ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "romanii din regiunea Cernauti"

romanii din regiunea Cernauti

,

Duminică, 26 februarie 2017, la Horbova, în raionul Herţa, comunitatea de români s-a adunat în centrul localităţii, la Casa de cultură, pentru a participa la un important spectacol artistic cu caracter popular românesc, informează romaniabreakingnews.ro citând o relatare de pe pagina de facebook a unui localnic român din părțile Herței – Ionel Marin Ivan.  

„Aici a avut loc un spectacol artistic, cum nu mi-a fost dat să văd până acum. Încă de la intrarea în edificiul cultural, te fermeca o mare de oameni care aşteptau liniştiţi, în picioare, începerea manifestării. În sala nu mai erau demult locuri. Practic, numărul celor prezenţi la spectacol a fost dublu faţă de capacitatea sălii. Horbovenii ascultau muzică din sală, până şi din curtea Casei de cultură. L-am văzut pe scenă, în costum popular şi evoluând în echipa de dansatori, pe domnul Valentin Iacoban, preşedintele Consiliului Raional Herţa. Mai mulţi reprezentanţi ai „dinastiilor artistice horbovene”, cum bine spunea cineva, ne-au demonstrat că portul popular, cântecul şi dansul românesc, reprezintă cea mai de preţ comoară a neamului românesc. Ne mândrim cu voi, dragi horboveni! La manifestare au participat şi reprezentanţi ai conducerii Consiliului regional Cernăuţi, ai Administraţiei regionale de stat, Administraţiei raionale, primarul Horbovei, distinsul domn Iurie Levcic, preşedintele Şcolii populare de artă din Cernăuţi, reprezentanţi ai mass-media ucrainene şi române, mai mulţi invitaţi.” – Ionel Marin Ivan

Video Hora din străbuni – la Horbova

Foaie verde-a bobului,

Ardă vatra jocului,

A venit şi mic şi mare

La această sărbătoare –

Şi cei tineri şi bătrâni,

Jucau hora din străbuni,

Ca să vadă lumea roată,

Cum în Horbova se joacă.

Astfel s-a cântat şi s-a dansat duminică la Horbova. Lucian Blaga spunea: „Veşnicia s-a născut la sat”. Parafrazându-l pe scriitorul român,  putem afirma că veşnicia s-a născut în Horbova, Ţinutul Herţei, acolo, unde cresc feţi-frumoşi şi Elene Cosânzene de viţă românească, cu floarea iubirii de neam înflorită în inimi şi cu scântei în călcâi, învârtind horele din străbuni de arde vatra jocului, care îşi iubesc graiul, portul şi dansul, ştiu să doinească cu glas dulce  de priveghetori, a scris Diana TOMA în ziarul local al românilor din Ucraina zorilebucovinei.com citat de romaniabreakingnews.ro

I-am admirat pe viu, în timp ce în cununa românităţii din Bucovina istorică îşi anunţa sosirea Mărţişorul – simbolul dăinuirii noastre pe aceste meleaguri Ștefane, participând la o frumoasă şi emoţionantă sărbătoare aniversară,  „La vatra jocului”, moderată cu eleganţă de Rodica Andrieş, – Ansamblul de dansuri populare „Alunelul”  şi-a sărbătorit 40 de ani de activitate artistică,  însoţindu-i pe distinşii diplomaţi români, ministru consilier Ionel Ivan, adjunct al şefului misiunii diplomatice române la Cernăuţi, şi pe simpatica sa soţie Mioara.

Horbovenii îşi păstrează din moşi-strămoşi valorile cultural-spirituale, etalate şi de data aceasta, prin veritabile talente, prin portul autentic, prin mărgăritarele coregrafice ale dansului popular românesc,  prezentate de dansatori cu o deosebită măiestrie artistică.

romaniabreakingnews.ro

,

Material video filmat de jurnalistul Nicolae Hăucă / EURO MEDIA la Centrul Cultural Român - „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuți /25.02.2017

În incinta Cafenelei literare „Bucureşti” a Centrului Cultural  Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți s-a desfășurat cea de-a V-a ședință a cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” (Cernăuți – Suceava) – informează corespondentul BucPress, citat de romaniabreakingnews.ro

Din partea gazdelor invitat de onoare a fost remarcabilul poet şi traducător Mircea Lutic, personalitate proeminentă a vieţii culturale din Bucovina, scriitor binecunoscut în întreg spaţiul românesc. Din partea Sucevei invitat de onoare a fost poetul şi eseistul Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor şef al revistei „Bucovina literară”.

Moderatorii ședinței cenaclului literar au fost – în mod tradițional – poetul Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, și Gina Puică,  şefa Lectoratului român al Universităţii sucevene „Ştefan cel Mare” din cadrul Universităţii Naţionale „Iurii Fedkovici” din Cernăuţi.

Conform organizatorilor, „Mașina cu poeți” reprezintă o suită de evenimente, inițiată și organizată de Lectoratul de limbă română al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava din cadrul Universității din Cernăuți, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți şi Clubul de Inițiativă Literară. Întâlnirile Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” sunt lunare, organizându-se la Cernăuți și la Suceava. Prima întrunire, de lansare, a avut loc la Cernăuți în 26 septembrie 2016 și i-a avut ca invitați speciali pe Constantin Severin (Suceava) și pe Marin Gherman (Cernăuți). Precedentele întruniri i-au mai avut ca invitați speciali pe Florin Haidamac, Doru Mihai Mateiciuc, Cezar Straton (de la Suceava), respectiv pe Vasile Tărâțeanu, Constantin Ungureanu, Vasile Bâcu (de la Cernăuți).

