. Este incastrata in această comunitate. Integrarea culturala a romanilor, chiar si a românofonilor, poate furniza coeziune.
Trebuie să menționez aici un studiu interbelic semnat de Ion Conea, Anton Golopența și Popa Vereș care include, alaturi de „națiunea cuprinsă între fruntariile țării” – ce cuvânt frumos, „fruntariile”, fruntariile fiind mărginile, hotarele de unde începea teritoriul altcuiva, pe conationalii risipiti prin lume, adica „ națiunea considerată ca o comunitate spirituală, aparte în lume”. Dacă legăm acest „ aici si aiurea in lume” și de migrațiile care au avut loc în perioada comunistă, când românii plecau din tară,ca și emigrația economică care se petrece acum, descoperim că avem comunități care deși se află la mii de km depărtare de Țară, vibrează și urmăresc ce se întâmplă „acasa”.
Această comunitate reprezintă totuși națiunea română integrala, de aici și rolul unor astfel de ONG-uri cum este si Institutul Frații Golescu, dar și rolul instituțiilor statului, ca să nu mai spun de rolul celor plecați în lume. In definitiv, ei reprezintă amabasadorii veritabili ai României, ai poporului român .

RBN Press: …de dincolo de Tisa, până dincolo de Nistru, unii spun chiar până la Bug…

– …chiar dincolo de Bug, …simetria aceasta identitară vorbește foarte tare despre trăinicia unei culturi. Ori asta este baza pe care noi ne putem dezvolta. Adică nu ne putem moderniza numai așa prin împrumuturi de fațadă. Participarea noastră la lumea contemporana, așa cum este acum, cu interese si adversitati, cu tehnologie, dar si confuzii culturale, cu tehnicile de management social si economii globalizate nu poate da deoparte fragmentele de natiune „ de pretutindeni”.

RBN Press: Domnule Nicolae, dacă ar fi să transmiteți un mesaj omului obișnuit de pe stradă de aici din România, probabil ar fi unul și dacă ar fi să transmiteți un mesaj românului obișnuit din Transnistria, din R. Moldova, din Cernăuți…

– Am să glumesc frumos: nu mai avem ce să le transmitem! Sa-i sustinem, da. Ei au ce să ne transmită!…pentru că în condiții aspre își păstrează credința, limba, cultura și isi conserva intact sentimentul de apartenență. Poate noi trebuie să ne luăm notițe de la ei…

RBN Press: Cred că mai degrabă trebuie dumneavoastră să duceți mesajul acelor oameni la cei de aici, care nu cunosc.

– Ar trebui insistat, cel puțin pentru “țăranii” noștri – dacă pot să spun așa ceva – românii din interiorul frontierelor românești, ar trebui insistat pe cunoaștere,pe obligatia de a ne cunoaștem…

RBN Press: …devenirea de sine…

– Devenirea de sine, unitate si dezvoltare. Nu ne dorim unirea cu Basarabia de dragul unirii, ci ca o premiză pentru dezvoltarea potențialului creator al poporului român. Prin dezvoltare reușim să îi dăm fiecăruia posibilitatea de a se afirma. Este numai pregătirea cadrului și a condițiilor de afirmare. La fel cum martirii morți in decembrie 1989, au crezut într-o societate îmbunatățită. Asta înseamnă egalitatea de șanse, ceea ce la Chișinău, de pilda, nu se întâmplă; nu mai vorbesc de situația timocenilor, așa zișii vlahi care nu ar fi români și care chipurile vorbesc o limbă cu origini necunoscute …

RBN Press: Referitor la limbă, mai avem ceva similar și prin R. Moldova, „moldovenismul” susținut de interesele știm noi cui…

– „Moldovenismul”? Ascultați-mă, șase județe românești nu vor putea niciodată să fie o țară. Este imposibil. Vorbeam cu „moldoveniștii”,  îi întrebam: cum numești la botezul unui copil raporturile finilor cu nașul? „Păi … cumetrie” Eeei! : și noi spunem tot așa!

* * *

Despre Neam, Țară și Ființă Națională dincolo de fruntarii, cu domnul „Golescu”, …la 15 ani de activitate

„…a început să fie modern să-ți asumi să fi român”

Avocat Dr. Mihai NICOLAE – În unele situații există o confuzie între noi, cei care activăm în cadrul Asociatiei și denumirea însuși … „Frații Golescu”
O confuzie, în sensul că eu, Nicolae, nu mai sunt cel ce ce sunt, ci „sunt Golescu”. Acest lucru constituie un elogiu, o apreciere frumoasă în momentul în care se identifică și devine parte din activitate. Mi s-a întâmplat acest lucru de mai multe ori, la Chișinău, unde interlocutorii mi se adresau …„domnu` Golescu în sus, domnu` Golescu în jos”. Evident aceste lucruri sunt un act de apreciere pentru adevărații Golești. Noi doar am împrumutat numele unor patrioți, unor oameni care în final au făcut România așa cum o cunoaștem azi, din cărțile de istorie, pentru că ceea ce au reușit ei să facă, a fost să „ne scoată din Orient”, cum s-a spus multă vreme – România țară orientală și să ne alăture acolo unde aparținem și anume în Europa. Toate lucrurile acestea sunt importante pentru noi și de asemenea aș observa că a început să fie modern să-ți asumi să fi român; este modern să fi român.

RBN Press: Asta este un mare lucru !

– Putem citi asta în cheiea unei cunoașteri și regăsiri de sine și cu toată decența cuvenită, fiecare popor trebuie să fie foarte mândru de ceea ce este. Noi începem să descoperim acest lucru. De altfel, fenomenul nu este nou și nu este numai în societatea noastră. Dacă ne uităm foarte bine în jur la evenimentele din Europa, din lume , fiecare își redescoperă trecutul, îsi redescoperă rădăcinile. Și dau un singur exemplu, identificarea argentinienilor cu tangoul, creația lor, cîntecul lor, emblema lor extraordinară. Iată un lucru care se știe mai putin:am ascultat tangouri bucureștene din perioada interbelică, Gion, Jean Moscopol, Zavaidoc,Cristian Vasile editate unde… ? In Argentina. Pe scurt, fiecare încearcă să se întoarcă către un fel de ceritudine; iar aici lucrurile funcționează mai degrabă ca o încurajare, ca un imbold pentru recucerirea unei identități asediate sau pierdute sau modificate de schimbările brutale care au loc în societatea contemporană. In felul acesta îți descoperi elementele de reconfigurare a prezentului.

– Așa trebuie să privim afirmarea românității noastre, nu într-un sens belicos, într-un sens agresiv, eu împortiva ta, tu împotriva mea. Nu despre asta discutam. Vorbim de valori și de faptul că fiecare popor își are locul îndreptățit sub soare și prin urmare putem afla in etnodiversitate, fantastica frumusețea lumii. E asta un sentimentalism prafuit sau este pragmatism de tip “soft” ?

RBN Press: …deci regăsirea de sine este la un loc cu celălalt de lângă tine, nu neapărat o regăsire de sine împotriva celuilalt.

– Este un lucru pe care trebuie să îl înțelegem, dincolo de toate episoadele acestea războinice, pe care din păcate le întâlnim pe fluxurile de știri contemporane. Pe această direcție cred că mai este foarte mult de făcut. Chiar în ceea ce ne privește avem o corectură majoră de făcut, pentru că suntem naționaliști dar nu suntem patrioți. Vorbim ,dar nu discutăm. Încercăm să abordăm problemele dar nu mergem până la capăt în a înfăptui. Ori pentru toată lumea de la noi și din jurul nostru, este clar că trebuie să trecem la fapte pentru a îndrepta ceea ce avem de indreptat.

RBN Press: Punerea în acelaș registru a noțiunilor de naționalism, patriotism, xenofobism, nu cumva este o capcană? Facem ceva pentru întelegerea diferențelor ?

– Din punct de vedere teoretic, sensul peiorativ al noțiunilor pe care le-ati mentionat a fost instaurat o dată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, când Statele Unite și Europa occidentală au privit naționalismul ca pe o amenintare pentru noua ordine mondialala pentru care lucrau. Dar lucrurile trebuiesc surprinse pe lânga formulele pe care le propune propaganda oficală. Iată că oamenii își descoperă valențele naționale și miezul acela tare, rezistent….

RBN Press: … calea către sine?

– Calea către sine, “dumirirea”, ati spus dv. care te ajută să îți afli locul. Este foarte important că se întâmplă lucrul acesta. Pe de altă parte, o competitie intre diferite „orgolii nationale” aduce unele aspecte ce țin de statele cu minorități sau de existența unei minorități în cadrul unei națiuni mai largi si care este si omogenă etnic. Atunci se pune problema „până unde putem merge în această direcție”.

– Care sunt limitele? Până unde merge autonomia, de unde începe secesiunea? Cind se termina afirmarea culturala, când apare asimilarea și deznationalizarea…? Tocmai aici este provocarea pe care o avem în momentul de față: să aflam forma de dialog care ne satisface pe fiecare din noi, pentru că evident, numai dialogul ne poate ajută să conviețuim. Deci conviețuirea pusă pe bazele unei mândrii propri, care ține până la urmă de destinul istoric al unui popor, trebuie gîndită în așa fel încât interesul celuilalt să nu fie lezat. Din punctul acesta de vedere, trebuie să spun că românii în marea lor majoritate au dovedit – cu un cuvânt la modă și, pe deasupra si „corect politic”- o toleranță extraordinară, chiar dacă, singular, au existat excese și atitudini de respingere a „celuilat”. O abordare din poziția patriotismului confruntațional poate genera suferinta, dar nu are șanse de izbândă. Sunt aspecte sensibile și atunci trebuie să avem la dispozitie toate culorile curcubeului, ca să mă exprim metaforic.

RBN Press: Să înțeleg că nu a fost ușor în cei 15 ani, să vă ocupați de astfel subiecte…

– Nimic nu este ușor, dar dacă ai dăruire în ceea ce faci, sigur că îți găsești resursele ca să poți merge mai departe. Noi trebuie să continuăm, și trebuie să continuăm pentru că pentru multe comunități românești, aspirația către propria afirmare identitară, etnică și națională rămâne un deziderat. Dacă urmărim viața comunităților românești din jurul României nu vom descoperi foarte multe lucruri încurajatoare.
Egoismele naționale privesc numai patriotismul confruntațional. Ideea este să creezi premizele ca să putem trăi împreună.Tocmai asta este Vitalitatea și puterea unui stat se vadescîn înțelegerea ambelor aspecte identitare: ale naționalității civice, cu tot ce presupune aceasta și ale națiunii etnice care vrem, nu vrem, continua sa existe.

Până la urmă viața este frumoasă – sa ma iertăți daca folosesc un exemplu marcat de „materialism vulgar”- este frumoasă și cu vin și cu votcă si cu whisky și cu grapa… dacă sunt bine înțeles… Etnodiversitatea aduce la „masa comună” experienta unica a fiecarui popor. Dacă vreți și Maria Tănase și Cesária Évora sunt amândouă, daruri frumoase. Nu avem de ce să alegem sau una sau alta. Vorbim de privilegiul pe care ni-l ofera timpul nostru istoric de a contempla și aprecia unicitatea fiecarei culturi.

RBN Press …15 ani de activități susținute, cred că presupune o dăruire foarte mare. Mă interesa dăruirea aceasta cum a venit, cum v-ați format-o? Cineva este responsabil de „dăruirea aceasta”, pentru că toți avem o experiență de viață, ne întâlnim cu anumite persoane care ne influențează, care ne dau o perspectivă asupra vieții.

– Nu neapărat. Așa, anecdotic, pot spune că într-o perioadă nu puteam asculta Gică Petrescu – era și „desuet”, era și „retro”, dar un „retro” inacceptabil, până când l-am ascultat cântând „București, București, fratele meu ești”. Din momentul acela nu s-a mai putut altfel, fara muzica acelei perioade. În plus am avut ocazia să călătoresc în lume și am descoperit cât de important este să ai țara ta, sa ai , pur si simplu, o tara; cât de mult înseamnă să te împărtășești într-o aceiași limbă și să fi împreună cu ai tăi, solidar cu ceea ce se întâmplă în jurul tău. Dar cred că lucrurile au venit de la sine si un lucru a devenit clar: vacuum identitar nu există. Deci nu putem vorbii de „one people, one world”. Nu există așa ceva. Există doar să fim împreună, pe cărarea sau pe pajiștea, cum vreti sa o numiti, pe care am fost așezati fiecare, de istorie, de divinitate.

RBN Press: De altfel, cel care are bine determinată conștiința valorii, în mod sigur și firesc îi apreciază și pe ceilalți.

