La mulți ani Crasna, una dintre cele mai mari localități românești din Ucraina! A fost atestată documentar în 1431, de domnitorul Alexandru cel Bun

În data de 14 octombrie, de Acoperământul Maicii Domnului pe stil vechi, în Crasna Bucovinei este zi de mare sărbătoare, deoarece, în afară de hramul satului, crăsnenii aniversează prima atestare documentară a acestei localități de la poalele Carpaților.

S-a întâmplat în 1431, când domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun prin hrisovul emis, întărea vornicului Cupcici toate satele lui cumpărate de la spătarul Șandru, printre care aflăm și Crasna. Însă, mai multe localități din zonă, printre care și Crasna, sunt menționate ca „având hotare străvechi (hotare întocmite până la descălecarea Moldovei)”, deci putem vorbi despre o continuitate vitală pe acest loc încă până la mijlocul secolului al XIV-lea.

Crasna mai este cunoscută și ca „Crasna Ilschi”, datorită faptului că a fost cumpărată jumătate din localitatea actuală de către căpitanul polonez, Alexandru Ilschi. Altă jumătate, fiind donată mănăstirii Putna ca loc de prisacă, a obținut numele de „Crasna Putnei”. Odată cu venirea sovieticilor după cel de-al II-lea Război Mondial, rușii hotărăsc să reunească satele cândva despărțite într-o singură localitate. Firesc era dacă-și obținea denumirea istorică, însă administrația rusă decide să-i dea o denumire care ar suna mai rusește, mai sovietic – Crasnoilsc (Красноильск), negând faptul că această denumire reprezintă doar o jumătate din localitate.

Crasna, pe lângă faptul că este a 4-a localitate din regiune ca populație (după orașele Cernăuți, Storojineț și Novodnistrovsc) având peste zece mii de locuitori, este și cea mai mare localitate românească din Ucraina, românii constituind circa 93% din populație.

Crăsnenii se pot lăuda cu multe fapte (reale și nu prea), însă voi prezenta doar cele mai interesante:

–   Crăsnenii au construit o biserică de piatră mai devreme decât una asemănătoare ar fi apărut la Cernăuți (în Crasna – 1792; în Cernăuți – 1814);

–   Crasna este unicul loc de pe pământ unde poți vedea „urși cu aripi” (vezi Malanca de la Crasna)

–    Tot aici sunt păstrate cele mai multe căsuțe românești autentice din regiune;

–    În Crasna poți să bei dintr-o fântână – apă sărată, iar de la alta – apă cu sulfur;

–    Fabrica de prelucrare a lemnului din Crasna, în perioada interbelică, exporta materiale pentru aviația engleză.

S-au născut în Crasna:

–    Ilie Motrescu – poet, publicist, folclorist. Asasinat de securitatea sovietică;

–    Maria Iliuț – interpretă de muzică populară, artistă emerită a Republicii Moldova;

–    Elena Gherman – solistă la teatrul de operă și balet din Moldova;

Au locuit/trecut prin Crasna:

–  Mihai Eminescu – geniul poporului român;

–  Vera Atkins – spioană engleză, prototipul personajul Moneypenny, șefa celebrului superagent 007;

–  Nicolae Mavrocordat – strănepotul domnitorului Moldovei – Constantin Mavrocordat;

–  Regele Mihai al României – a petrecut în munții Crasnei la o vânătoare.

Deci, să-i dorim acestei localități pitorești și cu oameni talentați „LA MULȚI ANI”!

Autor/Sursa: Vasile BĂRBUȚĂ, www.bucpress.eu

Foto: Ansamblul folcloric din Crasna la parada portului popular românesc din Cernăuți