Video: cuvântul de deschidere al Academicianului Vasile Tărâțeanu – președintele  Centrul Cultural Român – „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuți

Video: Invitați și participanți la Cenaclul literar transfrontalier „Maşina cu poeţi” la Cernăuţi

Dorian Theodor CLENCIU / București / RBN press -27.02.2017

 

,

Consilierii locali Cernăuți au refuzat să aprobe numele „Alexandru cel Bun” Gimnaziului nr. 6 cu limba română de predare din orașul Cernăuți – informează BucPress citat de romaniabreakingnews.ro

Propunerea a venit din partea cadrelor didactice din instituția de învățământ, dar și a Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, fiind susținută de comitetul părintesc.

Contactat de BucPress, Vasile Bâcu, preșdintele Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi a comunicat că societatea culturală pe care o conduce a înaintat o scrisoare oficială primăriei orașului Cernăuți întru susținerea inițiativei conducerii Gimnaziului și a comitetului părintesc de а acorda numele „Alexandru cel Bun” gimnaziului românesc. Domnul Vasile Bâcu a menționat că speră să fie până la urmă adoptată deiciza respectivă, or, prima atestare documentară a Cernăuțiului a avut loc în hrisovul emis de către domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun.

Unul dintre motivele neaprobării numelui „Alexandru del  Bun” este declarația deputatului din fracțiunea „Ridne misto” (Orașul natal), Volodymyr Beșlei, care a comunicat că primăria Cernăuți în ultima vreme acordă prea multă atenție românilor, adăugând că nu a fost aprobată recent nici propunerea Casei Ucrainene de a marca aniversarea revoluției ucrainene din 1917-1921. Așadar, potrivit lui Beșlei problemele ucrainene trebuie să fie prioritare.

Potrivit surselor de încredere ale BucPress, în data de 21 februarie 2017 va avea loc o altă ședință a consiliului local Cernăuți, unde va fi din nou pusă la vot propunerea de aprobare a numelui „Alexandru cel Bun” gimnaziului  românesc nr. 6 din oraşul Cernăuţi. Liderii asociaţiilor naţional-culturale din regiunea Cernăuţi, reprezentanţi ai intelectualităţii româneşti din nordul Bucovinei, profesori şi jurnalişti, scriitori, studenţi, oameni de cultură din regiunea Cernăuţi după ce au urmărit cu mult interes sesiunea Consiliului orăşenesc Cernăuţi transmisă On-line de televiziunea locală, s-au arătat a fi nemulţumiţi de declaraţia deputatului Beşlei de a „îngrădi” drepturile şi priorităţile comunităţii româneşti din Cernăuţi, provocând astfel vrajbă în mijlocul bucovinenilor şi cernăuţenilor de diferite etnii.

Comunitatea românească din Cernăuţi va participa marţi, 21 februarie 2017 la sesiunea Consiliului orăşenesc Cernăuţi pentru a insista şi a cere cu fermitate deputaţilor locali să-i respecte pe românii cernăuţeni, care sunt cetăţeni loiali ai acestui stat şi cărora legislaţia ucraineană le acordă drepturi depline, aşa precum e şi firesc să se întâmple într-un stat civilizat şi democratic, într-un oraş multicultural, care se află la porţile Europei. Or, atitudinea deputatului Volodymyr Beşlei faţă de comunitatea românească nu este nici pe departe agreată de românii nordbucovineni, acesta demonstrând public prin declaraţia sa cât de mult îi stimează şi îi iubeşte pe românii cernăuţeni.

Totuşi, Gimnaziul  nr. 6 cu limba română de predare din centrul regional merită să poarte numele lui Alexandru cel Bun. Comunitatea românească va face tot posibilul să-i convingă pe cei câţiva deputaţi aldea Beşlei să nu ignore doleanţele alegătorilor săi români, care vor ca numele domnitorului Moldovei, Alexandru cel Bun, în hrisovul căruia găsim prima atestare documentară a oraşului Cernăuţi, să-l poarte Gimnaziul românesc nr. 6.

.Dorian Theodor CLENCIU / RBN Press / 17.02.2017

,

În luna februarie, se împlinesc 76 de ani de la masacrul de la Lunca – Herța, Ucraina de azi, pe atunci URSS. Masacrul din Lunca Prutului (Ținutul Herța) din noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, este una din paginile negre ale istoriei neamului nostru românesc. O pagină tristă pentru pământurile și neamul înstrăinat de Patria Mamă. „Lunca Prutului” a fost în acea zi cumplită înecată în sîngele părinților, fraților și surorilor care au pornit să treacă Prutul pentru a se refugia în granițele a ceea ce mai rămăsese din Patria Mamă, ciuntită în fatidicul an 1940. Majoritatea au rămas pe vecie în acea adevărată „Vale a plângerii”, secerați de gloanțele călăilor sovietici. Aproximativ 600-700 de români și-au găsit sfărșitul. Aveau o singură dorință! Să se refugieze în România, dar gloanțele călăilor sovietici i-au secerat sub privirile neputincioase ale grănicerilor români, care urmăreau plin de groază cum frații lor, pe cealaltă parte a Prutului erau măcelăriți. Rudele celor care nu au sfârșit în gropile comune, nu au scăpat de răzbunarea bolșevicilor însetați de sânge și suferință românească, fiind deportate în Siberia!

Ca în fiecare an, românii din regiunea Cernăuți, dar și cei din România și Republica Moldova au ținut să-și amintescă și să îi pomenească pe martirii români omorâți la Lunca în iarna lui 1941. Comemorarea a fost organizată duminică, 12 februarie a.c. de către consătenii și consilierii din cadrul Primăriei Mahala împreună cu doamna primar Elelena Nadriș. La procesiune au participat Consulatul României la Cernăuți, reprezentat de doamna Consul General, Eleonora Moldovan, academicianul Vasile Tărâțeanu, din partea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, delegația Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina condusă de domnul Constantin Rusanovschi, președintele Filialei „Pan Halippa” Onești și numeroși români din satele aflate în proximitatea orașului Cernăuți, Mahala, Ostrița și Boian.