– o dovada ar fi participarea minorităților de la noi, la viața culturală și politică a României și acum și în trecut. Să nu uităm că Garabet Ibrăileanu era armean, că Mihail Sebastian era evreu, fiecare dintre ei, am citat numai două nume, u participat la construcția acestei societăți…

RBN Press: Ar putea fi un subiect de dezbatere, de studiu, dezvoltarea identitară românească prin contribuția celorlalte minorități

– Da, (…) adâncirea proprilor valori, nu înseamnă până la urmă exclusivism. Deschiderea trebuie să existe. Suntem adunati la un loc și facem ce? Ne străduim să participam semnificativ la lumea mare care ne înconjoară și la familia de națiuni. Nu știu dacă trebuie neapărat să ne învețe cineva sa ne descoperim identitatea, fiinta… Le descoperim singuri, chiar daca un proces de formare…

RBN Press: Trebuie să vă contrazic aici, din potrivă, un proiect, un program și realizarea acestor deziderate de care tocmai vorbeam, într-un cadru organizat, fac să dispară tocmai acele lucruri care duc la disoluția unei unități, o unitate formată din diversitate, facând o lume mai bună prin promovarea cu obstinație, mai hotărât acest fel de activități pe care le desfășurați de exemplu cu ONG-ul domniei voastre.

– …am amintit fugitiv de „românofonie”: în Israel avem comunități de evrei din România, care editează reviste, care editează ziare și care într-un fel participă în acest mod, în afara granițelor României, la o viață culturală românească.

RBN Press: … și pot să completez, pentru că am observat acest lucru citind acele reviste, că au păstrat în inima lor un loc aparte pentru România și pentru Neamul Românesc, pentru locul în care s-au născut, au crescut și s-au format ca oameni.

– Aceste aspecte sunt evidente pentru oricine care vrea să vadă. Din acest motiv spuneam că etnodiversitatea este un concept neglijat acum, dar paradoxal este un element de unitate, care aduce „plus valoare”. Sigur puteți să ne spuneți Dvs. sau altcineva, că este o abordare idealistă, care nu ține cont de realități. Ba, dimpotrivă! De altfel citesc și România Breaking News și îmi dau seama și de deschiderea pe care publicatia o are vis-a-vis de aceste aspecte. Ne regăsim într-un loc și într-un timp dat, dar ne regăsim pe „platforma” pe care ne-au pregătit-o cei dinainte. Obligația noastră, a generației de azi, cu sau fără „Frații Golescu”, cu fiecare din organizațiile, asociațiile dedicate acestei problematici, trebuie să fie cum reclădim această înțelegere. Cred sincer că lucrurile acestea se vor întâmpla și nu se va ajunge să domine anumite atitudini și reacții , falsa iluminare, care nu țin cont – iar o spun metaforic – de frumusețea lumii. In antropologia biblica timpurie neamurile, popoarele sunt tot atâtea, cit îngerii Domnului…

RBN Press: Vă felicit pentru întreaga activitate și pentru că timpul este destul de scurt și suntem cu toții tributari lui, vă urez domnule „Golescu”, pentru că tot vă confundă lumea cu domnul Golescu…

– … nu-i așa că este reconfortant să te identifici cu un anumit tip de acțiune ? Să avem deschiderea minții, dar și a inimii pentru a clădi solid și a ne regăsi. Așa trebuie înțeles și demersul nostru : să ne redescoperim unitatea și să asigurăm dezvoltarea generațiilor care ne urmează. Mulțumim pentru invitația dumneavoastra.

RBN Press: La Mulți Ani și la cât mai multe realizări, „pentru o Românie liberă, oricând, oricum, cu oricine, contra oricui” (Eugeniu Carada)

Interviu realizat de Dorian Theodor, Redactor Șef RBN Press cu președintele Institutului Frații Golescu – pentru realții cu românii din străintate, avocat Dr. Mihai NICOLAE, în luna decembrie 2015.

Publicat de Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro

,

Reacții la omisiunile rezoluției finale a Conferinței Românilor de Pretutindeni, ediția din 2016!

MarianClenciu

Președintele Consiliului National al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, domnul Marian Clenciu, a avut o intervenție la finalul Conferinței Românilor de Pretutindeni, desfășurată la Palatul Parlamentului, pe 24 ianurarie 2016, vis-a-vis de omiterea românilor din jurul României și implicit a românilor Basarabeni din rezolutia propusa la sfârșitul conferinței, care stipula doar crearea unui Minister al Diasporei, informează site-ul Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina – probasarabiasibucovina.ro citat de romaniabreakingnews.ro  

Reacția Presedintelui Marian Clenciu, inclusiv reacțiile celor din sală, au venit după ce o bună parte a conferinței a fost dedicată suferințelor românilor din Timoc, Apșa (Maramureșul Istoric), Nordul Bucovinei și Sudul Basarabiei (Ucraina) și a situației din Republica Moldova, iar la final s-a propus doar un „Minister al Diasporei”. Propunerea, din partea președintelui ACPBB, a fost crearea unui Minister al Interesului Național sau cum s-a propus din public, un Minister al Reîntregirii. Soluția de compromis, după intervenția președintelui ACPBB, a fost ca Ministerul să se cheme al „Românilor de Pretutindeni”, propunere dată de domnul Eugen Popescu, președintele Fundației Românilor de Pretutindeni, informează România Breaking News – RBN Press.

Video: Intervenția vehementă a președintelui Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, apare ca reacție la omiterea românilor din jurul româniei și a celor basarabeni (autohtoni acolo unde trăiesc), din rezoluția finală a Congresului.

Marian Clenciu: ,,Există o diasporă care are interesele ei față de Statul Român și există un segment al românilor de lângă România, față de care consider că Statul Român este dator să-i ajute, pentru că i-a lăsat în afara granițelor. Dacă am fost înțeles (?) Aceiași problemă este de fiecare dată, „românii de pretutindeni” …intrăm într-o găleată, dar nu prea avem aceleași interese. Eu sunt convins… și vă iubesc pe toți, dar în două generații a-ți dispărut! (românii din diaspora n.r.). Interesul oricărui român, din America este să se integreze (…) ș.a.m.d. E dreptul lor să aibe succes. Dar românii aceia care timp de două sute de ani au fost forțați să vorbească limba rusă sau numai rusește, pentru că i-ați văzut câteodată că își traduc gramatica din rusește, românii născuți în Siberia… Față de aceia avem o datorie și trebuie să fim alături de ei și ei nu sunt diaspora! Românii din jurul României nu au plecat niecăieri, nu s-au mutat!  Știți că este proverbial pentru românii din dreapta Tisei, „am schimbat patru state și toaleta din curte tot acolo este”. Ori, într-o astfel de declarație, dacă și domniile voastre, după ce am crezut că ne înțelegem, iar vorbiți de diasporă (ref. la românii din jurul României n.r.)?…”

(…)

Vă rugăm să sintetizați atunci o ideie, o votăm acum și o vom scrie…

Marian Clenciu: Ideea mea este – Ministerul Interesului Național. Nici un act politic românesc sau vreun guvern nu are să pronunțe acest cuvânt. Interes Național nu  există! Veți găsi numai interes public. Ceea ce nu prea are legătură cu interesul național. Ceea ce facem aici, Ziua de azi (24 ianuarie Ziua Unirii Principatelor n.r.) este interes național. Când vom stabili foarte bine ce înseamnă interes național și vom legifera, atunci, către toate ministerele se vor duce măcar căte două rânduri ( de exemplu n.r.): „în interes național vom susține niște profesori din Basarabia, Cernăuți …” ș.a.m.d. Dar trebui definit.”

