ROMÂNIA BREAKING NEWS

LEGILE JUSTIȚIEI! „Dacă trebuie să iasă şi magistraţii în stradă să înţelegeţi că e groasă, atunci însă facem şi asta, să vuiască Europa” – judecătorul Cristi Danileț

LEGILE JUSTIȚIEI! „Dacă trebuie să iasă şi magistraţii în stradă să înţelegeţi că e groasă, atunci însă facem şi asta, să vuiască Europa” – judecătorul Cristi Danileț

Pentru prima oară și poate într-un mod unic pentru lumea întregă, în România, procurorii și judecătorii ies în stradă să protesteze împotriva legilor justiției. Anunțul a fosat făcut public de către judecătorul Cristi Danileț.

Potrivit judecătorului Danileț, vor manifesta, în faţa instanţelor, îmbrăcaţi în robe, între orele 12:00 şi 13:00, faţa de modificările aduse la Legile Justiţiei şi Codurilor Penal şi de Procedură Penală, a anunţat judecătorul pe pagina personală de Facebook, asigurând că „activitatea judiciară nu va fi afectată” de acest protest.

Danileţ a scris anterior ca magistraţii români nu pot accepta ca Parlamentul dezbate legi „date în favoarea infractorilor” şi ceea ce se întâmplă este o ruşine.

„Magistraţii români nu vor accepta nepăsători ca Parlamentul să dezbată legi date în favoarea infractorilor. Este o ruşine ceea ce se întâmplă. Legile nu se fac pentru anumite persoane.”

În momentul de faţă judecătorii penalişti şi procurorii discută necesitatea de a intra săptămâna viitoare într-o formă de protest.

„Aşadar, luni vom anunţa şi noi: SUNTEM CU OCHII PE VOI! Dacă trebuie să iasă şi magistraţii în stradă să înţelegeţi că e groasă, atunci însă facem şi asta, să vuiască Europa!”, a adăugat judecătorul pe platforma de socializare.

Reacţia magistraţilor vine în contextul în care modificările propuse la Codul Penal şi de Procedura Penală urmează să fie discutate luni în Comisia Iordache.

Printre amendamentele propuse de PSD, ALDE şi UDMR la Codurile Penale se numără:

  • Interzicerea oricărei comunicări publice referitoare la dosarele aflate în curs de urmărire penală şi de judecată;
  • Interzicerea prezentării publice a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare;
  • Audierea unei persoane să nu poată dura mai mult de 6 ore din 24;
  • Procurorii să fie obligaţi ca, imediat după înregistrarea unei sesizări care priveşte o persoană, să anunţe acea persoană;
  • Dezincriminarea mărturiei mincinoase.

Amendamentele propuse la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală.

Cel mai controversat dintre aceste amendamente interzice orice comunicare publică referitoare la dosarele aflate în curs de urmărire penală şi de judecată.

„În cursul urmăririi penale și al judecărâi cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă̆ infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale”, se arăta într-un amendament depus de PSD şi ALDE la Codul de procedura penală.

De asemenea, social-democraţii şi cei de la ALDE propun ca „în cursul procesului penal să fie interzisă̆ prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni”.

Tot la Codul de procedura penală UDMR a propus că „înainte de pronunţ̦area unei hotără̂ri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate”.

UDMR a mai propus şi că „exercitarea dreptului de a nu da nici o declarație pe parcursul procesului penal nu poate fi utilizată̆ împotriva suspectului sau inculpatului într-o etapă ulterioară a procedurii și nu poate fi utilizată̆ la coroborarea faptelor”.

PSD şi ALDE au depus un alt amendament la Codul de procedură penală, potrivit căruia „audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore”.

În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, preşedintele comisiei parlamentare speciale, social-democratul Florin Iordache, a declarat la începutul lunii noiembrie că se impune un prag pentru această invfractiune şi că el ar putea fi stabilit în jurul sumei de 19.000 de lei, precizând că nu crede că acest lucru ar deranja pe cineva.

În cadrul dezbaterilor din comisia specială, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Mariana Mot, a anunţat că ministerul lucrează la un proiect legislativ separat privind abuzul în serviciu şi neglijenţa în serviciu.

Asociaţia procurorilor din România a întocmit o broşură a exemplelor practice privind efectele pe care le pot avea modificările preconizate ale Codului de procedură penală şi Codului penal. Propriu-zis, potrivit procurorilor, aceştia au preluat textele modificate din forma transmisă în mod oficial Asociaţiei şi le-au aplicat pe exemple inspirate din activităţile practice ale magistraţilor şi simplificate pentru a fi cât mai uşor de înţeles de către cetăţeni.

Exemple practice privind efectele modificarilor Codului de procedura penala si Codului penal

Exemple realizate de Asociatia procurorilor din Romania și publicate în broșura în cauză.