Conform cu cele declarate în exclusivitate pentru Redacția RBN Press, de către doamna primar Elelena Nadriș, începând cu luna ianuarie, au loc o serie de comemorări legate de masacrele din Regiunea Cernăuți. Practic au avut loc două masacre în urmă cărora au rămas patru gropi comune. În 28 ianuarie, iar mai apoi în perioada 6-7 februarie Masacrul de la Lunca Prutului. În ambele masacre, numărul covârșitor de victime a provenit din randul Mahalenilor. Prima comemorare a avul loc pe 5 februarie în Cimitirul din satul Mahala.

La Crucea înălțată pe locul unde a avut teribilul masacru, s-au depus de către participanți, coroane de flori și s-a oficiat o slujbă religioasă respectând tradiția ortodoxă a pomenirii celor dispăruți.

Comemorare_Masacrul_de_la_Luca_Prutului_2017

Academicianul Vasile Tărâțeanu, Consul General al României la Cernăuți, doamna Eleonora Moldovan și Constantin Rusanovschi, președintele Filialei „PanHalippa” Onești ACPBB

Primarul Comunei Mahala – Elena Nadris_la_Comeorarea_din_Lunca_Prutului (Foto Sergin Barbuță)

Istoria acelei zile negre din Lunca Prutului

„În acea noapte (6/7 Februarie 1941) aproape 400 de țărani, în majoritate tineri, din satele: Coteni, Buda, Boian, Ostrița Herței, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala (toate situate în raioanele Herța și Noua Suliță) au încercat să treacă Prutul înghețat, prin nămeți și pe un viscol năprasnic. Fiind vânduți de cozile de topor ale satelor, au fost așteptați de grănicerii ruși care i-au măcelărit. Numai 57 au reușit să ajungă în România. Sutele de morți au fost aruncați în trei gropi comune din albia Prutului. Ceva scăpați și câțiva răniți au fost arestați și duși la Cernăuți unde au fost împușcați pe 13 Iunie 1941 și zac în cimitirul militar al orașului. În Iulie 1941 a fost descoperită numai una dintre cele trei gropi comune cu 107 cadavre, celelalte două fiind luate de viiturile Prutului. Printre martirii de la Lunca se regăsesc numele : Apetre Dumitru, Conovaru V. Mihai, Mironescu Toader…

În singura groapă comună descoperită au fost aruncate și acoperite cu pământ majoritatea victimelor, martiri din comuna Mahala, raionul Noua-Suliță. După decenii, resturile lumești ale românilor au fost dezgropate, aduse acasă de către rude și îngropate după datina creștină în cimitirul din sat. De atunci, la fiecare început de primăvară, rudele, prietenii și intelectualitatea bucovineană se adună pentru a-i pomeni pe cei omorâți fără vină în localitatea Lunca și a nu se uita despre rana adâncă ce continuă să sângereze în inimile românilor din nordul Bucovinei, o rană care nu va putea fi vindecată niciodată…” – Felicia Nichita Toma

Redăm două poezii scrise și recitate de Elisabeta Selețkaia la comemorarea din 12 februarie 2016 (anul trecut). Poeziile sunt inspirate de amintirile bunicii sale, care a fost deportată în Siberia după masacrul de la Lunca, împreună cu încă șase membrii ai familiei ei, dintre care au rămas în viață și s-au întors în Bucovina doar ea și încă o persoană.

Lunca, 7 februarie 1941

Eram un mahalean, ca tine,
Și eram eu de vârstă ta.
Eram român din Bucovina
Și niciodată n-oi uita.

Te rog, și tu, ca să ții minte,
Și la copii să povestești,
Să vii, să treci, printre morminte –
Acolo-n deal ai să găsești.

Era o iarnă-n pa’zăci și-unu
Cu mari zăpezi, cu frig și vânt.
Am vrut să trec pe gheață Prutul,
S-ajung pe-al noastre țări pământ.

Eram mai mulți, am mers spre Lunca
Și noaptea am ajuns pe loc.
Dar ne-au trădat. Trăgeau din pușcă –
S-au mestecat omăt și foc.

Fugeam de cizma comunistă,
Ce-ajunse și în sat la noi.
Sub steaua roșe, stalinistă
Striga în urma mea „postoi!”.

Eram de graniță aproape,
Dar m-a ajuns un glonte-n spate.
Și când cădeam eu jos, în apă
Am auzit „Dă mâna, frate!”.

A Prutului roșise apa,
Cădeam ca niște brazi în el.
Apoi ne aruncase-n groape,
De parcă nici n-am fost defel.

Azi crucea mea e înclinată
Sub a timpului povară.
Să știi, că am iubit și eu odată
Acele flori de primăvară.

Tu să-mi aduci un mărțișor,
Că nu mi-au dat să-l pun la piept
Și vreau să-ți spun încetișor,
Că ziua ceea eu aștept.

Când toți românii împreună,
Și toată Mahalaua noastră,
Ca frații, buni, să se adune –
Eu mi-am dat viața pentru-aceasta.

Fără trecut nu este viitor

Stau pe pământu-acesta, care
Înnădușit a fost cu sânge de român.
În iarna ceea a fost o jale mare,
A răsunat până la cer acel suspin.

Un geamăt greu printre copaci șoptește,
Că sângele-a ajuns la rădăcina lor.
Murind, strigau flăcăii românește:
„Eu liber, liber vreau să mor!”

Vai, câte mame și-au pierdut feciorii,
Basmale negre câte au purtat,
În câte nopți, plângând, le prinse zorii,
N-odată pe păgânul de moscal l-au blestemat.

Stau pe pământul de pe care
Se vede-al noastre mame-țări pământ,
Pe care pân-la ultima suflare
Avut-au mahalenii noștri-n gând.

Îi poate omorî numai uitarea.
Să nu uităm nicicând de jertfa lor!
Deci, oameni buni, s-aprindem lumânarea.
Fără trecut nu este viitor…

Video: Manifestare de doliu în memoria martirilor uciși la Lunca (12 februarie 2017)

Sursa fotografiilor: Facebook Lungu Daniela

Dorian Theodor CLENCIU / București / RBN Press – 13.02.2017

,

inaugurare_gradinita_romaneasca_ucraina_comuna_mahala

Actualizare 09.28 AM

(…) în cătunul Prut al satului Mahala a fost deschisă o nouă grădiniță de copii – „Castelul Fermecat”. E a treia grădiniță de copii construită în această localitate nouăsulițeană de când primăreasă este doamna Elena Nandriș. Este în plan și construcția celei de-a patra grădinițe, ceea ce demonstrează două lucruri importante: aici sunt multe familii tinere, deci, satul are viitor, și că acest sat dispune de mijloacele financiare necesare, adică este prosper, scrie Vasile Carlașciuc în Libertatea Cuvântului, ziar regional de limab română din Ucraina.

Să împarte bucuria locuitorilor cătunului Prut și, în genere, a tuturor măhălenilor au venit înalți oaspeți din raion și regiune – Ion  Muntean, președintele Consiliului Regional Cernăuți, și Evghenia Boiko, șefa Administrației Raionale de Stat Noua Suliță, reprezentanții Consulatului General al României la Cernăuți, în frunte cu Consulul General, Eleonora Moldovan, deputați ai Consiliului Regional Cernăuți și consilieri ai Consiliului Județean Suceava, delegați din județul Suceava și din Moldova, oameni de afaceri și reprezentanți ai mediilor.

După cum e legea creștină, noul locaș a fost sfințit de preoții locali ca cei circa 70 de micuți din sat să se simtă aici sub ocrotirea cerească a Sfântului Ierarh Nicolae, cel care iubește copii și le aduce cadouri, ca aura grijii părintești și divine să pogoare peste acest „Castel Fermecat”. (Sursa: Libertateta Cuvantului)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (1)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (2)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (4)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (3)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (5)

-Foto: Libertateta Cuvantului

Știrie inițială:

Duminică, 27 noiembrie a.c., în Satul Mahala, din regiunea Cernăuți / Ucraina, a fost deschisă o nouă unitate de învățământ preșcolar pentru copiii români, informează romaniabreakingnews.ro  La acest eveniment au participat oficialități române și ucrainene, precum și numeroși români din România și Republica Moldova, veniți special pentru a asista la acest moment festiv deosebit de important pentru comunitatea românească locală, alături de mândra suflare românească din comuna Mahala.

Video Nicolae Hăucă – Euromedia Bucovina

*

romaniabreakingnews.ro

,

În prima jumătate a zilei de 22 octombrie 2016 în sala „București” a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți a avut loc un colocviu științific internațional desfășurat sub genericul „Bucovina. Identitate, tradiții, valori”, dedicat aniversării a 150 de ani de la înființarea Academiei Române și a 100 de ani de la nașterea academicianului Vladimir Trebici.

Foto: Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” și Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” din Rădăuți al Academiei Române împreună cu profesori de limba și literatura română, ziariști, oameni pasionați de istorie,Vasile I. Schipor, Rodica Iațencu, Mihaela-Ștefănița Ungureanu, Elena Pascaniuc și Ovidiu Bâtă. Foto: Nicolae Hauca Mykola Havka

Foto: Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” și Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” din Rădăuți al Academiei Române împreună cu profesori de limba și literatura română, ziariști, oameni pasionați de istorie,Vasile I. Schipor, Rodica Iațencu, Mihaela-Ștefănița Ungureanu, Elena Pascaniuc și Ovidiu Bâtă. Foto: Nicolae Hauca Mykola Havka

În plan mai larg, în cadrul lui s-a vorbit despre perspectivele istoriografice românești, despre contribuția Institutului ,,Bucovina” al Academiei Române la studierea istoriei Bucovinei, despre cele mai importane evenimente din toamna anului 1918 din orașul Cernăuți, care au influiențat asupra soartei bucovinenilor.

Colocviul a fost deschis și moderat de domnii Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” și de Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” din Rădăuți al Academiei Române.
În continuare în fața celor prezenți, profesori de limba și literatura română, ziariști, oameni pasionați de istorie, literați, au susținut comunicări interesante cercetătorii științifici de la Rădăuți, și anume Vasile I. Schipor, Rodica Iațencu, Mihaela-Ștefănița Ungureanu, Elena Pascaniuc și Ovidiu Bâtă.

Video:

Din nordul Bucovinei au prezentat comunicări interesante doamna academician Alexandrina Cernov, care a dat cetire și comunicării istoricului Ilie Luceac privind aportul lui Eudoxiu (Doxuță) Hurmuzaki la studierea istoriei românilor, precum și domnii Dragoș Olaru (Isidor Bodea și Sextil Pușcariu – promotorii Unirii Bucovinei cu Patria Mamă), Arcadie Moisei (Sfatul Țării și soarta județului Hotin), Dumitru Covalciuc (Constituanta și rolul Consiliului Național).

La sfârșitul comunicărilor s-a înfiripat un dialog viu între conferențiari și participanții la colocviu, în final oaspeții rădăuțeni prezentând mai multe cărți apărute sub egida Institutului Bucovina.

Pe marginea comunicărilor au luat cuvântul domnii Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminecu”, consilierul Vladimir Foloșnea, politologul Serghei Hacman, ziaristul Nicolae Toma, redactor șef al ziarului regional „Zorile Bucovinei”.

La lucrările colocviului a participat și excelența Sa, doamna Eleonora Moldovan, consul General al României la Cernăuți. Domnia sa a subliniat importanța unor asemenea întruniri științifice la care ar fi bine să fie invitați și istoricii ucraineni de la Universitatea Națională „Iurii Fedkovyci” din Cernăuți, ce se ocupă de problemele istoriei Bucovinei.

Credit Text, Video&Foto – N. HAUCA / Euromedia Ucraina

romaniabreakingnews.ro

,

Zorile_Bucovinei_-_foto_de_BucPress.eu

„Zorile Bucovinei”, una din cele mai vechi publicații românești din regiunea Cernăuți, și-a marcat în cea de-a cincea zi a mărțișorului frumosul și remarcabilul jubileu de 75 de ani.  Evenimentul în cauză a fost sărbătorit în incinta Palatului „Tineretul Bucovinei” din centrul regional în prezența unui public minunat, a zoriștilor  de ieri și de azi, a numeroșilor prieteni și cititori ai publicației, precum și alături de unii invitați ai redacției, informează BucPress.eu din Cernăuți citata de romaniabreakingnews.ro

Redactorul-șef al publicației jubiliare, domnul Nicolae Toma, a mulțumit celor care continuă să susțină apariția ziarului, veteranilor zoriști care și-au dedicat ani frumoși pe tărâmul ziaristicii, promovând limba română, cultura neamului și istoria vetrelor noastre strămoșești în paginile ziarului „Zorile Bucovinei”, care e prezent în casele românilor cernăuțeni de 75 de ani. Prezentatorii spectacolului, Diana Toma și Daniel Zegrea au avut grijă ca invitații sărbătorii să fie prezenți în scenă, pentru a transmite gânduri frumoase celor care continuă să contribuie la apariția publicației îndrăgite de românii din nordul Bucovinei,  iar interpreții dragi veniți din toată regiunea ca să împarte bucuria acestui eveniment jubiliar – să evolueze în fața spectatorilor, potrivit radio Cernăuți.

De remarcat faptul că la eveniment a participat întregul corp diplomatic al României acreditat la Cernăuți în frunte cu doamna Eleonora Moldovan, Consul general, care a transmis un mesaj de felicitare și un cadou colegilor zoriști. Din partea primăriei orașului Cernăuți a fost prezent dl Leon, iar din partea Consiliului regional Cernăuți, domnul peședinte – Ion Muntean, care au transmis, la rândul lor, urări de sănătate și succese colectivului de creație al ziarului „Zorile Bucovinei”.

 

Lideri ai asociațiilor culturale românești, scriitori, oameni de cultură, preoți, cititori fideli și corespondenți netitulari, rând pe rând și-au făcut apariția în fața publicului, adresând cuvinte alese colectivului redacțional al celei mai vechi publicații românești din Ucraina, iar artiștii amatori și colectivele corale și folclorice cu renume din întreaga regiune au reușit să reaprindă în sufletele spectatorilor  o rază de lumină și speranță  prin acele minunate cânece și dansuri strămoșești, care au răsunat pe parcursul celor aproape cinci ore de sărbătoare, mai informează sursa citată.

 

Colectivul de redacție al portalului de știri BucPress.eu din Cernăuți se alătură la mesajele adresate din partea prietenilor ziarului „Zorile Bucovinei” și le transmit colegilor de condei urări de sănătate, succese și realizări frumoase, iar publicației – ani lungi de viață și să fie așteptată și citită în fiecare casă de români. Autor-sursă:  Vitalie Zâgrea BucPress.eu / Fotografii de BucPress.eu

ZORILEBUCOVINEI

„ZORILE BUCOVINEI” STĂ DE VEGHE LA HOTARELE LIMBII ROMÂNE

„Omul trebuie să aibă și prieteni, și dușmani. Prietenii îl învață ce trebuie să facă, iar dușmanii îl obligă să facă ce trebuie”, afirma Nicolae Iorga. Dincolo de orice, „Zorile Bucovinei” e prietenul fidel al românilor înstrăinați de Țară ce ne însoțește pașii vieții efemere pe acest pământ, îndrumându-ne și învățându-ne cum să ne  iubim Neamul, să ne păstrăm Limba maternă, datinile, să nu ne înstrăinăm copiii de Rădăcini. De altfel,  după Dan Puric prietenia nu este altceva  „decât acel minunat privilegiu al sufletului în care adevărul se poate odihni?” Or, „Zorile Bucovinei” e oaza unde înfloresc speranțele românilor, unde odihnește adevărul.

De această importantă și îndrăgită publicație mă leagă o prietenie durabilă de  cel puțin jumătate de veac –  încă de când se numea „Bucovina sovietică” nu lipsea din casa noastră. Cu un asemenea prieten sincer și devotat nu-ți este frică să purcezi la drum sau, mai bine zis, să-ți continui calea, fie ea și spinoasă.

 Adevărul e că fie el cât de anevoios, drumul nu e o povară, dacă la capătul lui te așteaptă un vis. Visul nostru, împărtășit de „Zorile Bucovinei”, publicație ce stă de veghe la hotarele Limbii Române întru păstrarea ființei naționale, e să ne menținem cu demnitate perenitatea pe aceste plaiuri străbune.

La ceas jubiliar, când orologiul Cetății Românismului din nordul Bucovinei – „Zorile Bucovinei” bate cea de-a 75-a aniversare,  urez celor câțiva colaboratori ai ziarului,  care, activând în condiții economice dificile, prin dăruire profesională și patriotică cu suflet, menține speranța  „Zorilor” noastre de a ne păstra identitatea, de a dăinui prin Limba strămoșească, prin datini și credință, multă sănătate, aspirațiile să le urce dealul, să-și vadă visele înaripate și doleanțele realizate.

Să trăiți, dragi prieteni, să-nfloriți, ca merii, ca perii, în mijlocul primăverii, la anul și la mulți, mulți ani!

Nicolae MINTENCU, corespondent netitular, Învățător Emerit al Ucrainei  / zorilebucovinei.com

Publicat de romanibreakingnews.ro  /

,

Locuitorii satului Ciudei, raionul Storojineț, regiunea Cernăuți au tras deja un semnal de alarmă în legătură cu ucrainizarea școlii românești nr. 3 din această localitate românească de la poalele munților Carpați, scrie pe blogul satului Ciudei, unul din feciorii comunei, domnul Gheorghe Cuciureanu, informează bucpress.eu citat de romaniabreakingnews.ro

Sursa citată, corespondent și pentru radio Cernăuți, a stat de vorbă cu doamna Nicoleta Cepega, directoarea școlii, pentru a afla care este situația actuală la această instituție de învățământ și de ce anume conducerea școlii a decis să ia acestă hotărâre de a deschide clase ucrainene într-o școală pur românească, 

„Acum câțiva ani  autoritățile ucrainene au închis școala primară  cu limba ucraineană de predare din satul Crăsnișoara Nouă, raionul Storojineț, localitate situată nu departe de școala noastră. Atunci părinții au fost nevoiți să se adreseze conducerii școlii noastre și direcției raionale de învățământ Storojineț, solicitând deschiderea claselor ucrainene în cadrul școlii medii incomplete nr. 3 din satul Ciudei. Nu am avut nici un drept juridic să le refuz părinților”, a mai declarat doamna Nicoleta Cepega, menționând faptul că locutorii din acel sat nu cunosc limba română.

Din cei 117 copii care învață în această școală, 24 dintre ei sunt înscriși în clase ucrainene, în clasele I-B și a III-B.

De ce autoritățile locale au recurs la o asemenea soluționare a problemei, n-am reușit să aflăm, în schimb, am înțeles că o dată cu deschiderea claselor mixte în această școală cu limba română de predare, comunitatea românească din Ucraina a mai pierdut o școală românească, școala nr. 3 din satul Ciudei.

Pentru a limpezi lucrurile și a înțelege de ce anume s-a ales această cale de rezolvare a problemei, trebuie să spunem că la numai trei kilometri de școala nr. 3 din Ciudei (Cornișor) în centrul acestei localități românești funcționează deja o școală ucraineană, iar pe teritoriul satului instituțiile de învățământ  au la dispoziție un autobus școlar.

Oare nu era mai simplu ca cei 24 de copii, pentru care s-au deschis două clase ucrainene într-o școală românească să fie duși cu autobusul școlar trei kilometri mai departe și să învețe în școala ucraineană, decât să șteargă din inima satului românesc Ciudei și de pe harta Ucrainei această școală românească, așa cum ușor, ușor au dispărut zeci de școli naționale?

Cine poartă vina, până la urmă? Probabil noi, românii, care ne lăsăm atât de ușor călcați în picioare și ne mulțumim cu ceea ce ni se smulge din inimile noastre, puțin câte puțin, în fiecare zi. Dacă lucrurile vor merge așa și mai departe, nu cred că ni se vor deschide cândva acele porți mult dorite și așteptate de întreaga țară, porțile Uniunii Europene…

*Foto: copii români la Școala de Cultură și Artă Populară Românească din regiunea Cernăuți.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Mesager_Bucovinean

În luna iunie a anului 2013, scriam plin de speranță și optimism despre prima apariție, într-un format nou, a revistei „Mesager Bucovinean”, expresie a eforturilor încununate de succes a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina. Speranțele și optimismul de atunci s-au dovedit întemeiate.

Prezent la lansarea dedicată revistei în Aula „Prof. Popoviciu” din cadrul Facultății de Medicină Veterinară din București, grație inimoșilor bucovineni aflați în elita învățământului universitar veterinar, am aflat și despre zbaterile și chinurile apariției aceastei reviste, care era așteptată încă din anul 2009, dar datorită imposibilităților materiale (cum altfel oare pe plaiurile noatre mioritice?) au întârziat aproape 4 ani ieșirea de sub tipar.

Istoria acestei reviste începe practic în anul 2003, când viitorul redactor Șef al revistei – Ștefan Hostiuc, i-a propus prima oara regretatului Col. Galan, Președintele Filialei București și Prim-Vicepreședinte al Societătii pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, să se inițieze tipărirea unei reviste trimestriale care să cuprindă în paginile sale toate activitațile întreprinse de această veche și prestigioasă Societate de Cultură Românească.

Această Societate este cea care prin activitățile sale a mentinut și menține încă vie printre românii din țară și cei din jurul României, cultura și istoria strâns legată de acest spațiu atât de încercat  și totuși foarte drag românilor -Bucovina,  a carei capitală istorică, Cernăuți, împreună cu o mare parte din vestigiile culturale și istorice ale neamului românesc se află  datorită vitregiei istorice, înstrăinate și înglobate în statul vecin Ucraina.

Propunerea a fost primită cu interes de venerabilul Col. Galan, dar posibilitățile concrete al Societății au facut practic imposibilă demararea proiectului. Abia prin anul 2009 au aparut șansele de materializare a proiectului care au condus concret la lansarea din iunie 2013 revistei mult așteptate.

Miracolul s-a întâmplat atunci, datorită unor oameni cu totul deosebiți, care sunt și în echipa redacțională a revistei, sub conducerea inimosului și energicului redactor șef, Ștefan Hostiuc. Îi putem astfel enumera pe acad. Dimitrie Vatamaniuc, prof.univ.Pavel Țugui, prof.univ.Dumitru Curcă, ec.dr.Liviu Cabariu, av.dr.Eugen Pătraș, prof.Cuța Trandafir, prof. Antuaneta Lucasciuc, ing.Mihai Onciul, ing.Oltea Reus (București), jurnalist Maria Toacă (Cernăuți), scriitor Arcadie Suceveanu,(Chișinău), dr.Ion Guzo (Maramureșul Istoric), jurnalistul Vadim Bacinschi (Sudul Basarabiei-Regiunea Odesa), care au realizat împreună o lucrare excepțională și remarcabilă atât din punct de vedere vizual, grafică, culoare, model de tehnoredactare cât și din punct de vedere al conținutului bogat în materiale de istorie și cultură, care o dată parcurse chiar și fugitiv te surprind și te prind sufletește în meandrele momentelor de luptă pentru neatârnare și afirmare a înaintașilor români din Bucovina, aflați sub Imperiul Habsburgic, în momentele de glorie dinaintea și din timpul Marii Unirii a Tuturor Românilor din 1918, dar și tragediei care a urmat începănd cu anul 1940, cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord. Toate acestea sunt momente vii cuprinse în paginile revistei „Mesagerul Bucovinean”, alături de multe alte momente ce sunt un veritabil zid împotriva uitării, ca atâtea altele care s-au ridicat prin efortul și devotamentul celor care vibrează pentru istoria și cultura neamului românesc.

Miracolul continuă de data asta și prin implicarea MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE – DEPARTAMENTUL POLITICI PENTRU RELAȚIA CU ROMÂNII DE PRETUTINDENI, care sprijină începând din acest an apariția revistei.

Coperta și cuprinsul numărului 3 (47) a revistei Mesager Bucovinean, apărut cu sprijinul MAE DPRRP

Download the PDF file .

Editorialele Mesagerului Bucovinean nr 3 (47)

Ștefan Hostiuc despre „Comunitatea românească din Ucraina și drama școlilor cu predare în limba maternă”

În curând Ucraina va marca împlinirea unui sfert de secol de independență și suveranitate, iar comunitatea românească din Ucraina, dispariția, în această perioadă, a circa unui sfert din numărul de școli cu predare a materiilor în limba română. Ce frumos bilanț pentru țară și ce tristă pierdere pentru minoritatea românească.

Cine a putut să creadă la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 ai secolului trecut, când cot la cot cu patrioții ucraineni luptau pentru libertate și confrații lor români, că rezultatele victoriei se vor solda, peste un pătrar de veac, cu asemenea pierderi pentru cei din urmă. Oricât de frumoase ar fi vorbele rostite de ofi ciali la tribuna manifestărilor culturale ale românilor bucovineni privind politica de promovare a valorilor naționale românești și de păstrare a identității elementului românesc, faptele vorbesc tocmai invers, despre o politică de slăbire

a acestui element prin dispariția școlilor cu predare în limba română sau prin transformarea acestora în școli mixte, prin reducerea drastică a orelor de română și scoaterea din programa școlară a materiei ”literatura română” în favoarea unui curs integrat de literatură amestecată, care șterge din memoria elevului însuși noțiunea de literatură națională. La începutul anilor 90 românii bucovineni se bucurau că au scăpat de sovietici și nu vor mai fi discriminați, limba română va intra în drepturile ei în școli, iar literatura română nu va mai fi înghesuită în același manual cu autori străini încât să nu mai înțelegi ce literatură studiază copiii românilor în școlile lor. Dar pe lângă problemele acestea specifi ce tuturor românilor din Ucraina, indiferent de regiunea în care locuiesc, mai apar și altele, și mai grave. De fapt, nu apar, ci reapar. Pentru că fenomenul la care ne vom referi în continuare e moștenit de la predecesori, de la politica lor caracterizată prin sloganul ”Divide et impera!”, care i-a pricinuit atât de mult rău Ucrainei,
dar de care unii oficiali se mai folosesc în raporturile cu minoritarii. După ce românii din Ucraina – indiferent de specifi cul lor regional, bucovinean,
maramureșean sau basarabean – s-au văzut scăpați de ”modovenizare” (citește: dezromânizare), iată că sunt nevoiți să se confrunte din nou cu fantoma „moldovenismului” desuiet. Tocmai când credeam că, gata, o asemenea gogomănie cu două limbi și două popoare distincte – român și moldovean – a rămas îngropată în istorie, ea învie din morți, ca o veritabilă stafie, și începe să bântuie prin ministere și departamente care-i găsesc loc în programe școlare și în tot felul de instrucțiuni și recomandări deocheate.
Iar când românii din sudul Basarabiei, unde stafi a pus stăpânire pe situație, au încercat să lămurească lucrurile și au trimis un memoriu președintelui
țării cerând unificarea programelor didactice pentru școlile române / moldovenești, reacția autorităților
a fost identică cu cea a predecesorilor sovietici – ce spun lingviștii nu contează, politicumul rezolvă tot. Numai că în trecut argumentele erau căutate la
Moscova, iar acum, la Bruxelles… citește mai mult în Editorialele numărului 47 din Mesager Bucovinean aflat mai jos:

Ce mai găsiți în numărul 47 – Mesager Buicovinean, disponibil pe România Breaking News – RBN Press ?

  • Considerații privind denumirea științifi că a limbii române în raport cu graiul moldovenesc de Sergiy LUCHKANYN
  • Învățământul în limba română: o problemă serioasă a sistemului școlar din Ucraina, ce necesită rezolvare de Arcadie MOISEI
  • Un nou memoriu al societăților românești din regiunea Cernăuți în apărarea învățământului în limba română
  • Două programe pentru o singură limbă cu dublă denumire de Anatol Popescu
  • Dimitrie Vatamaniuc – 95 de ani de Petru BEJINARIU
  • Iraclie Porumbescu și refugiul revoluționarilor moldoveni în Bucovina de Acad. Dimitrie VATAMANIUC
  • Viața și opera arheologului bucovinean Teofil Sauciuc-Săveanu de Dumitru CURCĂ
  • Dumitru Covalciuc:Eudoxiu Hurmuzachi, omul providențial al Bucovinei de Ștefan HOSTIUC
  • Mesager bucovinean îl felicită pe poetul Vasile Tărâțeanucu prilejul împlinirii a 70 de ani. Vivat, crescat, floreat!
  • Jertfe românești pe altarul unei ideologii funeste (I) de Dumitru BĂLAN
  • Florea și Anița Nandriș: două destine emblematice de Gheorghe NANDRIȘ
  • Doctorul Ion Botoș și muzeul său din Apșa de Jos de Micu CERNUCEAN
  • (Despre) Președintele Filialei București:prof. univ. dr. Dumitru C. Curcă  de C. DIMITRIU
  • Bucureșteni în vizită la Cernăuți(note de călătorie) de Marian TEODORESCU
  • Cătunul și Cătana de Theodor HERODOT

Download the PDF file .