În urma intervenției, Domnul Eugen Popescu, propune un compromis și anume denumirea viitorului minister „al românilor de pretutindeni” pentru a acoperi un segment cât mai larg.

(…)

Eu sunt român de aici, conduc o Asociație care are 30 de filiale (Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina n.r.) și de 26 de ani este prezentă în teritoriu, de la Apșa (dreapta Tisei) și până în R. Moldova, în 26 de ani am avut 3 programe finanțate de stat… – a încheiat sec,  președintele Asociației, domnul Marian Clenciu

În final s-a decis ca rezoluția Conferinței Românilor de Pretutindeni să stipuleze ca propunere – inființarea unui Minister al Românilor de Pretutindeni. În edițiile următoare redacția România Breaking News va publica ample materiale, unele în exclusivitate cu gândurile și aspirațiile celor care au particpat la această conferință. La conferință au mai fost prezenți, fostul președinte Traian Băsescu.

Conferința  a avut loc în data de 24 ian. 2016, la Palatul Parlamentului – Sala Nicolae Iorga și a fost organizată de deputatul Eugen Tomac, în parteneriat cu Fundația Românilor de Pretutindeni, reprezentată de domnul Eugen Popescu și cu sprijinul Consiliului Româno-American, reprezentată de domnul Nicolae Popa.

Publicat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro

,

„Românii din Ucraina își cer dreptul la limba maternă”

Începând cu data de 6 ianuarie 2016, pe mai multe site-uri ale unor publicații și bloguri, a apărut o știre care ne menționa ca destinatar al unui „memoriu” (redacția RBN Press) semnat de asociații ucrainene pentru limba română din regiunea Odessa din care cităm…

Într-un memoriu semnat de asociații ucrainene pentru limba română din regiunea Odessa, adresat redacției RBN Press, se „solicită Ucrainei ca limba română să revină atât în toate cele 18 școli în care s-a studiat în regiunea Odessa dinainte de independența Ucrainei cât și ridicarea la rang de catedră de limbă română a actualei derizorii specializări din cadrul Universității Umaniste de Stat din Ismail și acordarea de pe acum, pentru viitorul an universitar, de cel puțin 25 locuri fără taxă la limba română.”

Referitor la cele publicate de site-urile respective suntem nevoiți să facem următoarele precizări pentru a clarifica confuzia generată de o astfel de stire apărută cu data de 6 ianuarie 2016:

1) România Breaking News – RBN Press este un portal de știri și informații apărut în anul 2012, dedicat printre altele și problematicii  românilor de pretutindeni, în mod special a celor din jurul României. Din prima zi de existență și până azi, redacția RBN Press nu a primit nicodată memorii adresate de la asociațiile citate mai sus. Întrucât  problemele comunității românești monitorizate, semnalate și publicate constant de  România Breaking News – RBN Press în secțiunea români din jurul României, își au rezolvarea doar prin implicarea instituțiilor Statului Român și cel Ucrainean (destinatarele de drept), RBN Press poate doar mediatiza și informa despre acest subiect.

2) Memoriu la care se face referire a fost parte dintr-o  știre publicată de redacția RBN Press în urmă cu un an și nouă luni (28 martie 2014) cu titlul „ROMÂNII DIN SUDUL BASARABIEI – CER SPRIJIN ROMÂNIEI, R.MOLDOVA și UE” și este adresat de asociații ucrainene pentru limba română din regiunea Odessa, către diplomația din România, Republica Moldova și cea a Uniunii Europene – conform sursei indicate în articol cu link activ.  Deci nu redacției RBN Press cum eronat a fost prezentat. (Link catre articolul din romaniabreakingnews.ro: https://romaniabreakingnews.ro/romanii-din-sudul-basarabiei-cer-sprijin-romaniei-si-r-moldova/)

3) Întrucât stirea a apărut acum un an și nouă luni și nu în 2016, publicarea acestui material ca știre în luna ianuarie 2016, fără a enunța în mod corect că este vorba de un material publicat la 28 martie 2014, poate crea confuzie și face mari deservicii atât eforturilor comunităților românești din Sudul Basarabiei, respectiv regiunea Odesa, care luptă pentru dreptul limbii și identității românești,  cât și instituțiilor din statele implicate. Cu toate acestea, menționăm că problemele ridicate în textul memoriului  din martie 2014, sunt vechi dar din păcate încă actuale.

În ordine cronologică, eroarea a început prin publicarea mai întâi de către portalul Știri Actuale – preluând textul intergal de pe romaniabreakingnews.ro (https://romaniabreakingnews.ro/romanii-din-sudul-basarabiei-cer-sprijin-romaniei-si-r-moldova/) și cu introducerea care ne menționa ca destinatar al memoriului, apoi preluat succesiv de Timpul.md http://www.timpul.md/articol/romanii-din-ucraina-isi-cer-dreptul-la-limba-materna-85739.html, apoi de blogul „liderului informal al Clubului militar de Reflexie Euroatlantică” Col. (r.) Ion Petrescu, care a publicat-o cu titlul ÎN ATENȚIA  AMBASADEI UCRAINEI, și continuând mai departe cu rumaniamilitary.ro http://www.rumaniamilitary.ro/romanii-din-ucraina-isi-cer-dreptul-la-limba-materna, Ziare Live  și publicatia online – Lumea Româneasca http://www.lumearomaneasca.net/

În spiritul deontologiei și corectitudinii față de cititori, rugăm  publicațiile care au distribuit, citat și mediatizat acel text să publice dezmințirea cu precizările de rigoare semnalate de prezentul comunicat de presă.

11 ianuarie 2016

cropped-cropped-RBN-icon-114.pngRedacția România Breaking News – RBN Press
romaniabreakingnews.ro / rbnpress.info
office@romaniabreakingnews.ro

Actualizare 20.01.2016

Articolul de pe Timpul.md a fost cel care a dat tonul împrăștierii acestei știri false (fiind o publicație de maximă importanță pe spațiul dintre Prut și Nistru, susținută de Guvernul României prin MAE-DPRRP) …și ne întrebăm oare de ce nu a răspuns comunicatului trimis de către redacția noastră nici până în prezent. Ne întrebăm de asemenea dacă nu cumva există vreo legătură „încă neînțeleasă”, între distribuirea acestui material cu date vechi și false, generatoare de confuzie, cu aproximativ zece zile înainte de întâlnirea de la Odesa dintre oficiali români și ucraineni, întâlnire  care a avut o maximă importanță pentru partea română din perspectiva punerii problemei dihotomiei limbă română -„limbă moldovenească”.

Pentru mai mult date citiți:

Dreptul Limbii Române vs „limba moldovenească” pe agenda discuțiilor dintre senatorul Viorel Badea și prim-viceguvernatorul regiunii Odesa

,

Mesager_Bucovinean

În luna iunie a anului 2013, scriam plin de speranță și optimism despre prima apariție, într-un format nou, a revistei „Mesager Bucovinean”, expresie a eforturilor încununate de succes a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina. Speranțele și optimismul de atunci s-au dovedit întemeiate.

Prezent la lansarea dedicată revistei în Aula „Prof. Popoviciu” din cadrul Facultății de Medicină Veterinară din București, grație inimoșilor bucovineni aflați în elita învățământului universitar veterinar, am aflat și despre zbaterile și chinurile apariției aceastei reviste, care era așteptată încă din anul 2009, dar datorită imposibilităților materiale (cum altfel oare pe plaiurile noatre mioritice?) au întârziat aproape 4 ani ieșirea de sub tipar.

Istoria acestei reviste începe practic în anul 2003, când viitorul redactor Șef al revistei – Ștefan Hostiuc, i-a propus prima oara regretatului Col. Galan, Președintele Filialei București și Prim-Vicepreședinte al Societătii pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, să se inițieze tipărirea unei reviste trimestriale care să cuprindă în paginile sale toate activitațile întreprinse de această veche și prestigioasă Societate de Cultură Românească.

Această Societate este cea care prin activitățile sale a mentinut și menține încă vie printre românii din țară și cei din jurul României, cultura și istoria strâns legată de acest spațiu atât de încercat  și totuși foarte drag românilor -Bucovina,  a carei capitală istorică, Cernăuți, împreună cu o mare parte din vestigiile culturale și istorice ale neamului românesc se află  datorită vitregiei istorice, înstrăinate și înglobate în statul vecin Ucraina.

Propunerea a fost primită cu interes de venerabilul Col. Galan, dar posibilitățile concrete al Societății au facut practic imposibilă demararea proiectului. Abia prin anul 2009 au aparut șansele de materializare a proiectului care au condus concret la lansarea din iunie 2013 revistei mult așteptate.

Miracolul s-a întâmplat atunci, datorită unor oameni cu totul deosebiți, care sunt și în echipa redacțională a revistei, sub conducerea inimosului și energicului redactor șef, Ștefan Hostiuc. Îi putem astfel enumera pe acad. Dimitrie Vatamaniuc, prof.univ.Pavel Țugui, prof.univ.Dumitru Curcă, ec.dr.Liviu Cabariu, av.dr.Eugen Pătraș, prof.Cuța Trandafir, prof. Antuaneta Lucasciuc, ing.Mihai Onciul, ing.Oltea Reus (București), jurnalist Maria Toacă (Cernăuți), scriitor Arcadie Suceveanu,(Chișinău), dr.Ion Guzo (Maramureșul Istoric), jurnalistul Vadim Bacinschi (Sudul Basarabiei-Regiunea Odesa), care au realizat împreună o lucrare excepțională și remarcabilă atât din punct de vedere vizual, grafică, culoare, model de tehnoredactare cât și din punct de vedere al conținutului bogat în materiale de istorie și cultură, care o dată parcurse chiar și fugitiv te surprind și te prind sufletește în meandrele momentelor de luptă pentru neatârnare și afirmare a înaintașilor români din Bucovina, aflați sub Imperiul Habsburgic, în momentele de glorie dinaintea și din timpul Marii Unirii a Tuturor Românilor din 1918, dar și tragediei care a urmat începănd cu anul 1940, cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord. Toate acestea sunt momente vii cuprinse în paginile revistei „Mesagerul Bucovinean”, alături de multe alte momente ce sunt un veritabil zid împotriva uitării, ca atâtea altele care s-au ridicat prin efortul și devotamentul celor care vibrează pentru istoria și cultura neamului românesc.

Miracolul continuă de data asta și prin implicarea MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE – DEPARTAMENTUL POLITICI PENTRU RELAȚIA CU ROMÂNII DE PRETUTINDENI, care sprijină începând din acest an apariția revistei.

Coperta și cuprinsul numărului 3 (47) a revistei Mesager Bucovinean, apărut cu sprijinul MAE DPRRP

Download the PDF file .

Editorialele Mesagerului Bucovinean nr 3 (47)

Ștefan Hostiuc despre „Comunitatea românească din Ucraina și drama școlilor cu predare în limba maternă”

În curând Ucraina va marca împlinirea unui sfert de secol de independență și suveranitate, iar comunitatea românească din Ucraina, dispariția, în această perioadă, a circa unui sfert din numărul de școli cu predare a materiilor în limba română. Ce frumos bilanț pentru țară și ce tristă pierdere pentru minoritatea românească.

Cine a putut să creadă la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 ai secolului trecut, când cot la cot cu patrioții ucraineni luptau pentru libertate și confrații lor români, că rezultatele victoriei se vor solda, peste un pătrar de veac, cu asemenea pierderi pentru cei din urmă. Oricât de frumoase ar fi vorbele rostite de ofi ciali la tribuna manifestărilor culturale ale românilor bucovineni privind politica de promovare a valorilor naționale românești și de păstrare a identității elementului românesc, faptele vorbesc tocmai invers, despre o politică de slăbire

