ROMÂNIA BREAKING NEWS

RĂZBOIUL DE INDEPENDENȚĂ (1992). Alegerile „prezidențiale” ilegale din autoproclamata republică nistreană

RĂZBOIUL DE INDEPENDENȚĂ (1992).

Alegerile „prezidențiale” ilegale din autoproclamata republică nistreană

10 August 2013.Timpul

razboi_nistru…în satele din stânga Nistrului își făceau apariția grupuri înarmate, care intimidau cetățenii ce nu participaseră la alegerile ilegale. La începutul anilor ’90, sub influența forțelor conservatoare locale și a conducerii proimperiale de la Moscova, pe teritoriul RM și-au declarat independența două republici separatiste: autoproclamata republică moldovenească nistreană și Republica Găgăuză. Eforturile forțelor democratice de a soluționa conflictul pe cale pașnică, în baza unei politici de conciliere, au eșuat. Au fost create mai multe comisii, care promovau evitarea confruntărilor armate, restabilirea ordinii și activității legale a organelor de conducere pe teritoriul din stânga Nistrului. Acestora li se opunea însă, cu vehemență, tendința de revenire la imperiul sovietic, politica de reîmpărțire a sferelor de influență între marile puteri, catalizate, la rândul lor, de grupările mafiote, care au și reprezentat principalele cauze ale începerii războiului. Forțele procomuniste nu puteau accepta noua situație; căutau diferite moduri de revenire la vechile tradiții. Susținătorii locali ai acestor idei erau simple marionete în mâinile „marilor minți” de la Moscova. În Moldova și-au făcut apariția și s-au stabilizat actorii principali ai construcției viitoarei republici separatiste. […] Urmărind scopul creării unor structuri paralele puterii de stat, la 1 decembrie 1991, forțele separatiste au organizat alegerea „președintelui Republicii Moldovenești Nistrene”. În ajunul alegerilor, persoane înarmate au început să intimideze populația din regiunea transnistreană.

Se aplica violență directă, fizică și psihologică

 

Pregătirile pentru alegerea președintelui autoproclamatei republici nistrene s-au desfășurat în contextul unei activități ilegale intense a adepților menținerii fostei URSS, în contextul acțiunilor practice de creare a unor structuri de ordine paralele, intimidării și șantajării locuitorilor și colaboratorilor poliției din partea stângă a Nistrului.

În ajunul alegerilor, au fost înregistrate cazuri de presiuni din partea separatiștilor înarmați asupra șefilor unor structuri ale administrației locale, care acționau în baza legislației oficiale moldovenești. La 27 noiembrie 1991, în biroul Sovietului sătesc din localitatea Teia, raionul Grigoriopol, au apărut șase persoane înarmate cu arme automate Kalașnikov, venite de la Tiraspol.

Acestea au cerut, în mod brutal, ca lucrătorii sovietului sătesc să organizeze urgent activitatea propagandistică pentru alegerea „președintelui”; localnicii erau amenințați și li se spunea că, după 1 decembrie, se va găsi câte un glonț pentru fiecare locuitor al satului.

 

 Acești intruși au avertizat conducerea locală că, la 8 decembrie, în acest teritoriu nu se va desfășura alegerea președintelui Republicii Moldova. Restricții de acest gen, înaintate de către propagandiști înarmați, au fost atestate și în alte localități din raioanele Dubăsari, Slobozia, Râbnița etc. Deputații Sovietului orășenesc din Bender au permis ca persoane înarmate din cadrul unităților autofinanțate să patruleze orașele. […] În seara de 1 decembrie, a fost blocat podul de peste Nistru din vecinătatea satului Gura Bâcului. În localitatea Mălăiești, în dimineața zilei de 1 decembrie 1991, au sosit două autobuze și un microbuz, care au adus 20-25 de agitatori, inclusiv șase îmbrăcați în uniformă militară. Locuitorii satului au hotărât să nu reacționeze la această demonstrație de forță și, în ziua alegerilor, nu s-au prezentat la secțiile de votare. În practică, toate localitățile din raionul Grigoriopol, satele Speia, Butor, Tașlâc s-au înregistrat acțiuni de intimidare a populației. În raionul Dubăsari, toate podurile de pe Nistru au fost blocate de grupuri de oameni înarmați cu automate și mitraliere. La fiecare pod au fost amplasate pichete formate din câte 30 de persoane dotate cu armament; pichetul avea în dotare trei mitraliere. A fost blocat și podul de peste Nistru din apropierea orașului Râbnița. Dinspre orașul Camenca, pe pod a fost amplasat un pichet compus din reprezentanți ai miliției locale și milițiilor populare, bine dotate cu arme de foc.