Coperta și Cuprinsul revistei Mesager Bucovinean ediția nr. 4 (48)

Download the PDF file .

Ce mai găsiți în numărul 4(48) – Mesager Buicovinean, disponibil pe România Breaking News – RBN Press ?

  • Ziua Bucovinei de Ștefan HOSTIUC
  • Un mesaj al Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, de Ziua Bucovinei – Mesaj prezidențial
  • Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”: bilanțul unui semestru de activitate de Ionică VASILAȘ
  • Bucovina istorică și centrele ei de studii (din memoriile unui director de institut al Bucovinei) de Acad. Dimitrie VATAMANIUC
  • Petre Spânul (1894-1962) patriot român bucovinean de Dumitru CURCĂ
  • Jertfe românești pe altarul unei ideologii funeste (II) de Dumitru BALAN
  • Cuvânt de laudă pentru cenușăresele scrisului românesc din provinciile abandonate de Maria TOACĂ
  • Actualitatea bucovineană, în culori dulci-amare de Ștefan HOSTIUC
  • Făptuitoru-și face cetate în hotarele lui Dumnezeu (Sonete noi din cartea “Umbra lacrimii” ) de Mircea LUTIC
  • Bucovineanul Gregor von Rezzori și realitatea românească de Dragoș OLARU
  • Un regățean cu obârșii maramureșene, membru fondator al Societății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina de Antoaneta LUCASCIUC
  • Mihai Onciul: ”Pentru mine, fotografi a este o pasiune, iar pentru Societate, o șansă de a dăinui în imagini”
  • O viață de slavist, într-un volum de scrieri răzlețe de Iluță CONDREA
  • Limba română și cetățenii ei de Mihai Nicolae
  • Lucina, o parte a fi inței mele de Erast CĂLINESCU
  • Vremuri de bejenie de Adrian SLIMAC

Download the PDF file .

Despre lansarea în format nou a revistei Mesager Bucovinean, în 

„MESAGER BUCOVINEAN”, port drapelul cu straie noi și suflu nou, al „Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina” – reazemul rezistenței și dezvoltării românismului în Bucovina Istorică

Publicat și editat de Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro

,

Ion Muntean

Ion Muntean

Ion Muntean a fost ales președinte al Consiliului Regional. Pentru unii a fost o adevărată surpriză, o formă a jocurilor politice subterane, pentru alții – un lucru prognozat, chiar și dorit. Opinii sunt multe… În orice caz, pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți este important că lider al Consiliului Regional a fost ales un etnic român, care – să se sperăm – va fi mai aproape de interesele și doleanțele românilor, informează Bucpress.ro citat de romaniabreakingnews.ro

În același timp, o demonstrare a păstrării în formă vie a toleranței bucovinene este faptul că Ion Muntean și concurentul său principal pentru acest post, Oleksandr Fișciuk, și-au strâns mâna vupă votare, conștientizând că fără o colaborare dinte ei, orice progrese în regiunea Cernăuți sunt imposibile.

Potrivit publicației amintite, prima sesiune a Consiliului Regional a început cu un scandal politic. Cei 61 de deputați ai Consiliului Regional nou-aleși s-au adunat în prima zi de iarnă la prima lor sesiune. Prin majoritatea de voturi, președinte al Consiliului Regional Cernăuți a fost ales liderul Organizației regionale a Partidului „Batkivșcyna”, Ion Muntean. Deja în funcție de conducător al „parlamentului bucovinean”, Ion Muntean, a propus-o pe Inga Makovețka, deputat din partea Partidului Radical, în postul de primul vicepreședinte al Consiliului. Și de aici a pornit scandalul politic: două fracțiuni – „Solidaritatea” și Partidul Agrar – au părăsit sala de ședințe în semn de protest. Ion Muntean i-a anunțat pe cei 33 de deputați care au rămas în sală că sesiunea își va relua lucrările joi.

Președintele Organizației regionale a Partidului „Solidaritatea”, Volodymyr Kuliș, a explicat astfel decizia luată: „Partidul nostru a ieșit învingător la alegerile din Bucovina și am fi avut cu mult mai mulți deputați în Consiliul Regional, dacă ar fi acționat particularitățile noii legi electorale. În 11 circumscripții au întrunit cel mai mare număr de voturi candidații noștri, însă deputați au devenit cei care s-au situat pe locurile 5-6. Deputații noștri au o susținere din partea electoratului de 40-50 la sută, pe când cei din alte partide – numai 10-15 la sută. La alegerile președintelui Consiliului Regional candidatul nostru a pierdut, însă noi nu punem la îndoială rezultatele alegerilor”.

„Considerăm că este incorect că la postul de primul vicepreședinte pretinde candidatul din partea partidului care are numai 5 locuri în Consiliu. De aceea am și părăsit sala de ședințe. Ne vom întoarce, dacă vom primii garanții nu pentru postul de vicepreședinte, dar măcar pentru comisiile permanente pentru buget și patrimoniu”, a spus Kuliș.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press