a acestui element prin dispariția școlilor cu predare în limba română sau prin transformarea acestora în școli mixte, prin reducerea drastică a orelor de română și scoaterea din programa școlară a materiei ”literatura română” în favoarea unui curs integrat de literatură amestecată, care șterge din memoria elevului însuși noțiunea de literatură națională. La începutul anilor 90 românii bucovineni se bucurau că au scăpat de sovietici și nu vor mai fi discriminați, limba română va intra în drepturile ei în școli, iar literatura română nu va mai fi înghesuită în același manual cu autori străini încât să nu mai înțelegi ce literatură studiază copiii românilor în școlile lor. Dar pe lângă problemele acestea specifi ce tuturor românilor din Ucraina, indiferent de regiunea în care locuiesc, mai apar și altele, și mai grave. De fapt, nu apar, ci reapar. Pentru că fenomenul la care ne vom referi în continuare e moștenit de la predecesori, de la politica lor caracterizată prin sloganul ”Divide et impera!”, care i-a pricinuit atât de mult rău Ucrainei,
dar de care unii oficiali se mai folosesc în raporturile cu minoritarii. După ce românii din Ucraina – indiferent de specifi cul lor regional, bucovinean,
maramureșean sau basarabean – s-au văzut scăpați de ”modovenizare” (citește: dezromânizare), iată că sunt nevoiți să se confrunte din nou cu fantoma „moldovenismului” desuiet. Tocmai când credeam că, gata, o asemenea gogomănie cu două limbi și două popoare distincte – român și moldovean – a rămas îngropată în istorie, ea învie din morți, ca o veritabilă stafie, și începe să bântuie prin ministere și departamente care-i găsesc loc în programe școlare și în tot felul de instrucțiuni și recomandări deocheate.
Iar când românii din sudul Basarabiei, unde stafi a pus stăpânire pe situație, au încercat să lămurească lucrurile și au trimis un memoriu președintelui
țării cerând unificarea programelor didactice pentru școlile române / moldovenești, reacția autorităților
a fost identică cu cea a predecesorilor sovietici – ce spun lingviștii nu contează, politicumul rezolvă tot. Numai că în trecut argumentele erau căutate la
Moscova, iar acum, la Bruxelles… citește mai mult în Editorialele numărului 47 din Mesager Bucovinean aflat mai jos:

Ce mai găsiți în numărul 47 – Mesager Buicovinean, disponibil pe România Breaking News – RBN Press ?

  • Considerații privind denumirea științifi că a limbii române în raport cu graiul moldovenesc de Sergiy LUCHKANYN
  • Învățământul în limba română: o problemă serioasă a sistemului școlar din Ucraina, ce necesită rezolvare de Arcadie MOISEI
  • Un nou memoriu al societăților românești din regiunea Cernăuți în apărarea învățământului în limba română
  • Două programe pentru o singură limbă cu dublă denumire de Anatol Popescu
  • Dimitrie Vatamaniuc – 95 de ani de Petru BEJINARIU
  • Iraclie Porumbescu și refugiul revoluționarilor moldoveni în Bucovina de Acad. Dimitrie VATAMANIUC
  • Viața și opera arheologului bucovinean Teofil Sauciuc-Săveanu de Dumitru CURCĂ
  • Dumitru Covalciuc:Eudoxiu Hurmuzachi, omul providențial al Bucovinei de Ștefan HOSTIUC
  • Mesager bucovinean îl felicită pe poetul Vasile Tărâțeanucu prilejul împlinirii a 70 de ani. Vivat, crescat, floreat!
  • Jertfe românești pe altarul unei ideologii funeste (I) de Dumitru BĂLAN
  • Florea și Anița Nandriș: două destine emblematice de Gheorghe NANDRIȘ
  • Doctorul Ion Botoș și muzeul său din Apșa de Jos de Micu CERNUCEAN
  • (Despre) Președintele Filialei București:prof. univ. dr. Dumitru C. Curcă  de C. DIMITRIU
  • Bucureșteni în vizită la Cernăuți(note de călătorie) de Marian TEODORESCU
  • Cătunul și Cătana de Theodor HERODOT

Download the PDF file .

Coperta și Cuprinsul revistei Mesager Bucovinean ediția nr. 4 (48)

Download the PDF file .

Ce mai găsiți în numărul 4(48) – Mesager Buicovinean, disponibil pe România Breaking News – RBN Press ?

  • Ziua Bucovinei de Ștefan HOSTIUC
  • Un mesaj al Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, de Ziua Bucovinei – Mesaj prezidențial
  • Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”: bilanțul unui semestru de activitate de Ionică VASILAȘ
  • Bucovina istorică și centrele ei de studii (din memoriile unui director de institut al Bucovinei) de Acad. Dimitrie VATAMANIUC
  • Petre Spânul (1894-1962) patriot român bucovinean de Dumitru CURCĂ
  • Jertfe românești pe altarul unei ideologii funeste (II) de Dumitru BALAN
  • Cuvânt de laudă pentru cenușăresele scrisului românesc din provinciile abandonate de Maria TOACĂ
  • Actualitatea bucovineană, în culori dulci-amare de Ștefan HOSTIUC
  • Făptuitoru-și face cetate în hotarele lui Dumnezeu (Sonete noi din cartea “Umbra lacrimii” ) de Mircea LUTIC
  • Bucovineanul Gregor von Rezzori și realitatea românească de Dragoș OLARU
  • Un regățean cu obârșii maramureșene, membru fondator al Societății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina de Antoaneta LUCASCIUC
  • Mihai Onciul: ”Pentru mine, fotografi a este o pasiune, iar pentru Societate, o șansă de a dăinui în imagini”
  • O viață de slavist, într-un volum de scrieri răzlețe de Iluță CONDREA
  • Limba română și cetățenii ei de Mihai Nicolae
  • Lucina, o parte a fi inței mele de Erast CĂLINESCU
  • Vremuri de bejenie de Adrian SLIMAC

Download the PDF file .

Despre lansarea în format nou a revistei Mesager Bucovinean, în 

„MESAGER BUCOVINEAN”, port drapelul cu straie noi și suflu nou, al „Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina” – reazemul rezistenței și dezvoltării românismului în Bucovina Istorică

Publicat și editat de Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro

,

Luni, 7 decembrie 2015, de la ora 18.00, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București (sala Pictură, intrarea dinspre Hotel Intercontinental), va avea loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice. Aflat sub patronajul președintelui Institutului Cultural Român, evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

afis-gala_ICRDemersul vizează recunoașterea personalităților și proiectelor marcante din comunitățile românești de dincolo de granițele țării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei vor fi premiate personalități culturale, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni. Va fi premiată excelența în comunitățile românești și contribuția unor personalități ale vieții socio-culturale din cadrul acestor comunități la păstrarea identității naționale, prin promovarea limbii și culturii române în țările de reședință.

Distincțiile au fost stabilite de o comisie prezidată de acad. Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române, și alcătuită din reputați specialisti pe problematica românilor de pretutindeni: prof. univ. Nicolae Saramandu, Institutul de Fonetică si Dialectologie „Alexandru Rosetti” al Academiei Române; prof.univ. Manuela Nevaci, cercetător științific, Institutul de Fonetică și Dialectologie „Alexandru Rosetti” al Academiei Romane; dr. Dorin Lozovanu, etnograf în cadrul Academiei de Științe a Moldovei, dr. Emil Țîrcomnicu, cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu”; Vlad Cubreacov, jurnalist, expert pe problematica minoritatilor românilor din spațiul ex-sovietic și prof.univ. Radu Baltasiu, directorul Direcției Români din Afara Granițelor și Limba Română din cadrul ICR.

Gala va include momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia, Doina Lavric și Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cătălin Josan, Mircea Baniciu & band.

Vor fi prezentate și o serie de piese vestimentare din colecția „Fustițe tricolor”, designer Nicoleta Sergentu (Republica Moldova) și din colecția „Borangic”, designer Alina Mărgulescu (România).

Amfitrionii evenimentului vor fi Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia.

În foaierul TNB vor fi expuse fotografii ilustrând viața românilor din comunitățile istorice, iar imagini similare (foto și video) vor rula și pe parcursul decernării premiilor, parte a expozițiilor  „Cetăți nistrene” – fotografi Iulia Modiga și Dan Barcea, „Timoc. Lumea de dincolo” – fotograf Marius Olteanu, „Maramureșul din dreapta Tisei” – fotograf: Gheorghe Marina, „Sudul Basarabiei (Bugeac)” – fotograf Iulia Modiga, „Românii din vecinătatea imediată – Ungaria” – fotografii din arhiva revistei Foaia Românească (Jula), „Transnistria – temnița limbii române” – fotograf: Octavian Bâlea ș.a.. La acestea se vor adăuga secvențe dintr-o serie de documentare realizate de TVR și de ICR pe teme legate de comunitățile din vecinătate (ex. documentarul „Torna, torna, fratre! – povestea aromânilor, spusă de ei înșisi” – realizator Marian Voicu, „Balkan Love Story” – despre românii din Timoc, regizor Ionuț Pițurescu).

Vor fi prezenți domnul Dan Stoenescu, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, doamna Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor al Administrației Prezidențiale, deputați și senatori din comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților, personalități culturale și jurnaliști.

Partener instituțional: Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni (Ministerul Afacerilor Externe).

Publicat de romaniabreakingnews.ro /sursa:  icr.ro

,

Semnalare primită de la  Comunitatea Românilor din Serbia:

Cunoscutul etnolog din Maidanpec, domnul Paun Es Durlic, scoate la iveală inducerea în eroare a membrilor Consiliului Național Vlah, privind decizia de standardizare a graiului vlah.
Domnul Durlic, comentează pe site-ul său (http://www.paundurlic.com) că prin contribuția „experților”din Consiliul Național Valah, românii timoceni și-au pierdut limba, și în locul limbii au parte de grai, ceea ce reprezintă cea mai joasă categorie lingvistică.
Pe de altă parte, Consiliul Național Valah face referiri la părerile a doi lingviști, care contactați de domnul Durlic, susțin că nu au nici o legătură cu cele amintite pe de o parte, dar nici nu-și pot da părerea, deoarece nu cunosc și nici nu sunt vorbitori de așa zisul „grai valah”.
Iată textul din decizia de standardizare a graiului „vlah” unde Consiliul Național Valah face referință către cei doi lingviști:
„Consiliul Național Valah ia în considerare privind părerea academicianului rus, Maksim Maksimovic Makarcev, expert pentru balcanistică, prin care limba valahă se consideră o limbă separată, aparținând grupului de limbi romanice, precum și părerile de specialitate a profesorului universitar Sasa Nedeljkovic, profesor al Facultății de Filozofie din Belgrad”

Domnul Durlic a conctactat cei doi profesori, și mai jos vă redăm întrebările și răspunsurile primite prin poșta electronică.

Adresă domnului Durlic către prof.univ. Sasa Nedeljkovic din Belgrad:

„Stimate coleg Sasa,Am făcut rost de copia Deciziei privind standardizarea limbii vlahe, care este pregătită de Consiliului Național Valah, și în care este pomenit numele dvs. fiind unul dintre cercetători pe a cărui părere se bazează în mod deosebit Consiliul Național Valah.
http://www.paundurlic.com/forum.vlasi.srbije/index.php?topic=2080.msg8881%3Btopicseen#msg8881
Puțin este spus că am fost de-a dreptul șocat când am citit asta, deoarece îmi sunt cunoscuți absolut toți lingviștii care înțeleg limba română din Serbia, dar numele dvs nu este pe această listă, sau măcar nu a fost până recent, și am rugămintea de a comenta Decizia mai sus amintită. Vă rog părerea dvs să fie în forma unei declarații oficiale, pentru a putea să o public.

Salutări colegiale,
Paun Es Durlic”

Răspunsul prof. Univ. Sasa Nedeljkovic:

„Stimate coleg Durlic,
Iată declarația mea oficială:
Sunt foarte surprins că Consiliul Național Valah a adus Decizia sa de standardizare a limbii vlahe, pe lângă altele, și pe „părerea mea de expert”. Sunt onorat că Consiliul Național Valah îmi atribuie expertiză și în acest domeniul, dar trebuie neapărat să menționez că este vorba de o neînțelegere. Eu nu sunt ligvist, și prin aceasta nu pot să îmi dau părere în calitate de expert privind standardizarea unei limbi. Pe lângă toate acestea, nici nu sunt vorbitor de valahă. Chiar dacă în decursul anilor am făcut studii privind comunitatea valahă, și am susținut ca membrii acestei comunități să își îmbunătățească situația, nu pot să dau nici o părere privind standardizarea limbii valahe. Îmbunătățirea limbii valahe o pot susține, dar astfel de susținere din punct de vedere de expert ștințific nu ar avea nici o valoare. Sunt pregătit pentru o colaborare cu Consilul Național Valah, dar contribuțiile mele pot fi doar de domeniu etnoantropologic și nicidecum lingvistic. Este posibil ca sprijinul meu prin care am susținut activitățile anumitor membri din comunitatea vlahă de a-și da contribuția pentru rezolvarea problemei privind limba, a fost înțeleasă ca sprijinul meu spre o soluție concretă. Acest fapt, nu ar fi nimic altceva, decât o înțelegere greșită a acțiunilor mele. Există mai multe păreri a ceea ce trebuie făcut cu limba valahă, sau a ceea ce este și ce reprezintă ea, iar în această polemică, eu personal nefiind expert, nu pot suține nici una dintre părți.

Cu aleasă considerație,
Sasa Nedeljkovic”

Pe de altă parte iată și răspunsul lui Maksim Maksimovic Makarcev:

„Stimate domn Durlic,
Chiar dacă nu știu nimic privind documentul pe care dvs mi-l trimiteți în scirsoarea dvs, cred că pe de altă parte s-a ajuns la eroare privind chiar și titlului meu academic. Eu sunt cercetător la Institulul pentru Slavistică a Academiei Rusiei, dar nu și academician. Niciodată nu am dat păreri privind statutul limbii vlahe în sesnul politic, dar nici nu pot comenta nimic privind înrudirea acestei limbi cu altă limbă. Pe lângă aceasta, eu nu pot comenta decizia Consiliului Național Vlah, dar știu că are membri care vorbesc foarte bine limba valahă, scriu cărți și manuale în această limbă, și doresc doar ce este mai bine acestei comunități.
Trebuie să adaug, când este vorba de „limba valahă”, eu folosec autonimul comunității, și utilizarea aceste definiții nu este o declarație privind statutul expresiei idiomatice.

Cu aleasă considerație,
Maksim Markatsev”

Prin cele mai sus amintite, este lesne de înțeles că Consiliul Național Valah, prin apelarea la cei doi „specialiști” care au infirmat vreo contribuție la standardizarea limbii valahe, a indus în eroare opinia publică, precum că ar fi avut părerea unor specialiști privind standardizarea limbii vlahe.

Discuțiile puteți urmări pe Forumul domnului Durlic: http://www.paundurlic.com/forum.vlasi.srbije/index.php?topic=2080.msg8881%3Btopicseen#msg8881

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Sursa: Comunitatea Românilor din Serbia

,

Acțiune de marcare a Zilei Naționale a României – lansarea cărții publicistului Vadim Bacinschi, dedicată poetului Mihai Eminescu

În cadrul acțiunilor preconizate de CG Odesa pentru a marca în regiune Ziua Națională a României, la 19.11.2015, la Biblioteca orașului Odesa, „IVANO – FRANKOV”, am organizat prezentarea cărții publicistului Vadim Bacinschi, dedicată contextului și perioadei petrecute de  poetul Mihai Eminescu în Odesa.

Volumul intitulat „Irosit printre ruși” – titlul reia un citat dintr-o scrisoare a vremii trimisă de poet prietenilor din România- a fost editat în acest an, la Galați, de către FUNDAȚIA  ACADEMIA  DACOROMÂNĂ și are ca subtitlu “Mihai Eminescu la Kuialnik și Odesa”.

Colaboratori ai Bibliotecii, artiști și studenți, precum și membri ai CG au prezentat referate despre viața și opera poetului național român, au recitat în română, ucraineană și rusă din versurile lui Eminescu și au interpretat romanțe pe versurile poetului.

Vadim Bacinschi, scriitor, poet și jurnalist, fondator și redactor șef al almanahului  de limbă română dedicat etnicilor români din sudul Ucrainei, intitulat “SUD-VEST”, a prezentat cartea sa, a doua legată de acest subiect, s-a referit la influențele trecerii prin Odesa în viața și opera poetului Mihai Eminescu și a prezentat mediul social și cultural pe care l-a întâlnit poetul pe aceste meleaguri.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Sursa: CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI la Odessa

Fotografii de la eveniment – sursa: CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI la Odessa / Colaj foto: DTh

,

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova și Portalul on-line „Jurnal Românesc” (jurnalromanesc.ro), realizat pe baza unui proiect finanțat de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, vă invită la un eveniment dedicat presei românești din comunitățile istorice aflate în jurul granițelor României, transmite Ora de Dolj citat de România Breaking News

Evenimentul va avea loc pe 20 noiembrie 2015, ora 11.00, la BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „ALEXANDRU ȘI ARISTIA AMAN” DIN CRAIOVA.

Cu această ocazie va fi organizată pentru câștigătorii concursului „TINERE TALENTE” cu tema „ROMÂNII DIN COMUNITĂȚILE ISTORICE”, o festivitate de premiere. În cadrul festivității vor fi prezentate lucrările premiate, precum și inițierea unei dezbateri pe tema rolului tinerilor jurnaliști în dezvoltarea presei de limba română în Republica Moldova și Serbia.

În program este inclusă o prezentare a portalului jurnalromanesc.ro și DEZBATEREA INTITULATĂ „VIITORUL PRESEI DE LIMBA ROMÂNĂ ÎN COMUNITĂȚILE ISTORICE DIN JURUL GRANIȚELOR ROMÂNIEI”

Participă jurnaliști, formatori de opinie, cadre universitare, oameni de cultură, reprezentanți ai mediului studențesc, autorități locale și factori decizionali din Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.

Portalul jurnalromanesc.ro, dedicat românilor de pretutindeni, a fost realizat în anul 2013, pe baza unui proiecte finanțat de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, iar premiile puse la dispoziția celor trei jurnaliști câștigători au fost asigurate printr-un proiecte finanțat de aceeași autoritate.

Concursul a fost lansat la începutul acestui an, iar câștigătorii desemnați de un juriu format din jurnaliști profesioniști sunt trei tinere jurnaliste din Republica Moldova:

Anastasia Cucuruz Pavel – PREMIUL I (1.500 lei)

Maria Cojocaru – PREMIUL II (1.000 lei)

Bujor Ana – PREMIUL III (500 lei)

Pentru evaluarea lucrărilor trimise de concurenți a fost desemnat un juriu format din 5 persoane:
1. ROMEO – DORIAN CRÎȘMARU – directorul JURNAL ROMÂNESC și președinte al ASOCIAȚIEI FORUMM PENTRU CULTURĂ ȘI IDENTITATE;
2. VALENTIN BUDA – redactor-șef adjunct EVENIMENTUL ZILEI-CHIȘINĂU;
3. VALENTIN MIC – jurnalist independent din Voivodina – SERBIA;
4. MIHAI FIRICĂ – jurnalist și scriitor;
5. MIHAI GHIȚULESCU – lector universitar doctor la UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE

Toți aceștia sunt oameni de presă și publiciști cunoscuți, cu multă experiență în domeniu. Pentru a nu vicia în vreun fel rezultatele, fiecare dintre cei 5 membri ai juriului au corectat separat lucrările trimise de concurenți, având posibilitatea de a acorda note cuprinse între 1 și 10. Nici unul dintre ei nu a știut ce note au acordat ceilalți. La final, s-a făcut media notelor acordate fiecărui concurent și clasamentul final.

Publicat de romanibreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press