În raionul Ștefan-Vodă, lângă satul Răscăieți, podul a fost blocat de către un efectiv de 25 de oameni înarmați cu automate și trei mitraliere de infanterie.

Blocarea podului s-a desfășurat sub comanda unui colonel și a doi maiori ai Armatei Sovietice. Majoritatea luptătorilor de gherilă care au participat la acțiunea de blocare a podurilor și arterelor principale de transport se aflau în stare de ebrietate, manifestând lipsă de respect față de cetățeni și colaboratorii poliției. Pe mai multe trasee s-a procedat la reținerea ilegală a mijloacelor de transport. Luptătorii de gherilă spărgeau cu paturile automatelor geamurile automobilelor, argumentând că acționează din ordinul președintelui republicii nistrene, care le-a permis să deschidă focul asupra automobilelor ce nu opresc. La 3 decembrie, după depunerea jurământului de „președinte” al enclavei transnistrene a fost semnat decretul nr.2 prin care se interzicea activitatea organelor legale de poliție pe teritoriul „RNM”, în locul lor urmând să fie create organe subordonate în exclusivitate Tiraspolului. Concomitent a fost emisă hotărârea cu privire la formarea „Direcției republicane pentru apărare și securitate a RNM”. Șef al direcției a fost numit general-locotenentul Gh. I. Iakovlev, comandantul Armatei a 14-a sovietice staționate în Transnistria. Generalul urma să tranșeze cu Ministerul Apărării al URSS, până la 15 februarie 1992, modul și condițiile de transmitere către Tiraspol a armamentului, tehnicii militare, mijloacelor materiale, fondului locativ, aparținând unităților militare staționate în teritoriul enclavei transnistrene.

Nemulțumit de faptul că scrutinul nu a cuprins 100% din populația din regiunea de est a Republicii Moldova, „sovietul suprem al RNM” decidea la 3 decembrie organizarea unor alegeri anticipate în sovietele raionale Dubăsari și Grigoriopol, în sovietele sătești Teia, Speia, Mălăiești, Delacău, Butor, Tașlâc și Goian.

După simulacrul de scrutin prezidențial din 1 decembrie, în satele din stânga Nistrului își făceau apariția grupuri înarmate care-i intimidau pe cetățenii care nu participaseră la alegerile ilegale, desfășurate de regimul de la Tiraspol. La 4 decembrie a fost sigilat sediul secției raionale Dubăsari a Ministerului Securității Naționale.

 

Procuratura orașului Tiraspol a fost trecută sub jurisdicția enclavei transnistrene. Garda republicană a Transnistriei, constituită în baza detașamentului „Dnestr” (Nistru), format încă în 1990, era instruită de ofițeri ai Armatei a 14-a, trecuți în rezervă. Salariul unui ofițer era de circa 1,4 mii ruble, în timp ce salariul mediu în RepublicaMoldova era de 0,35 mii ruble. […] Gărzii transnistrene i s-au distribuit mii de arme din transporturile cu armament sovietic, retras din fosta Republică Democrată Germană. În scurt timp, în Transnistria a fost organizată o forță armată bine instruită și echipată. […]

 În ajunul alegerilor „prezidențiale”, de acolo au fost repartizate sute de unități de armament unor formațiuni militarizate, formate de autoritățile de la Tiraspol, care acum intimidează populația în vederea neprezentării la alegerile prezidențiale din republică. În zilele următoare, în toate localitățile din stânga Nistrului, separatiștii s-au întrunit în diverse ședințe: la 6 decembrie 1991, lângă satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, inspectorul de sector al secției raionale de poliție din Anenii Noi, A. Vizdan, care înainta pe pod la volanul propriului automobil, observând că persoane înarmate blochează trecerea, a decis să se întoarcă înapoi, iar gardiștii, deschizând focul asupra automobilului, au rănit grav un colaborator de poliție, șoferul școlii tehnice a sovhozului Roșcani; la 7 decembrie, gardiștii l-au reținut pe deputatul sovietului orășenesc V. Serbov și l-au insultat, ținându-l sub arest mai mult timp. […]

În noaptea de 6 spre 7 decembrie, garda republicană a Transnistriei a atacat și a ocupat cu forța sediile comisariatelor de poliție din Slobozia și Tighina. În sediul secției raionale de poliție din Slobozia un grup de 15 persoane militare și civile înarmate cu pistoale-mitraliere în frunte cu locotenent-colonelul armatei sovietice Șevțov i-au somat pe polițiști într-o formă ultimativă să părăsească sediul. Pentru a evita vărsările de sânge efectivul poliției, ce primise ordinul de a nu răspunde provocărilor, s-a supus acestei somații. […]

Primarii satelor moldovenești, demiși în mod abuziv

 

După „alegerile” din 1 decembrie regimul separatist a trecut la o ofensivă deschisă împotriva adversarilor secesionismului. Au fost în mod abuziv demiși din funcție mai mulți primari din satele moldovenești. Un grup de veterani sovietici i-a aruncat în stradă din cabinete pe ziariștii de la ziarul „Prietenia” din Grigoriopol.În Declarația Misiunii Helsinki în R. Moldova din ajunul scrutinului se arăta că șefii de la Tiraspol au creat așa-zisa miliție – detașamente muncitorești de autoapărare – niște formațiuni înarmate care cutreierau teritoriul, intimidându-i pe localnici și forțându-i să nu participe la alegerile președintelui RM, din 8 decembrie 1991. Delegația semnala, de asemenea, formarea unor patrule înarmate ale localnicilor transnistreni și militarilor din Armata a 14-a, tragerea unor focuri de armă asupra grupului de observatori străini, sosiți să supervizeze alegerile pe malul drept al Nistrului.
La scrutinul din 8 decembrie din 2.368.287 alegători incluși pe liste s-au prezentat la urne 1.989.473 cetățeni. Au participat la vot 1.988.384 (83,96%).

„Pe străzi patrulau soldați înarmați”

 

Alegerile nu s-au desfășurat în orașul și raionul Râbnița și în orașul Dubăsari, unde nu a funcționat nici un sector electoral. La Tighina, unde au funcționat doar două sectoare electorale – la școala moldovenească și la școala-internat – au participat la vot circa 21 mii de cetățeni. Atmosfera în oraș era extrem de tensionată.

Activiștii OSTK au distrus toate materialele ilustrative electorale, amenințând că „pe pământul Transnistriei nu vor avea loc alegerile președintelui unui stat străin”.

Intrările în oraș au fost blocate de militari. Pe străzi patrulau soldați înarmați. Autoritățile ilegale din Grigoriopol și Slobozia s-au prezentat la unele sectoare electorale, cerând închiderea acestora, însă ordinele lor au fost ignorate.

La 8 decembrie 1991 liderii Rusiei, Ucrainei și Bielorusiei – B. Elțin, L. Kravciuk și St. Șușkevici – au decis dizolvarea URSS și crearea Comunității de State Independente. La întâlnirea de la Belovejskaia Pușcia cei trei șefi de state au semnat o Declarație privind situația din Republica Moldova, în care își exprimau profunda îngrijorare în legătură cu ultimele evenimente din această republică. […] Această primă Declarație a celor trei lideri de State Independente privind evenimentele din Republica Moldova nu condamna separatismul cu care se confruntau autoritățile de la Chișinău, nu făcea nicio referire la necesitatea respectării integrității teritoriale și suveranității statului, insistând mai mult asupra necesității protejării minorităților. Anume acest fapt și explică atitudinea rezervată a Guvernului Moldovei față de textul declarației. Obiectiv, stabilirea unor relații strânse cu liderii celor trei state slave de către autoritățile moldovene nu convenea liderilor separatiști de la Tiraspol și Comrat. Din acest punct de vedere, incidentul de la Dubăsari submina pozițiile Republicii Moldova, Tiraspolul apărând în rolul de victimă inocentă.

Vitalie Ciobanu colonel, doctor în istorie

Sursa poză: Nicolae Pojoga

Leave A Reply