Eveniment: 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD1

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD2

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD3

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD4

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD5

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD6

Actualizare video Live Facebook RBN Press

La 27 martie 2017 se împlinesc 99 de ani de când Sfatul Țării a votat la Chișinău, Unirea Basarabiei cu România. Unirea s-a făcut în condiţii deosebit de grele. Aprilie 1917 a fost în Rusia, luna conflictelor armate și a mișcărilor de masă revendicative. În acest timp, Basarabia a organizat pe 6 şi 7 aprilie 1917, un congres general al cooperativelor săteşti care au cerut printr-o moţiune autonomia administrativă. În data de 18 aprilie pe (stil vechi) la Odessa, aproximativ 10.000 de soldaţi moldoveni au cerut autonomia politică pentru Basarabia şi dreptul de a se organiza în cohorte. Apoi congresul preoţimii basarabene va cere pe 19 şi 20 aprilie la Chişinău alegerea unui mitropolit român, convocarea unei adunări naţionale şi constituirea unui „Înalt Sfat”, cu atribuţii legislative şi executive. Basarabia a decis să se unească cu România într-o zi astrală de marţi, 27 martie. Atunci, nimeni n-a crezut că timpul va aduce mai multe ceasuri rele pentru această provincie istorică românească. Miercuri, 28 martie 1918, ziarul „România Nouă”, apărut la Chişinău, cu un titlul entuziast: „Basarabia s-a unit cu Ţara-Mamă” conţinutul paginilor sale era epocal… se scriau pagini de istorie:

„Ziua de 27 martie 1918 este pentru Basarabia ziua Dreptăţii celei mari. În această zi, Istoria a reparat marea nelegiuire săvârşită la 12 maiu 1812, când trupul Moldovei a fost frânt în două şi partea ei dintre Prut şi Nistru a fost dată pe mâini stră- ine cari au vrut să o sugrume. Dumnezeul neamurilor ne-a supus timp de sute de ani la încercări grele, astăzi El îşi întoarce mila sa spre noi” scriau ziariștii români/moldoveni sub conducerea lui Onisifor Ghibu

În spiritul recunoştinţei față de realizările fruntașilor din „Sfatul Țării”, un eveniment cu adevărat emblematic este organizat în Parlamentul României la inițiativa Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina și a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din cadrul Cameri Deputaților, „Sărbătoare Națională: 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”. Conform comunicatului organizatorilor, redat mai jos integral, festivitatea va fi urmată de dezbaterea „Prezentul și viitorul unui spațiu românesc”

„Aniversarea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România în Parlamentul României, când în ziua astrală din 27 martie 1918, deputații Sfatului Țării Republicii Democratice Moldovenești au votat Unirea cu Patria – Mamă pentru TOTDEAUNA, este un semn că lupta pentru Reîntregirea Neamului și a Țării nu s-a pierdut în vâltoarea timpurilor care au trecut peste noi.” se mai arată în comunicatul Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Redacția RBN Press reamintește că în data de 15 martie 2017, Camera Deputaților a votat proiectul de lege conform căruia ziua de 27 martie – ziua Unirii României cu Basarabia devine zi de sărbătoare națională. Proiectul de lege inițiat de deputatul PMP Eugen Tomac a fost adoptat cu 260 de voturi „pentru” și un vot „împotriva”. (

„Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului roman. Atunci, după 106 de ani de ocupație țaristă, Basarabia a revenit în granițele ei firești, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. Este obligația noastră, a celor care astăzi răspundem în fața românilor, de a demonstra că prețuim valorile românești de veacuri și pe cei care ni le-au lăsat moștenire. Uitarea eroilor neamului românesc, uitarea istoriei este totuna cu trădarea”, a precizat Tomac, in expunerea de motive.