„Cu acordul și ajutorul colegilor procurori și judecători am întocmit o broșură a exemplelor practice privind efectele pe care le pot avea modificările preconizate ale Codului de procedură penală și Codului penal. Textele modificate au fost preluate din forma transmisă în mod oficial Asociației Procurorilor din România. Exemplele de mai jos sunt inspirate din activitățile practice ale magistraților. Ele au fost simplificate pentru a explica cât mai ușor cetățenilor care pot fi efectele acestor modificări ale Codului de procedură penală și Codului penal.” – preambul la broșura dată mass-mediei din România de Asociația Procurorilor din România APR

În această broşură găsim exemple despre ce s-ar întâmpla dacă viitoarea formă a legii vă interzice comunicările publice privind amănunte ce ar permite identificarea mai rapidă a autorului şi prevenirea unei crime, va institui un număr limitat de probe ce pot fi utilizate în procesul penal, precum şi faptul că arestarea preventivă nu va mai fi permisă.

Redacția Romania Breaking News prezintă câteva exemple, documentul complet poate fi studiat în întregime la sfârșitul acestui articol.

1.
O crimă are loc într-un oraş din România. Cadavrul este găsit secţionat, iar părţi din el lipsesc. Nimic nu indică autorul. Se deschide dosar penal şi se încearcă identificarea făptuitorului.
Peste o săptămână, într-un alt oraş din acelaşi judeţ are loc o crimă asemănătoare. Aceleaşi împrejurări. Aceleaşi părţi ale corpului care lipsesc. Singurele informaţii sunt referitoare la un autoturism de culoare gri metalizat şi un bărbat văzut în preajma locurilor unde s-au petrecut crimele. Acesta părea a şchiopăta puţin.
Pentru a înainta ancheta, organele de cercetare penală ar dori să dea publicităţii anumite amănunte ce ar permite identificarea mai rapidă a autorului şi prevenirea unei crime.
Totuşi, dacă ar face asta, ar comite o infracţiune conform noilor reglementări.
În plus, dacă în termen de un an nu descoperă autorul, procurorii sunt nevoiţi, conform noilor modificări să claseze cauza, deşi infracţiunile contra vieţii sunt imprescriptibile.

Forma actuală a legii care permite comunicarea publică:

Art. 4: Prezumţia de nevinovăţie
(1) Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.
(2) După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Formă modificată care interzice orice fel de comunicare:

La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) şi (4) cu următorul cuprins:
¬ (3) În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedura de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligaţii reprezintă infracţiune şi se pedepseşte, potrivit legii penale.

Forma actuală a legii care permite continuarea cercetărilor până este identificat autorul:

Art. 153
Prescripţia răspunderii penale
(1) Prescripţia înlătură răspunderea penală.
(2) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul:
A) infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de dată la care au fost comise;
B) infracţiunilor prevăzute la art. 188 şi 189 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.
(3) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală nici în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. b) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie, generală sau specială, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii.

Art. 305 Începerea urmăririi penale

¬ (1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.

Formă modificată care obligă procurorul să dispună clasarea după un an:

La articolul 305, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
(11) În toate celelalte situaţii, altele decât cele menţionate la alin. (1) organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta. În termen de maxim 1 an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoana, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune această măsură, fie la clasarea cauzei.

2. Vladut se joacă în parc. Aleargă şi e fericit. Tatăl lui, încântat de exuberanţa copilului, scoate telefonul mobil din buzunar şi începe să filmeze. În acelaşi timp, într-un colţ al parcului, mai întunecat (tatăl lui Vladut munceşte până seara târziu şi are puţin timp la dispoziţie pe care să îl petreacă cu copilul său) un bărbat loveşte o fată şi o trage după el. Tatăl îndreaptă telefonul spre cei doi. Nu poate să intervină pentru ca Vladut se îndepărtează, astfel că îşi strigă copilul în timp ce continuă să filmeze. Fata este agresată şi urcată cu forţa într-o maşină.
Tatăl merge la poliţie şi le oferă înregistrarea. Păcat că această nu poate fi folosită conform micilor modificări ale codului de procedură penală.

Forma actuală care permite utilizarea oricărui mijloc de probă legal şi a înregistrărilor făcute de cetăţeni:
Art. 97 – Probă şi mijloacele de probă
F) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.
Art. 139

(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.

Formă modificată care instituie un număr limitat de probe ce pot fi utilizate în procesul penal:
La art. 97, lit. f) a alin. (2) se abrogă.

La articolul 139, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. (martorii nu sunt părţi la procesul penal)

Mai jos documentul – Broșura realizată de Asociatia procurorilor din Romania în formă completă:

Download the PDF file .

romaniabreakingnews.ro

 

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: