Poveștile cu autostrăzi din România fac deliciul jurnaliștilor: întotdeauna găsesc ceva senzațional de scris despre ele. Contractele de miliarde de euro ascund cârdășii dintre cele mai neașteptate. Materialele folosite se dovedesc a nu se ridica la înălțimea standardelor. Traseele încurcă socotelile agricultorilor, tăind fără milă suprafețele arabile…

Dar cel mai dureros este că tăvălesc sub buldozere și îngroapă sub tone de asfalt vestigii istorice pe care timpul le păstrase intacte de mii de ani. Vestigii care dovedesc că strămoșii noștri nu erau nici pe departe niște barbari, ci se numărau printre cele mai civilizate popoare din Europa.

Autostrada Sibiu-Nădlac ascunde multe secrete. Între Orăștie și Sibiu a fost descoperit un depozit de piese de bronz și fier, ce datează din secolele IX-VII î.e.n. Dr. Corina Borș, responsabilul științific al șantierului arheologic și muzeograf la Muzeul Național de Istorie al României declară că:

„Este pentru prima dată când o astfel de descoperire, de asemenea dimensiuni și de o asemenea complexitate, a fost făcută pe un șantier arheologic din România”.

La Șibot, în județul Alba, arheologii au descoperit o întinsă așezare romană din secolul II, unde nivelul de trai al locuitorilor era foarte ridicat. Casele lor aveau un sistem de podele suspendate pe sub care circula aerul cald, iar accesul în încăperi se făcea pe trepte. Orașul avea edificii somptuoase și un sistem de fortificații, și este considerat cel mai vechi din Transilvania. Arheologii înclină să creadă că locuitorii acestei așezări erau meșteșugari. Mărturie stau numărul mare de cuptoare în care se ardeau lutul și artefactele descoperite în zonă.

La nici 20 de kilometri depărtare de Șibot, la Turdaș, în Hunedoara, cercetătorii au descoperit un alt oraș fortificat, construit în anul 4.200 înainte de Hristos – adică mai vechi decât piramidele din Egipt! Iar o așezare neolitică unică în Europa a fost scoasă la lumină pe tronsonul 4 al Autostrăzii Sibiu-Orăștie.

Sabin Luca, directorul Muzeului Brukental din Sibiu spune că:

„Așezarea de la Turdaș a fost un centru regional de producție și distribuție a ceramicii, iar «statuetele pe tron», care simbolizează regalitatea, au mai fost găsite doar în două – trei situri din Europa“.

Luca a mai afirmat că locuințele așezărilor neolitice descoperite aici erau suspendate la șase-opt metri înălțime din cauza inundațiilor și erau apărate de un sistem de fortificații care a rezistat cu succes calamităților, localnicii dovedind cunoștințe inginerești deosebite. De asemenea, s-a putut dovedi existența în acea perioadă (4.200 înainte de Hristos!!!) a metalurgiei cuprului.

O altă descoperire uimitoare a fost adusă la lumină pe traseul viitoarei autostrăzi Transilvania, la Biharia, unde săpăturile au fost făcute folosind cea mai modernă metodă de prospecțiune – magnetometria, un fel de „radiografie“ a subsolului.

Așa s-au găsit urmele celei mai vechi civilizații dacice din Țara Crișanei, de acum 2.600 de ani. Istoricii spun că descoperirea e extrem de valoroasă, dovedind că dacii, strămoșii neamului românesc, au trăit în spațiul transilvan încă din preistorie.

Dar cel mai valoros vestigiu găsit e o tabletă din lut ars scrijelit, reprezentând cel mai probabil prima formă de scriere, de acum 7.500 de ani – mai veche decât scrierea sumeriană, cea despre care se crede că e cea mai veche din lume, datând din anul 3.200 î.e.n.

Și lista minunilor de același gen rămâne deschisă. Ce hotărâre au luat oficialitățile în legătură cu autostrada și cu protejarea acestor vestigii prețioase?

La Șibot, așezarea romană este tăiată în două de DN7, dar autostrada vine să o îngroape pe toată lungimea. Culmea e că aceasta merge paralel cu DN7 până exact în locul unde este situl arheologic, acolo traversează drumul național, își râde de istorie, trece peste râul Cugir, pentru ca peste numai 400m să se întoarcă spre sud, îndepărtându-se de DN7.

De ce se construiesc două pasaje inutile, astfel că autostrada A1 se încalecă în mod inutil de două ori cu DN7, pe o distanță de numai 400m, doar pentru ca să treacă și peste situl arheologic? Și din păcate, aceasta nu e o situație singulară.

În unele cazuri, o deviere de 10-20 de metri ar fi fost de ajuns pentru a se evita distrugerea unor importante situri, dar Ministerul Culturii și administratorii muzeelor care coordonează șantierele arheologice se pare că răspund, ca și în alte cazuri (cum ar fi Roșia Montană), doar la comenzi politice și șpăgi consistente.

După 20 de ani de bătut pasul pe loc, se construiește cu o grabă suspectă o autostradă care trece exact peste locurile în care a apărut și s-a dezvoltat cea mai veche civilizație din partea aceasta de lume.

Pe data de 18 septembrie 2012, reprezentanții grupului informal de gândire și de acțiune „România Vie“ au înaintat Ministerului Culturii un document prin care protestau împotriva distrugerii importantelor situri arheologice neolitice și romane de pe traseul autostrăzii A1, pe secțiunea dintre Sibiu și Orăștie. Încă nu a primit nici un răspuns.

Locurile unde a apărut prima dată scrisul în lume se vor «conserva» definitiv în fundația noii autostrăzi. La fel și așezările milenare care dovedesc originile poporului român. E drept că înțelepții spun că cel mai bine este să trăim în prezent. Dar dacă istoria pe care o învățăm în prezent nu este cea adevărată? Dacă ceea ce am afla despre trecut ar schimba radical prezentul?

Avem mijloace avansate pentru a ne dezvolta cunoașterea, dar nu le folosim la adevărata lor valoare. Ziarele au vuit la fiecare informație primită din partea arheologilor, dar nu au scos o vorbuliță despre trecutul care este îngropat sub autostrăzi. Rămâne de văzut ce e mai important: adevărul istoric ce sapă în adâncurile timpului sau zidirea unui drum ce duce spre în afară?

Video:

 Sursa:misatv.ro

Foto: Misa Tv, R.B.N.Press