Eveniment 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României Comunicat de presă al Asociației Culturale
Pro Basarabia și Bucovina

Motto
„Să nu fim paraziții unei glorii desuete. Să nu mai vorbim de idealuri și să edificăm istoria propriei noastre identități” Emil CIORAN
Preambul
La 28 mai 1917, la Chișinău, într-o vreme când cei ce se declarau români patrioți în Gubernia Basarabia, adepții Mării Uniri, trebuiau să aibe un curaj care se confunda uneori cu jertfa supremă. Printre ei, Alexei Mateevici, cel care a plămădit cea mai frumoasă odă închinată graiului românesc, poezia Limba Noastră, azi, imn de stat al Republicii Moldova, proclama la primul congres al învăţătorilor moldoveni într-o admirabilă alocuţiune: „Suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele popor român, aşezat în România, Transilvania, Bucovina. Frații noștri își zic români. Așa să ne zicem și noi. “(…) „Trebuie să ştim că suntem români. Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi. Să-i luminăm pe toţi cu lumină dreaptă… N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut”.

Aproape un an mai târziu, pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat la Chișinău, Unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Recunoașterea azi, a existenței „unui stat românesc independent, pe teritoriile anexate cu forța în urma înțelegerilor secrete dintre Hitler și Stalin, stabilite prin Pactul  Molotov-Ribbentrop”, reprezintă „un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român”, așa cum este menționat în Declarația Guvernului României de recunoaștere a independenței Republicii Moldova din 27 august 1991, nu a putut genera până în prezent un consens național și o strategie adecvată menită a înlătura nedreptățile ISTORIEI.

Pentru apropierea românilor de pe ambele maluri ale Prutului sau realizat și cu siguranță se vor mai realiza cu mult efort apropierea culturală dar și economică. Poate că nu este mult sau suficient, însă indiferent de situații și posibilități, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina a fost, este și va fi mereu implicată din plin în acest teribil efort de a susține și oferi conținut Idealului Reîntregirii Națiunii Române.

În spiritul recunoştinţei față de realizările înaintașilor și ca o încununare simbolică a acestor eforturi, la inițiativa președintelui Consiliului Național al ASOCIAȚIEI CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA, domnul Marian CLENCIU și a
președintelui Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a CAMEREI DEPUTAȚILOR, domnul Constantin CODREANU, se organizează la PARLAMENTUL ROMÂNIEI în data de 27 martie 2017, sărbătorirea celor 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Festivitatea va fi urmată de dezbaterea Prezentul și viitorul unui spațiu românesc

Aniversarea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România în Parlamentul României, când în ziua astrală din 27 martie 1918, deputații Sfatului Țării Republicii Democratice Moldovenești au votat Unirea cu Patria – Mamă pentru TOTDEAUNA, este un semn că lupta pentru Reîntregirea Neamului și a Țării nu s-a pierdut în vâltoarea timpurilor care au trecut peste noi.

Participanți și invitați speciali la acest moment simbolic de mare însemnătate, sunt reprezentanții Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din cadrul Camerei Deputaţilor, membrii Consiliului Național împreună cu președinți de filiale ai Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), reprezentanți ai unor partide politice unioniste din Republica Moldova, asociații culturale și instituţii de învățământ din România, Republica Moldova și Ucraina, precum și primari români care s-au alăturat acțiunilor de „înfrățire” cu localități din Republica Moldova și Ucraina, inițiate de ACPBB. Coorganizator al dezbaterii este Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Fundația România de Mâine – Universitatea Spiru Haret, Universitatea Tehnică a Moldovei – Chișinău, Asociația
Profesională de Geografie Ecologie și Turism – Destin Geografic, Organizația Studenților Basarabeni – OSB București, Asociația Studenților și Elevilor Basarabeni – ASEB, Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți, Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Iași, Asociația Culturală LA NOI LA ROMÂNI și Societatea Culturală APOLLON – ROMÂNIA.
Parteneri media: ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN PRESS, OPINIA NAȚIONALĂ, TV-H, Real TV CERNĂUȚI, Radio 7, Revista Cronici Bucovinene, Revista Mesager Bucovinean, Revista de Cultură Artă și Civilizație Apollon.
Locul desfăşurării: Palatul Parlamentului României, Corp B2, Intrarea S2, etaj 1, Sala 3, latura „Izvor” a Palatului. Luni, 27 martie 2017, ora 15.00.

Publicat de Dorian Theodor CLENCIU – romaniabreakingnews.ro